Rampa, august 1925 (Anul 8, nr. 2328-2353)
1925-08-01 / nr. 2328
Mihău 1 August 1925 PAPAJPOPT Alergările dela Floreasca Ziua ha—Sâmbătă 1 August 1925 Programul I. PR. BOSPHORE, 1600 m. (P. V). Handicap de vânzare ( Jockey cari nu au câștigat 15 alergări și băeti de grajd) Pr. I 20800; II 3500; III 3000; IV III PR. ARMOISE, 1000 m. (Pr.) Pr. I 25000; III MG; III 2500; IV V PR. GALOPING GREY, 1601 m. (P. V.) Pr. I 25000; II 4000; III 2500; IV 1500 lei. Sashegy 56 VI PR. TOPANA, 3000 m. (P. N. si P. V.) Alergare de garduri — Mixtă Pr I 25000; II 4000; III 2500; TV 1500 Iei. Lux 40) 61 Radu (80) 80 St. Omer (40) 67 Pricel (70) 74 Kubana (40) 58 Cum. Lăcrămioara (80) 66 junt Grănicer (40) t.«f Hopatatsch (40) 57 Kodak ' 75 Bujor 73 Terente (40) VII PR. CAIUT 1500 m. (Trap — H*cap) Pr. f 10000; II 3000; III 1500; IV 500 Iei. Bjurocrat 1500 Fusta 1500 Garoafa 1500 Floare de Mai 1300 Iasomia ISOO Zaporojet 150 Drăguț5 în Jar II 150(1 Privighetoarea 1530 Atlasna) UIC1 Bad£a Toma 1530 Tei 1530 Beby 1550 Căprrioara Í58® Kadet 15te3 Jitfca 1570 Jidofcuta Dragă 1S70 Vrăjmaș 16T8 Zima 1610 Elza 1610 Saphir 16T0 Pajura 1610 I.esnoi Tar PVfl Samum 1640 Glasata; RT60 VIII Pr. ONEST! 1600 m. (Trap — Grupă) Pr. I 10000; II 3000; ii 1500; IV 500 lei. ■” Giad’ob. 1600 m. trims imparabil în plasa de către Pronio. Timp de câteva minute, gălățenii domină din nou. O puternică lovi- JtUră trimisă de Chirică e apărată prin Blongeon de Căpreanu. Un nou colț la poarta acestuia e admirat”! bătut de Fronio fără a putea fi însă folosit Repriza ia sfârșit, jocul I’* ind la centru. In repriza doua, brădenii debutează cu un joc de passe scurte care le permite să încerce câteva atacuri frumoase. Localnicii revin la atac. Candan centrează și Fronto trimâte cu capul afară Lucaci bate puternic în bară. Lovimdu-se de bară, balonul ricoșează. Aci gălătemiî Pierd o bună ocazie de a marca. Arthur prinde balonul la centru, fuge cu el pe tușe Se centrează luî Chirică care-1 ptrece în Franjo. De în minutul 10, după ce a înșelat întreaga apărare, trage puteric marcând al doilea punct. Surprinși brăjile nu pierd pentru moment orice control al balonului așa că Fronjo pornind din centru și dil bland marchează după 1 minut, al trelea punct, în uratele galeriei. După câteva minute Fronjo părăsește terenul fiind lovit. O centrare a lui Găgiulescu e perdută de Op)ea care intră cu viteză în plasă, lăsând balonul lui Klein, care-l înşelase... Fronio Intră in joc. înaintarea gălăţeană admirabil condusă de dânsul nu mai face nimica, absolut toţi înaintaşii fiind bine marcaţi. Brăilenii, schiţează un nou atac. Dragostin centrează la Oprea care trmte balonul afară. Un shoot puternic al lui Apostolescu - oprit printr’o splendidă plonja die Kleine, încă două colţuri la gălăţeni şi unul la oaspeţi- rămân fără rezultat. O friuitură liberă de la 30 m. e puternic trimisă peste bară de Fronio Peste câteva minute arbitrul finera sfârşitul. CONSIDERATIUNI La echipa gălăţeană Klein în poartă a apărăt, foarte bine puţinele lovituri primite. Klein II şi Cocolini s'au comportat admirabil. Unii de mijlocaşi foarte bine, în specal Rustea, înaintaşii toţi fără excepţie au jucat cu inimă fiind bine, conduşi de excelentul Frono, cel mai bun din 22. La echipa brăileană, Căpreanu! a salvat multe situaţii critice. Punctele marcate nui le putea apăra. Vasilică şi Medianu, în special prmul au muncit enorm de mult. Linia de nutacaşî bunişoară In specal Oprea. La înaintaş! a lipsit Vergin care a fst înlocuit cu Leșu. Restul mulțumitor. D-l Rolton a condus impecabil această frumoasă partidă. M. B. -1200 Ypres 58 Mea 66 Coffifidens 64jum. Vladimír 63Florida 61UÎ1». Abatage 31 Faim*N Plevna 58jum. Sărac® 55jum. Dante 55jum Drapel 55jum. Vicleni »6 Dor de Ducă 91 Mana Vana 54jum. Galante 52jura. Enchantment 50 hmn St Omer 4» Moment 48iuri» Polcovnic 47 Kuban si 46 Resta« Lophophore ») II. PR. IESI 800 m. (P. N.) Alergare de vânzare Pr. I 20000; II 3500; III 2000; IV 1200 iei rDiabola (90) 51 Jum. Blana (90) 47 jum. Rosemary (35) 44 iun Ciocârlia (60) 31 Baron (150) M Pitica (60) , 43 Cocheta (90) 49 jum. Qisma (120) 50 Astedi (120) 51 jum. Noapte Bună (120) 55 jum. 1500 iei. F Ifi sos. Kilia Aha! Szita •Content Doping Restta Midnight Ant no as a Sore« to Porc*» Pilgrim's Mardi Norocul Meu BaT 51 54 jum. 1 18 48 jum. 46 jum. 4® 46 Jurtf 38 55 jun» n 56 59 59 51 IV. PR MAGNESIUM 1800 m. P. V. Pr. î 30000; II 5000; II 3000; ÎV 2000 lei. Elegant 30 Landratz 55 Fidibusz53 Tembel 56 Egmont 55 Vtzt 56L’Alsace 52 Baba Zinca 53 Jum. 53 Kina 52 jum. Mudania 57 lum. Odette 57 Jum. Peryzade 57 jum. Delceg 59 lum Murgulet 59 Electra 57 înm. Hârtop 1600 m. Faza 1600 m. leu 1600 m. Gitl ’ 1603 m n. Vrăjmaș 1603 r Oiacu! 1609 m Ztma 1600 m. Desculța 1600 m. Viaţa în aer liber O nouă victorie a reprezentativei Galaţilor Galați-Brăila 3-0 (1-0) Oraşul Galaţi a înregistrat Duminică prin echipa sa, o nouă şi bine meritată victorie Cititorii îşii amintesc de prima, din 5 iulie, atunci când gălăţenii au învins cu 2-1, la Brăila. Jucând pe terenul lor, gălăţenii şi-au adjudecat o frumoasă victorie, arătându-iii că au făcut un progres găţitor pe tărâmul foot-bad-ului. La ora 6, când d. Rlan (Bucureşti) flueră, echipeie îi fac apariţia astfel: GALAŢI: Klein I (Macabi), Klön (Mambi), Cocolina (Panelimos), Giuvelik (D. V. A.), Rustea (D. V (Paneftinos), Lucaci (Macabi) ( Chi- A), Qaliazatos (D. V. A.), Abrthur Itcă (D. V A.), Fronio (D. V. A), și Caucian (Macabi). BRAILA: Căpreanu (Dacia), Anghel V. (Unirea), Medianu (Unirea), Buiatrescu (Niki), Oprea (Unirea), Anghel St. (Unirea), Qaciulescu (Uirea), Leşu (Unirea), Apostolescu Urrea), Anastasin (Dacia) şi Dracostan (Dacia). Lovitura de, începere eslte dată de d. primar Ştefan Ştefan sub al cărui patronaj s’a disputat acest match. Echipa gălăţeană superioară are câteva micute jocul în avantajul ei. Un prim „colţ” la poarta oaspeţilor, deşi e bine bătut de Rustea, rămâne neutilizat. Fronio în posesia balonului bate afară. Tot dânsul lansează pe Arthur care centrează. Vasilici respinge, trimiţând baronul lui Dragostin. In careul de 16, Gjuvelik îl deposedează. Un puternic shoot al lui Fronjo este bine oprit de Căpreanu. Jocul se menţine puţin timp la centru. Apoi brăilenii încearcă un atac. Klein 2, le acordă un colt Foarte bine trimis în faţa portei rămâne neutiizat deoarece tot Klein respinge cu capul. Anaistasiu prinde balonul şi shootează prin surprindere. Klein, bibe plasat, opreşte şi degajează puternic. In minutul 16, la o învălmăşeală în careul brăilenilor, Vasilică face hands. Aşezat la 11 m balonul 0 FATA-SPORT Roman de moravuri bucureştene de D-na AIDA VIMONI 42| CAPITOLUL VI Se scobdară spre cheia, în aşteptarea orei de plecare, n revărsarea de lumină a dimineţii , valurile mării căuteiau feeric. Păreau un lan nesfârşit de irişi de arurt, care se legănau ritmic la adierea vântului. Gaby fu atât de puternic impresia aceasta,că îi veni să lerge să smulgă măcar una din florile acelea svelte argintate, care se mișcau spre ea, îndemnând-o să le aleagă. Emil îi privea cu drag transfigurarea și fu nevoită-i amintească de câteva ori de Mamaia, ca s’o facă ă plece de lângă mare. Cei doi tineri erau de mult gară, când sosi trenul e Mamaia. Se urcară printre cei dintâi și într’un moent, toate vagoanele fură supra-încărcate de o mulime pestriţă și sgomotoasă. Când trenul se puse în iscare, Gaby și Emil se simţiră stingheriți între omeniiaceia necunoscuţi şi vorbăreţi, care îşi spuneau n glas tare micile lor afaceri familiare, sau flirtare gră jenă sub ochii amatori de scandal. Trenul îşi încetini mersul Ajungeau la Mamaia, plainte de a se opri, cei care se temeau că nu vor mai ăsi nici o cabină liberă, săriră grăbiţi, ca nişte păpuşi Dticolore,dintr’un tren de jucărie. Emil și Gaby coborâră printre cei din urmă și se îndreptară spre nol. Marea era populată de o mulțime de costume, prevăzute de departe, păreau nişte flori mari, de o nesfârşită gamă de culori. — Nu faci bac ? o întrebă Emil. — Nu. La ora asta ași face numai dacă ași avea o plajă a mea. - #ri — Poate căai să ai odată, îi șopti elcald. Intr’o țară exotică, îndepărtată, unde zidurile locuinții să-ți fie veșnic sărutate de valurile mardi. Gaby, ciudat impresionată, nu răspunse nimic. Urmatăde Emil, se îndreptă spre scara care dă în mare şi se aşeză pe ultima treaptă, cu picioara de deasupra valurilor. Era o zi de o frumuseţe dumnezeiască. — Niciodată caacum, zise Gaby încet, ca şi cum s’ar fi temut să nu rupă nelămuritul farmec, n’am simţit mai puternic versul lui Eminescu : „Argint e pe ape şi aur în aer!”. Emil se mulţumi să-i strângă mâna. In baiai aceia de căldură şi lumină, Gaby simţi o negrăită voluptate înfiorându-i tot corpul şideodată avusenzaţia că se pierde, volatilizându-se în eterul atmosferei. In clipa aceia unică, deplin fericită, nu mai dorea nimic. Emil îi finea umbrela deschisă, care punea o pată de lumină albă în aurul soarelui. Un sentiment profund de religiozitate, pe care sufletelealese îl simt în faţa infinitului, cuprinsese pe ambii tineri. Nu-şi spuneau nimic, deşi trăiau clipe de o intensitate covârşitoare,cum poate niciodată nu erau să mai simtă, chiar dacăar mai fi trăit încă mii de vieţi. Conştienţi de însemnătatea lor, le degustau grav şi reculeşi, ca şi cum ar fi fost în faţa sfintei Cuminecături !... — Dans votre chambre ! se auzi un glas revoltat, în spatele lor. Ambii tineri întoarseră repede capul, ca și cum ar fi fost treziți brusc la viață. Un francez în vârstă, aruncase cuvintele acestea unei perechi, din mare, care se deda la „jocuri nevinovate”. —• La pat... ! mai adăugă el printre dinți și se depărta desgustat. Gaby nu era curioasă. Zicea chiar uneori glumind, că dacă curiozitatea ar rămâne singurul defect pe lume, ea ar fi cu desăvârşire lipsită de defecte. Exclamaţia neobişnuită a francezului o făcu totuşi să se uite spre mare. O curata bătae de joc. Bărbaţii trecuseră în partea rezervată „exclusiv femeilor” — cum spunea pancarta — şi, în cele mai sumare costume imaginabile, flirtau cu cucoanele. Un înalt slujitor al palatului, protocolar până şi în mare, îşi saluta cunoştinţele grav şi solemn, ca şicum ar fi fost într’un salon. Văzuţi dela distanţă şi desbrăcaţi cum erau, păreau nişte maimuţe, cari imitează la perfecţie gesturile învăţate de la stăpânii lor. Era un spectacol caraghios şi desgustător în acelaş timp. Bărbaţi tineri şi puternici învăţau pe unele doamne sa înoate şi mai ales să facă planşa. Prilej pentru domni să le pipie spatele, iar pentru doamne să privească cerul în poziţie orizontală şi să scoată din când în când câte un mic ţipăt de voluptate, când I se atingea prea mult... marea ! Gaby nu vedea totuşi ce provocase exclamaţia francezului, mai ales că ştia, că reprezentanţii acestei nobile rase, nu se sperie de orişice. Acestea erau doar scene curente la mare ! Urmărind însă privirile celor de pe pod, care se uitau în acelaş punct, sfârşi prin a descoperi o pereche, care repeta mereu acelaş joc : o doamnă, într'un costum roşiu, se ţinea, de mâinile unui bărbat tânăr şi sărea de câteva ori însus, apoi deodată îi lăsa mâinile, i se arunca de gât cu multă furie și îlsărută nebunește. Gestul acesta se repeta la cel mult trei-patru minute odată. La urmă, domnul extenuat își găsi calea cu greu prin valuri, spre cabine, pe când doamna, foarte vioaie, se îndrepta spre cabinele doamnelor. — Ce fățărnicie, zise Gaby revoltată. Nu e voe să se desbrace la un foc, sunt puse chiar sentinele, cu ordin expres ca să păzească morala publică ! In mare, însă, se poate permite orice, de asemenea și pe plajă, unde stau culcați alături, gurăîn gură, pe nisipul cald,aducător de vagi fiori. Sărmane minciuni convenţionale ! Ce caraghioase audevenit ! Au nevoe de forţa publică, pentru ca să le apere autoritatea sdruncinată. E de prisos însă. Pare că şi-au trăit traiul. Şi această lume, zise ea mai departe, înăbuşită de revoltă, formează opinia publică, şi judecă fapteleacelora, cari în realitate n’au nimic a-şi reproşa, decât numai că nu sunt la fel cu ea-Gaby era nemulţumită că degradarea „celor mai nobile vieţuitoare” încerca să-i strice frumuseţea acelor clipe. Sub pata albă, de lumină, a umbrelei, ea se văzu atât de sus, plutind parcă deasupra apelor şi nespus de departe de mocirladin fundul mării !... Marea îi apărea împestriţată de o mulţime de costume, lipsite de personalitate şi de distincţie. Ici colea răsărea câte unul maioriginal,care se pierdea în banalitatea celorlalte. O floare mare de mătase galbenăși neagră despica elegant valurile mării și se îndrepta spre ei. Când fu în fața lor, Gaby scoase un țipăt de bucurie : — Lorica ! într’un costum admirabil, care îi desena de minune frumosul ei corp. Lorica le zâmbi cu drag. Ochii ei, măriți de cearcăne vinete, aveau o expresie nespus de tristă, pe care Gaby nu i-o cunoscuse pânăatunci. Lorica își sărută prietena, ferindu-se să n’o ude și o întrebă cu drag : \ ; ^ (Va urma. Oradea Mare N. A. C.-HAGGIBOR (Cluj) 3-2 (1-2) Duminică 26 iulie a avut loc în arena sportiva ,,Principele Carol” un match amical de foot-ball între echipele NAC din Oradea Mare Şi Haggiborr din Cluj. Ambele echipe şi-au făcut apariia pe teren la orele 6. timpul deşi ploios, s’a menţinut totuşi bun în timpul jocului. Public mai, puţin numeros ca altă dată. La semnalul arbitrului, începe lupta. Acţiunea se petrece mai mult pe terenul echipei Nac Teremul aproape complect Inundan face ca jocul să se dispute cu mare greutate. In al 15-lea minut, NAC prin Grunbaum dă primul gol iar în al 20-lea minut, NAC, capătă un gol din partea echipei Haggibor, care reuşeşte să dea şi al doilea col în al 36-lea minut, încheîndu-se prima repriză cu rezultatul de 1-2 în favoarea echipei Haggibor. In a doua repriză lupta devine ceva mai pungă. După 15 minuţie NAC prin Grunstejn produce iml doilea gol echipei Haggibor, iar în al 41-lea minut, arbitrul declară un 11 au-« face ca jucătorii echipei Hggibor să protesteze pentru moment. Din incest 11 Krisoffer (Nac) făcând un gol, Haggibor cu 3 minute înainte de a se termina jocul se retrage de pe teren, considerându-se nedreptăţiţi. Acest mijloc de a protesta prin retragerea de pe teren, a devenit de la un timp un obicei în sportul de la Oradea nefinându-se seamă că publicul care plăteşte, pretinzând un sport serios Vina triată se datoreşte arbitrului, Partoş, care neatent de la începutul jocului, a dait ocazie, tolerând incorectitudini care au atrasatenţiunea publicului, chemându-l în repetate rânduri a realitate. N. I. B. RAMPA Două evenimente de senzaţie în înalta societate italiană Căsătoria prinţesei Mafalda.—O fată răpită cu automobilul In societatea romană se discută actualmente cu aprindere logodna prinţese, Mafalda cu prinţul Filip de Hessa. In ultimul timp au avut loc tratative între Gutille şi Vatican pentru înlăturarea bestacolelor ce se întrepun acestei căsătorii din puct de vedere confesional, deoarece mirele este protestant! S’a slutit, după multe tergiversări’, graţie confesorului Curţii italiene, Monsignore Beccaria, care a avut diferite întrevederi cu cardinalul secretar de Stat Merry de Val, să se înlăture toate difcultățile, ajungându-se la un aranjament. Zilirul „Tribuna” comentând această afacere spune că la început Vaticanul era contra acestei căsătorii, temându-se ca prin această căsătorie ,să nu se înstrăineze o adeptă a biserieii catolice. Şi educaţia copiilor cari ar fi reeşit din această căsătorie, spunea Vaticanul, nu ar fi corespuns cu preceptele stricte ale bisteriei catolice. Mirele a trebuit sa dea în scris si sub prestare de jurământ o serie de declaraţi in ceea ce priveşte exerciarea credinţei de către viitoarea sa soţie, care va putea să-şi exercite credinţa în voe, în toate ocaziile. Prinţul a treibbit apoi să se oblie, tot sub prestare de jurământ, să nu influenţeze, în nici o ocazie îndepărtarea soţiei sale de biserica căreia îi aparţine. Şi în ceea ce priveştel educaţia cop Hor oarj ar rezulta drtr această căsătorile, s’au stabilit anurrtde punct^ în^'e Oufirinal si Vatjcan. Fie când, de cele mai multe ori, în asemenea căsători, fetele sunt crescute în religia mamei, iar băetH în ce» a tatălui, prinţul de Hipsa a admis să crească copii, ce s’ar naște în perceptele religiei catolica. După reguleîe canonice, la asemenea căsătorii, căsătoria religion,să este limitată la ceremonie stret necesare, ba nu se efectuează într’o biserică la căsătria prințese. Mafalda, Papa a fost foarte liberal, având la vedere evlvia tradiţională a femeilor aparţinând familiei regale italiene. Se ştie că din familia de Savoia fac parte şi o serie de persoane care au însă declarate sfinte. Astfel, nunta prinţesei italiene cu prinţul german va avea loc cu toată strălucire pe care îi acordă biserica în asemenea ocazii, nedeosebimduse de alte căsătorii princiare, de cât că nu se va citi misa cu această ocazie. * La Palermei a fost de curând răpită, într’un automobil, o fată dintr’o familie cu vază. Este vorba de un act de răzbunare al unui fost logodnic al celei răpite. Logodna a fost ruptă din cauza unui diferend în ceea ce priveşte zestrea fetei, care aparţine unei familii de seamă din Palermo şi este în vârstă de abea 18 ani. Fata, d-ra Rosaria Crispo s-a plimbat, în ziua critică, cu mama ei. In via San Martino, ambele femei au trist ajunse de un automobil, din care coborâră, la un moment dat, trei bărbaţi. între calie se afla şi fostul lgodnic Giuseppe Milia, în etate de 24 ani. Pe când însoţitorii săi ţineau pe d-na Cispa, fostul logodnic puse mâna pe faţă Şi o aruncă cu forţa în automobil, plecând apoi. în goana mare D na Crispo a fost aruncată la pământ, producându-i-se şi câteva răni. Poliţia a ordonat urmărirea lui Milia. Se crede că el a luat fata caostatică, spre a putea stoarce bani familiei. Primăria Capitalei Dir. Licitaţiilor şi Informaţilor Publicatiuni Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua mai jos fixată se va ţine în localul1 ospelului comunal următorea licitatiune publică. In ziua de 3 August 1925 cu oferte închise 1) Confecţionarea 3, furnizarea de table emailate cu nume de străzi şi tăbliţe cu numere de imobile conform caetului de sarcini şi a tablourilor întocmite de serviciul respectiv. 2. Furnizarea cantităţilor de furaje (ovăz, fân sau mei păsăresc, pae de grâu şi ovăz, tărâţe) necesare vitelor comunei, în conformitate cu caetul de sarcini şia condiţiuniilor special întocmite. 3- Concesionarea dreptului de vânzare a benzinei pe calea publică în oraşul Bucureşti, grupul II şi III conform condiţiunilor speciale stabilite. Supra oferte nu sunt admise. întreprinderile şi furniturile se dau în conformitatecu condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări municipale din 8 Mai 1884 şi a condiţiunilor speciale pentru fiecare licitatiune. închirierile se vor face în conformitate cu conditiunile generale pentru închirierea bunurilor comunale aprobate de Consiliul Comunal în şedinţa dela 28 Ianuarie 1887 şi a condiţiunilor speciale stabilite cu detalii asupra destinaţiunei termenului şi garanţiilor cerute. Doritorii dea lua parte la aceste licitaţiuni sunt rugaţi a se prezenta la Direcţiunea licitaţiilor şi informaţiilor, în orice zi de lucru în orele de serviciu, pentru a lua cunoştinţă de condiţiunile şi garanţiile fiecărei licitaţiuni, ofertele urmând a se prezenta în orele şi zilele indicate mai sus, însoţite de garanţia cerută în numerar sau efecte pe cursul zilei. . Art. 72—83 din legeaasupra contabilităței publice sunt aplicabile acestor licitaţiuni. S A APĂRUT MODA No. 4 pe luna AUGUST 11 pag.1i, toalete moderne şi foarte şic, pentru sezonul de vară şi anume: Rochi de stradă şi vzrtă, rochi de sport, toalete elegante pentru vilegiatură, toalete de plimbare şi curse, cu umbreluţe excentrice 51 moderne în total -17 toalete de rochii creaţiunile cele mai noas originale. pagină cazace croială eleganţă. 1 pagină pălării ultra moderne, modele ale Casei de Bălării „Lewis” din Paris. 1 pagină „Moda Copiilor” eleganţă şi subtilă. 1 pagină Toaleta intimă a femeii. 1 pagină Pantofi de damă ultima creaţiune. 1 pagină Costume de bae pentru sezon 1 pagină podoabe cari înfrumuseţează. 1 pagină eleganta masculină, cu modele de sport, smoking, etc. 1 pagnă Mobilier din trestie de sufragerie, pentru căsuţă la tară sau vilă. 1 pagină modele de lucru manual. 1 pagină sfaturi practice şi folositoare. 1 pagină literatură. 1 pagină „Poşta Modei” şi jocuri distractive. ARTICOLE: Ce se poartă la Paris. O chestiune care pasionează Coffftţra femeei. Arta de a fi frumoasă. Grandoare şi Decadenţă. Fetflpea şi Florile. Pentru micuţele înaripate. Diferite reţete şi Sfaturi, etc., etc. De vânzare la toate Ibrariile si vânzătorii de ziare din ţară. Depozit General: EMINESCU Intitut de Arte Grafice, Str Parlamentului. 2. 20 lei EXEMPLARUL: 20 Iei 28 pagini, cu o copertă artistică în 4 culori eneiro& Gál Se mult surâde sárié fu fea si frăgezimea pe fa (a mamei si copilaşul ui bucuroşi de dinţilor străluci/ori o____—^ 3ntre bu in fa rea zilnică de Valodont este cel mai sigur drum pentru a men/ine sănătatea şi frumuseţea dinţilor MJMt) AI PASTA PE PUNTI ARE RENUME MONDIAL Finit lactaiI NESTLÉ Originală din Elveţia Cel mai bun aliment pentru copii De vânzare la Drogueril, Farmacii si principalele Magazine de Coloniale. Reclama este sufletul Comerțului ■92, EMAILQJA Adevăratul Lac „DJA“ este numai în cutii originale PARIS CASTIGATOAREA CURSEI OCOLUL PARISULUI* 17 IUNIE 1925 DE VANZARE LA GR. CRISTEA&C? REPREZENTANȚI GENERALI PENTRU ROMÂNIA-MARE BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI 88