Rampa, noiembrie 1926 (Anul 11, nr. 2706-2729)

1926-11-01 / nr. 2706

Premiera de miine-seară ii Moara Roşie“ la teatrul Regina Maria Câteva note asupra fantestei lui Molnár Compania dramatică de la tea­. Palmirra, tin aspect de la posta.­tml Regina Maria anunţă pentru* un colţ din iad, un casino, un mâine seară Luni reprezentarea unei noi piese a lui Molnár. Suc­cesul obţinut în trecutele stagiuni dui ,,Liliom’’,, „Carnaval” şi „Dia­volul” şi cele de anul acesta cu ,,Povestea lupului” şi „Ofiţerul - gardă” pe care o joacă teatrul Fantasio au determinat direcţia teatrului să monteze de astă dată „Moara roşie’’ club, locuinţa păpuşoi Minuna, o biserică, o judecătorie, malul ma­rei la Monte Carlo, un hotel din Paris, camera Claribellei, un ca­baret din Paris, etc., etc. Experienţa e aproape de sfârşit. Mai sunt câte­va secunde pentru ca Magistral să-şi vadă efortul în­cununat de victorie când... graţie emoţiei curate pe care amintirea mamei o provoacă în sufletul ce­lui pierdut, maşina încetează de a mai funcţiona, şi pădurarul lanoş lanczi victima experienţelor dem­o­nice ale magistrului revine în mo­desta şi fericita lui căsnicie.. O vizita 1* Ateneul popular ..spira Haret“ de la şcoala primara de b&et'i No. 19 „Petrache Poenara"-Z&bîovsxî, ns-a asigurat ta, deşi activitatea pu- Wii* rin tnwMknt. «e lucruirit c­u multă asiduitate pentru pregătirea programului vitor Harnicul şi neobo­situl director al şcoalei şi preşedinte al Ateneului, .. loan Buzincu, nu s’a dat in lături dela nici un sacrifieiu material pentru a asigura o bună reușită programului d-sale. Intr’una dintre cele mai frumoase sălii de Atenee dim Capitală, alle cărei deromavuni­ri originalitate au întrecut toate celelalte, a instalat un aparat de Radio „Erla" de 5 lămpi cu care­ se pot recepţiona toate posturile euro­pene spre a da audiţii radiofonice la şezători, a înzestrat-o cu două orgi: un pian şi un cinematograf. Secţiunea teatrală a Ateneului, pusă sub conducerea d-lui Nicu Mussulis, fost preşedinte al soc. cult. „Victor An­estin", pe baza unui repertoriu bine alcătuit din piese româneşti, prepară spectacolul de deschidere, în vederea căruia s-au comandat deco­ruri speciale la Atelierele „Arta" din B-dul Basarab. Secţiunea muzicală, sub conducer­­rea studentului C. Vintilescu, dirijo­rul corului bisericii „Sft. Vineri", re-In acest scop. Minuna, o păpuşe fabricată chimic, complex de ten­taţii şi de defecte, e animată de reflectoare şi începe opera de dis­trugere a bunului­ şi neprihănitu­lui pădurar Janos Iancsî. Nu există tentaţie şi decădere cărora să nu­­sadă victimă sufletul individului ales pentru experienţa. In decursul acestor experienţe, 5i orchestraţia. . . . r Aşteptăm cu multă plăcere, deschi­se succed cu repeziciune numeros-j derea Ateneului, cămla provedem se tablouri can ne prezintă, lo*| un frumos succes, datorit muncei şi căinţa unui institutor, un salon la’ priceperea conducătorilor săi. Din întreaga operă a lui Molnár ”(„,Lebada”, Pantoful de sticlă” „Cenuşăreasa”, „Riviera”, ,,O po­veste în castel”), „Moara roşie” e­n siguranţa cea mai fantesistă din piesele sale. Ca şi în celel­alte piese ale sale Franz Molnár aplică şi în „Moara roşie” sistemul său fantesist de a analiza sufletele. In loc să expună conflictele din­tre oameni pe scenă, Molnár le caracterizează sufletele punându-i în situaţii ireale. In .Diavolul” aduce pe Mefisto în viaţa de toate zilele, în „Li­liom” omoară pe erou pentru a-l trece prin paradis, în „Povestea, lupului” recurge în ac­elaş scop la dramatizarea unui vis, iar în ,,Moa­ra roşie” abordează o problemă ex­trema de interesantă. „MOARA ROŞIE-" Acţiunea fantesiei lui Molnár se petrece în iad. La repetiţia ge­nerală la care urmează să se ex­perimenteze o maşină graţie că­reia ori­ce suflet curat de pe pă­mânt, e transformat în 60 de mi­nute într’un suflet corupt şî bun pentru iad. • INTERPRETAREA In fruntea interpretărei vor fi d-na Marioara Voiculescu de la teatrul Naţional care va juca ro­lul atât de variat şi de complex al păpuşei Minima şi d. Ton Mano­­­lesem în rolul pădurarului Tanos Janczi. Un rol important acel al mare-­ lui magistru va fi jucat de d. J.­ Del Vechio. In celelalte roluri apar d-nele Marietta Sadoveanu, Maria Mo­hor, Paula Anastasiu, M. Mihales­­cu si d-nii Marcel Enescu, Vociung Giugariu, Vojen, Cristian Dumi-D-na Marioara Voiculescu trescu, George­scu, Actorian, Cos­­telian, etc. MONTAREA Piesa a fost pusa în scenă de d. Soare Z. Soare iar decorurile au fost lucrate după schiţele pictoru­lui Manu de la teatrul­ Naţional. — D­REP. Pregăti ile Ateneului pon­ler „Spini Híret“ ft D. Ion Manolescu D. Marcel Enescu i ****- — JL I Noi gânduri în artă Teatrul, muzica, literatura *1 cinematograful Că dintru început s'a dat descoperi- imagini fugitive și incomplete că tu rii fraților Loraiere însărcinarea de ploturile impresioniste au dus cine­­a fl teatrul fotografiei și Că prin a- i matograful p© căi »abănuite, ceasta cinematograful părea că va nu-l S'a scos câteodată orce artificiu, locul teatrul nu mai rămâne îndoia­lă. Au fost chiar piese întregi cine­matografiate și fiindcă vorba lipsea, era înlocuită cu gesturi deşănţat© pen­tru a exprima gândul personagiilor. E drept că din ce în ce din posderia de fiilme, câtă frunză şi iarbă, sau desprins şi câteva realizări admiraţii­le dar bazate pe ambinţa dintre tea­tru şi pictură . Astfel cinematograful a devenit pic­tural având şi scene aidoma cu tablou­rile lui El. Greco, Dürer, Holbein şi Grien în filmele lui Fr. Lang (Nibe­­lungii şi Moartea obosită), la fel cu Zubora , Goya, Bilbao, Zuloga şi în­­sfârşit cu Daumier şi Velasques în filmele lui Marcel THerbier şi Jaque Catelain (El Dorado, Don Juan, Gale­ria Monştrilor Omul Mării). La Abel Gance se remarcă influenţa picturile unui Rubens, Raphael şi Rembrandt. Stilul­ latin nu lipsea din producţia franceză şi italiană, stili­zarea modernă din teatru pătrunse şi în cinematograf dând filme de sinte­ză modernă ca m­ahumaine şi Dr­ Mabuse. Cabinetul d-ralui Caligari sau filmele marilor F. Clair, Germai­ne Dulac, M. Tourneur, J. Epstein şi ale regretatului L. Del­it. Deformarea expresionistă, amplifi­carea esenţialului şi suprimarea se­cundarului ce se chiama stilizare, i­­roagini estompate, efecte de lumină prin etar-obseu­r şi „corrtre-jour“ fiind numai esenţa de simplitate, sensibilitate şi de viaţă cerebrală în unele, sensitivă în altele, concentrare umană scrupuloasă fără poză, şi atitu­dini exagerate, s’au găsit filme în car© cultul durerii nu putea fi între­cut ca realizare de nici o altă operă artistică, au fost viziuni în care ome­nescul reeşea atât de real şi supe­rior (filmele lui Charlie Chaplin) în­cât te întrebai, cum s’a putut, oare, obţine în, numai 40 ani, atâta lucru frum­os. Dacă multe filme au fost asemenea celor de care ne ocupăm, produse eu­ropene numai şi în special francez© şi germane, rămân, însă, de cealaltă parte, cele multe, opere dezgustătoare şi prin număr şi prin conţinut. Ace­stea sunt piedici mari pentru cinema­tograful de mâine. Comercializarea americană în spe­cial şi buna primire pe care o­ face marele public cinematografiei groso­lane e pericolul de a vedea cât mai depărtată epoca cinematografului es­tetic. „De fapt cinematograful nu înlo­­cueşt­e teatru. Mai întâi pentru că vorba este indispensabilă pasiunilor omeneşti, apoi pentru că reprezenta­rea mecanică a vieţii, or câtă iluzie de viaţă ar da, nu este viaţa. Cinematogra­ful adaugă la ficţiunea esenţială a teatrului un nefiresc material, care după o lungă durată, poate deveni şi va deveni o decepţie pentru specta­tor". Da, desigur, dacă cinematograful va rămâne aşa cum e azi în mare parte o reperezentare brutală şi vulgară, de transpunere a vieţii „aşa cum e ea” şi, de care abundă în special odioasa cinematografie americană. In continuare, asupra corelaţiei din­tre artă, literatură şi cinema mai ci­tăm pentru ca, apoi să ajungem aco­lo unde vrem şi din Benjamin Cre­­mieux următoarele : „Nici teoria, nici practica cinarsuri­­lor şi a scenariilor nu ne pare pentru moment că îndreptăţeşte ma­i s­­pe­­ranţe asupra interpenetraţiei directe a literaturii şi a cinemnatografului. ştt poate că e o sarcină zădarnică să în­cerci de a reînnoi literatura căutând noui forme literare. Ceiace nu în­seamnă că, cinematograful »‘are o in­fluenţă considerabilă asupra literatu­rii şi a teatrului de după războiu , e destul să citeşti „l’Europe galante” de Paul Morand pentru a constata acea­stă influenţă. (Cinema et littérature). Aceste două păreri aproape contradic­ţii cei care nu cercetează ca dsalt­ă­, torii arată că problema e discutabilă, suntul cinematograful de azi, care, ba chiar că se discută, dar nu se re­dau mereu peste producţia cea proa­stă. Leon Daudet îşi punea in n­rul din 5 Sept. a. c. din „L’Actino Francate©” întrebarea dacă cinematograful înlo­­cueşte sau nu teatrul şi scria între altele,­zolvă. Şcolarii in cazul de faţă sunt inteligenţi, dar nu ştiu matematică. Că puncte de interpenetraţie au fost între arte nu se mai poate discuta, dar asta nu înseamnă, că, dacă poe­zia a influenţat muzica şi vice-versa, muzica e tot una cu poesia. Un exem­plu : „L’Apresmidi d’un faune" a lui Mollarme şi poemul cu acelaş nume al lui Debussy, influenţă directă, ace­laş subiect, poate chiar şi tratare şi totuşi câtă diferenţă. Şi totuşi para­doxul ce-i vom spune acum va fi ci­nematograful de mâine. El se rezumă în următoarele : Cine­­matografului U trebue mi tettre, dar dar fără literatură. Cinematograful e mai mult muzică. E imagini. Mişcare, mişcare desigur. Dar nu, mişcare con­centrată asupra unei întâmplări, ci poate asupra unei sensaţii. Aceasta e teoria estetică a cinema­tografului de mâine,­ a celui adevă­rat. Teoreticiană ? E Germaine Dulac, femee curajoasă care concretiza acest paradox pentru admiratorii ci­nematografiei de azi. Suggeratori și imitatori î Marii re­gisori și actori pe care-i cităm: Anei Gance, Fr. Lang, Severin Mars, Mar­cel l'Herbier, Tourjanski, R. Clair, J. Catelain, L. Delluc, M. Tourneur, R. Vienne, Volkoff şi însăşi teoreticiana, Germaine Duloc, Silver, Feyder, Eps­tein. Realizare integrală , încă nici una. Parţială ! Multe. Pentru expli­care cităm următoarele : Toate ane­le© mişcare. In artă tema-i primor­dială. Sculptorul e pătruns de o for­­mă, pictorul de o viziune colorată, de lucruri sau expresiuni, literatorul de o întâmplare, musicantul de o impresie, pentru sculptor, este fixa­rea momentului unui gest, pentru pictor a unui joc de culori, pentru dramaturg şi romancier a unei suc­cesiuni de fapte, pentru musiciani a unei vieţi interioare ce răsună în­­tr’însul. Toate artele-s mişcare pentru căi est© desfăşurare, dar arta imaginilor, este, o văd, mai aproape de mus­căl prin ritm care le este comun. Tehni­­ca le aseamănă. O tem­ă, orhestraţie prin imagini, o frază care cântă do­minând sau amestecându-se cu cele-i laite. Joc de lumină- combinaţii de ges­turi, frac© prelungi, trace sfâşiate, fiecare imagină înrudindu-se cu o nouă diferit cadenţată şi contribuind la o melodie, astfel apare in mişcare­­ şi technică aria filmului. (Germaine Duloc. Cinémagarive No. 51/1924). După cum se vede păreri Îndrăz­neţe, oameni cunoscători vor să refor­meze cinematograful unindu-1 cu ce-­ lelalte arte sau separându-l de ete. încercările sunt tocmai în studiu.­ Poate vom ajunge la un resultat mare. Cinematograful, Insă trebue să aibă două meniri: una estetică şi alta ştiinţifică şi culturală, ba putin zice chiar morală. A doua menire a început chiar să trăiască real. O seamă de romane va­loroase s’au cinematografiat, nu eş­ti­mul timp. Acestea distrează şi în­­nalţă totodată publicul. Laboratoorile au început să filmeze descoperirile mari şi tot ce se lucrea­ză poate rămâne documentat în peli­culele cinematografice. Celălalt film, însă, abstract şi ca preocupări numai şi numai estetice, mai are mult până va străbate şi va fi realizat Marii regizori şi, mai ales, marii gânditori cinematografici au întreprins o frumoasă speculaţie filo­sofică şi artistică Roadele trebue să le aşteptăm cu răbdarea marilor pre­faceri din sufletul colectivităţii... Petru Comarnescu TAMP­A UMBRA AMANTULUI (Le Vertige) cu Jacques Catelain, Emmy Lyu, Reger Karl și Gaston Jacques Pentru începutul săptămânii in­­că până astăzi, acest actor nu a­itoare noua casa a d-lui Ch­awing, făcut uz de toate marile resurse de prezintă la Capitol, Le Vertige cu titlul românesc Umbra amantului, al cărui rol titular e deţinut de simpaticul actor francez Jacques Catelain, în fruntea unor inter­preţi, vedete ale ecranului francez. Fericita alegere a interpreţilor a cari dispune. In Le Vertige putem spune că vedem un Jacques Catelain nou, care deşi ne aminteşte prin ima­gini vizuale de frumuseţea inter­­preţului atâtor role de amorezi, e totuşi un personaj în măsurii de a dat putinţa regisorului de a pune mereea ceva nou în vastul domeniu la punct cu preciziune, un scenariu­­ al interpretării greu de realizat. Evident că întregul ansamblu Pasiunea pe care Jacques Cate­ este sub influenţa metamorfozării lain a isbutit e’o puie în interpre- In bine a protagonistului, așa că tarea dificilului rol al Locotenen-îne putem aştepta să afistăm la un tului Dimitrie Dimitrievici şi lien spectacol de mare artă. ry de Cassel este o dovadă precisa * SEM, să-şi recomande marfa, izbuteşte să încânte pe d-na Pinkerton să facă o mulţime de cumpărături, de cari de altfel, nici nu avea tre­buinţă. încântat totuşi de talentul lui Fifi, Pinkerton, cumpără magazi­nul de modă căruia îi dă titlul de ,,Mademoiselle Modiste” şi o face pe Fifi, patroană. Intre timp, Fifi face cunoştinţa unui tânăr Gaston de Rouvray, şi între cei doi tineri se naşte o dra­goste reciproca. Fără a pierde totuşi din minte organizarea salonului de mode, Fifi proectează o serbare de inau­gurare, la care face o licitaţie pen­­­ru săraci, cu toate lucrurile, cari întocmeau toaleta sa. Rând pe rând rochia, şi toate dessourile şi încălţămintea sunt vândute. Iar după ce ascunsă după para­van a licitat şi ultima bucată din îmbrăcămintea ei, pune la licitaţie şi paravanul, care e cumpărat de un necunoscut, cu speranţa de a o vedea goală. Surpriză însă căci Fifi apare într’o nouă splendidă toaletă spre deziluzia tuturor. Urmează o serie de explicaţii şi peripeţii între Gaston, Fifi şi Pin­kerton, până la urmă totul se aran­jează, prin căsătoria celor doi ti­neri. FILM Il CI­NÉMA O SCENA DIN FILMUL „UMBRA AMANTULUI” M-lle MODISTE CU CORINNE GRIFFITH, după opereta Iui Henry Blossom şi Victor Herbert» Premiera de mâine de la Bule­vard Palace, este o prelucrare după cunoscuta opereta M-lle Modiste a lui Victor Herbert. D. Jeremias Pinkerton, mare negustor de porci, soseşte la Chi­cago, împreuna cu soţia sa, o veni­tabila matroană, Eulalia Pinker­ton. Neme­rind într’un­ magazin de modă a cărui vânzătoare era Fifi, aceasta prin graţia pe care ştiu O SCENA DIN FILMUL MELLE MODISTE’1 Muzică O tind­­t în evluţis a onorei Freischütz la Paris La­ O­pera ma.ro din Paris se va re­lua in curând „Freischütz” onora ro­mantică de C. Al. v. Weber a­l cărui centenar a fost sărbătorit stă vară cu multă pompă. . Pentru această, reluare comemora­tivă, se va reconstitui textul acestei opere aşa cum a fost cântat pentru prima dată la Teatrul Koeniefstadt­­ din Berlin la­ 16 Iunie 1821.­­ După revoluţia franceză, Sauva.ee, un troducător cunoscut r° vremea sa modificase opera lui Weber, adop­tând-o gustului publicului francez din aceia vreme. După îndemnul lui Castile-Blaze, el schimbase finalul pentru a fi pe pla­cul publicului dornic de spectacole vesele. De asemenea el titlul fusese schim­bat şi înlocuit cu acela de „Robiţi de» Bote“. Astfel schimbată, onor­a. Im Weber obţinu­t la teatrul „Oddon” un succes neobicinuit, care atrase lui Weber o mare popularitate. Când Weber trecu tn anul 1828 prin Pan's pentru a pleca spre T­opolra, aude urma să asiste la reprezentaţiile operei „Oberon”, el scrise soţiei sale: .Nu voi încerca, să-l­ descriu, felul cumn sunt tratat că ai hârtia ax roşi dacă tî-a­ s comimisfi tot ce spun aja». rfl maeștri despre mine. Voi fî un om fericit dacă amorul meu Pacnniu va rezista acestor laude exagerate”. • In 1841, se reluă la Pari* opera ,.Fr*v«ohtitE,‘ tntr’o nouă traducere datorită compozitorului Puccini și Hector Berlioz. Cu toată aduliratia pe care o avea pentru Weiner. Berlioz schimbă radi­cal poemul lui „Freyscutz", tra­­sformând lucrarea, întro operă co­mică. După cum se poate vedea din acea­stă evoluţie a lui „Freyschutz” pe scena Operei din Paris, respectul neutru lucrările autorilor celor mai iluştri nu era cunoscut în acea vre­me. Tenorul Kiepura pleacă de la Opera din V­ena Tânărul tenor polonez Kiepura care a credat cu strălucit succes rolul prin­țului necunoscut din opera „Turan­­dot’* de Puccini la Opera de st­at din Viena a refuzat să semneze un anga­jament permanent cu această insti­­tuțuimne, dur cauza, onorariului prea modest (30­ de milioane coroane de re prezentaţi©) care i s’a oferit. S6 CALEA VICTORIEI 86 (în faţa porţii Palatului Regal Furnizor al Curţilor Regale Române şî Elene NEÎNTRECUTE ÎN SOLIDITA­­TE 51 ELEGANTA SUNT NO­­ILE NOASTRE MODELE DE ÎNCĂLŢĂMINTE PENTRU SEARA, STRADA, SPORT CURSE, VOIAJ şi APARTA­MENT EVITAT! ORICE CUMPĂRĂ­­TURI DE ÎNCĂLŢĂMINTE ÎN­AINTE DE A NE VIZITA BAYON SPECIAL CU ÎNCĂL­ŢĂMINTE DE COPII LEONARD 98 LIPSCANI, 58 Cu ocazia transformarea magazinului, sau pus in vânzare cu preţuri EXTREM DE REDUSE Mânaşi de piele, fermoa­re mari, agrafe, baticuri, tricotaje, articole de mariaj, coliere, panglici, galoane, ciorap­ pentru bărbaţi, dame şî copii, gente ultimile noutăţi, chiloţi, eşarfe bărbăteşti, panglici de catifea, furnituri de mode, etc. En gros En detail E­SSSfA foarte CONVENABIL LA g| ^tbAOA CAEOL. 13 MŞj Mica publicitate ATELIERUL ,,CIORAPUL” Armenească “ repară, încu­putează tot felul de ciorapi și ridică artistic ochiuri la ciorapi de mătase. ILei 1.100 Lei 210 sofale toaie mărimile, precum şi di rmeze în stofă, moli şi mochetă scaune curbate lustruita Dormitoare, sufragerii, blurouri şi orice mobilă vinde cu 80°­, mai efttc ca oriunde S. ROSENTHAL & Fii Calea Călăraşilor 1 Telet. 78 29 IN RATE Fără dobândă ! Fără formalităţi! cu preţuri absolut convenabile VINDE DIRECT DIN DEPOZIT orice mărf­uri ca: îmbrăcăminte, costume, paltoane, demiuri, mantale de cauciuc, stofe fine, pânzeturi, lin­serie, galanterie, mătăsuri, perdele, covoare maşini de cusut, biciclete, mobte, mando­­line, viori, gramofoane, etc« etc» Atelier propriu de croitorie „CONVENIENŢA“ Bucureşti Strada LIPSCANI 91 Eta! I (viaţa il«­ Gh­eorgh«) La Wilhelm Tell Panzărie Elveţiană ■W a-A F. BLUM­ER Strada Bărbţier 2, Bucureşti Asortiment complect şi specialităţi in albituri de bumbac şi olandă. Per­­caluri fine până la 225 cm. lăţime. Opal, Organdis, Linon şi Batist, Olandă de brodat. Pentru sezonul de iarnă cu preţuri scăzute : Picheturi albe pluşate 62 cm. lăţime. Flaneluţe, Moltoane duble uni şi cu desen, lină neagră de tricotaj vt blIS, elveţiană marca „Mars" 500 kilogramu1. Flanele Dr. Jaeger originale, Cuverturi de lână şi păr de cămilă, mari şi pentru copii. Pânză pentru filtre şi transperante în toate lăţimile, Perdele Madras şi multe alte articole cu preţuri moderate şi absolut fixe, veri­ta­­­b­i­le. I PE POUR LES ONGLES «WiSffiK!­OJA OARIS I§r­tftMMLa@ Oii Dr. VIRGILIU MOSCOVICI Specialist de la PARIS Mamos. BOLI de femei si chirurgicale Trai sterilităţii şi al bol­ilor veneric« și nervoase (la femei) Văcărești 35, dela 5—­7 p. m. m«mm.?*? fo cufî«­­•»«•?»? Dr. f. MIHALOVICI STRADA BFLVFDF&P Nr. 3 SIFILIS OENITO-URINAR1 ' iKSui pența sexuală ! Diathermie ESectroterapîe, Cist si Uretroscopie

Next