Rampa, noiembrie 1926 (Anul 11, nr. 2706-2729)
1926-11-01 / nr. 2706
Premiera de miine-seară ii Moara Roşie“ la teatrul Regina Maria Câteva note asupra fantestei lui Molnár Compania dramatică de la tea. Palmirra, tin aspect de la posta.tml Regina Maria anunţă pentru* un colţ din iad, un casino, un mâine seară Luni reprezentarea unei noi piese a lui Molnár. Succesul obţinut în trecutele stagiuni dui ,,Liliom’’,, „Carnaval” şi „Diavolul” şi cele de anul acesta cu ,,Povestea lupului” şi „Ofiţerul - gardă” pe care o joacă teatrul Fantasio au determinat direcţia teatrului să monteze de astă dată „Moara roşie’’ club, locuinţa păpuşoi Minuna, o biserică, o judecătorie, malul marei la Monte Carlo, un hotel din Paris, camera Claribellei, un cabaret din Paris, etc., etc. Experienţa e aproape de sfârşit. Mai sunt câteva secunde pentru ca Magistral să-şi vadă efortul încununat de victorie când... graţie emoţiei curate pe care amintirea mamei o provoacă în sufletul celui pierdut, maşina încetează de a mai funcţiona, şi pădurarul lanoş lanczi victima experienţelor demonice ale magistrului revine în modesta şi fericita lui căsnicie.. O vizita 1* Ateneul popular ..spira Haret“ de la şcoala primara de b&et'i No. 19 „Petrache Poenara"-Z&bîovsxî, ns-a asigurat ta, deşi activitatea pu- Wii* rin tnwMknt. «e lucruirit cu multă asiduitate pentru pregătirea programului vitor Harnicul şi neobositul director al şcoalei şi preşedinte al Ateneului, .. loan Buzincu, nu s’a dat in lături dela nici un sacrifieiu material pentru a asigura o bună reușită programului d-sale. Intr’una dintre cele mai frumoase sălii de Atenee dim Capitală, alle cărei deromavuniri originalitate au întrecut toate celelalte, a instalat un aparat de Radio „Erla" de 5 lămpi cu care se pot recepţiona toate posturile europene spre a da audiţii radiofonice la şezători, a înzestrat-o cu două orgi: un pian şi un cinematograf. Secţiunea teatrală a Ateneului, pusă sub conducerea d-lui Nicu Mussulis, fost preşedinte al soc. cult. „Victor Anestin", pe baza unui repertoriu bine alcătuit din piese româneşti, prepară spectacolul de deschidere, în vederea căruia s-au comandat decoruri speciale la Atelierele „Arta" din B-dul Basarab. Secţiunea muzicală, sub conducerrea studentului C. Vintilescu, dirijorul corului bisericii „Sft. Vineri", re-In acest scop. Minuna, o păpuşe fabricată chimic, complex de tentaţii şi de defecte, e animată de reflectoare şi începe opera de distrugere a bunului şi neprihănitului pădurar Janos Iancsî. Nu există tentaţie şi decădere cărora să nusadă victimă sufletul individului ales pentru experienţa. In decursul acestor experienţe, 5i orchestraţia. . . . r Aşteptăm cu multă plăcere, deschise succed cu repeziciune numeros-j derea Ateneului, cămla provedem se tablouri can ne prezintă, lo*| un frumos succes, datorit muncei şi căinţa unui institutor, un salon la’ priceperea conducătorilor săi. Din întreaga operă a lui Molnár ”(„,Lebada”, Pantoful de sticlă” „Cenuşăreasa”, „Riviera”, ,,O poveste în castel”), „Moara roşie” en siguranţa cea mai fantesistă din piesele sale. Ca şi în celelalte piese ale sale Franz Molnár aplică şi în „Moara roşie” sistemul său fantesist de a analiza sufletele. In loc să expună conflictele dintre oameni pe scenă, Molnár le caracterizează sufletele punându-i în situaţii ireale. In .Diavolul” aduce pe Mefisto în viaţa de toate zilele, în „Liliom” omoară pe erou pentru a-l trece prin paradis, în „Povestea, lupului” recurge în acelaş scop la dramatizarea unui vis, iar în ,,Moara roşie” abordează o problemă extrema de interesantă. „MOARA ROŞIE-" Acţiunea fantesiei lui Molnár se petrece în iad. La repetiţia generală la care urmează să se experimenteze o maşină graţie căreia orice suflet curat de pe pământ, e transformat în 60 de minute într’un suflet corupt şî bun pentru iad. • INTERPRETAREA In fruntea interpretărei vor fi d-na Marioara Voiculescu de la teatrul Naţional care va juca rolul atât de variat şi de complex al păpuşei Minima şi d. Ton Manolesem în rolul pădurarului Tanos Janczi. Un rol important acel al mare- lui magistru va fi jucat de d. J. Del Vechio. In celelalte roluri apar d-nele Marietta Sadoveanu, Maria Mohor, Paula Anastasiu, M. Mihalescu si d-nii Marcel Enescu, Vociung Giugariu, Vojen, Cristian Dumi-D-na Marioara Voiculescu trescu, Georgescu, Actorian, Costelian, etc. MONTAREA Piesa a fost pusa în scenă de d. Soare Z. Soare iar decorurile au fost lucrate după schiţele pictorului Manu de la teatrul Naţional. — DREP. Pregăti ile Ateneului ponler „Spini Híret“ ft D. Ion Manolescu D. Marcel Enescu i ****- — JL I Noi gânduri în artă Teatrul, muzica, literatura *1 cinematograful Că dintru început s'a dat descoperi- imagini fugitive și incomplete că tu rii fraților Loraiere însărcinarea de ploturile impresioniste au dus cinea fl teatrul fotografiei și Că prin a- i matograful p© căi »abănuite, ceasta cinematograful părea că va nu-l S'a scos câteodată orce artificiu, locul teatrul nu mai rămâne îndoială. Au fost chiar piese întregi cinematografiate și fiindcă vorba lipsea, era înlocuită cu gesturi deşănţat© pentru a exprima gândul personagiilor. E drept că din ce în ce din posderia de fiilme, câtă frunză şi iarbă, sau desprins şi câteva realizări admiraţiile dar bazate pe ambinţa dintre teatru şi pictură . Astfel cinematograful a devenit pictural având şi scene aidoma cu tablourile lui El. Greco, Dürer, Holbein şi Grien în filmele lui Fr. Lang (Nibelungii şi Moartea obosită), la fel cu Zubora , Goya, Bilbao, Zuloga şi însfârşit cu Daumier şi Velasques în filmele lui Marcel THerbier şi Jaque Catelain (El Dorado, Don Juan, Galeria Monştrilor Omul Mării). La Abel Gance se remarcă influenţa picturile unui Rubens, Raphael şi Rembrandt. Stilul latin nu lipsea din producţia franceză şi italiană, stilizarea modernă din teatru pătrunse şi în cinematograf dând filme de sinteză modernă ca mahumaine şi Dr Mabuse. Cabinetul d-ralui Caligari sau filmele marilor F. Clair, Germaine Dulac, M. Tourneur, J. Epstein şi ale regretatului L. Delit. Deformarea expresionistă, amplificarea esenţialului şi suprimarea secundarului ce se chiama stilizare, iroagini estompate, efecte de lumină prin etar-obseur şi „corrtre-jour“ fiind numai esenţa de simplitate, sensibilitate şi de viaţă cerebrală în unele, sensitivă în altele, concentrare umană scrupuloasă fără poză, şi atitudini exagerate, s’au găsit filme în car© cultul durerii nu putea fi întrecut ca realizare de nici o altă operă artistică, au fost viziuni în care omenescul reeşea atât de real şi superior (filmele lui Charlie Chaplin) încât te întrebai, cum s’a putut, oare, obţine în, numai 40 ani, atâta lucru frumos. Dacă multe filme au fost asemenea celor de care ne ocupăm, produse europene numai şi în special francez© şi germane, rămân, însă, de cealaltă parte, cele multe, opere dezgustătoare şi prin număr şi prin conţinut. Acestea sunt piedici mari pentru cinematograful de mâine. Comercializarea americană în special şi buna primire pe care o face marele public cinematografiei grosolane e pericolul de a vedea cât mai depărtată epoca cinematografului estetic. „De fapt cinematograful nu înlocueşte teatru. Mai întâi pentru că vorba este indispensabilă pasiunilor omeneşti, apoi pentru că reprezentarea mecanică a vieţii, or câtă iluzie de viaţă ar da, nu este viaţa. Cinematograful adaugă la ficţiunea esenţială a teatrului un nefiresc material, care după o lungă durată, poate deveni şi va deveni o decepţie pentru spectator". Da, desigur, dacă cinematograful va rămâne aşa cum e azi în mare parte o reperezentare brutală şi vulgară, de transpunere a vieţii „aşa cum e ea” şi, de care abundă în special odioasa cinematografie americană. In continuare, asupra corelaţiei dintre artă, literatură şi cinema mai cităm pentru ca, apoi să ajungem acolo unde vrem şi din Benjamin Cremieux următoarele : „Nici teoria, nici practica cinarsurilor şi a scenariilor nu ne pare pentru moment că îndreptăţeşte mai speranţe asupra interpenetraţiei directe a literaturii şi a cinemnatografului. ştt poate că e o sarcină zădarnică să încerci de a reînnoi literatura căutând noui forme literare. Ceiace nu înseamnă că, cinematograful »‘are o influenţă considerabilă asupra literaturii şi a teatrului de după războiu , e destul să citeşti „l’Europe galante” de Paul Morand pentru a constata această influenţă. (Cinema et littérature). Aceste două păreri aproape contradicţii cei care nu cercetează ca dsaltă, torii arată că problema e discutabilă, suntul cinematograful de azi, care, ba chiar că se discută, dar nu se redau mereu peste producţia cea proastă. Leon Daudet îşi punea in nrul din 5 Sept. a. c. din „L’Actino Francate©” întrebarea dacă cinematograful înlocueşte sau nu teatrul şi scria între altele,zolvă. Şcolarii in cazul de faţă sunt inteligenţi, dar nu ştiu matematică. Că puncte de interpenetraţie au fost între arte nu se mai poate discuta, dar asta nu înseamnă, că, dacă poezia a influenţat muzica şi vice-versa, muzica e tot una cu poesia. Un exemplu : „L’Apresmidi d’un faune" a lui Mollarme şi poemul cu acelaş nume al lui Debussy, influenţă directă, acelaş subiect, poate chiar şi tratare şi totuşi câtă diferenţă. Şi totuşi paradoxul ce-i vom spune acum va fi cinematograful de mâine. El se rezumă în următoarele : Cinematografului U trebue mi tettre, dar dar fără literatură. Cinematograful e mai mult muzică. E imagini. Mişcare, mişcare desigur. Dar nu, mişcare concentrată asupra unei întâmplări, ci poate asupra unei sensaţii. Aceasta e teoria estetică a cinematografului de mâine, a celui adevărat. Teoreticiană ? E Germaine Dulac, femee curajoasă care concretiza acest paradox pentru admiratorii cinematografiei de azi. Suggeratori și imitatori î Marii regisori și actori pe care-i cităm: Anei Gance, Fr. Lang, Severin Mars, Marcel l'Herbier, Tourjanski, R. Clair, J. Catelain, L. Delluc, M. Tourneur, R. Vienne, Volkoff şi însăşi teoreticiana, Germaine Duloc, Silver, Feyder, Epstein. Realizare integrală , încă nici una. Parţială ! Multe. Pentru explicare cităm următoarele : Toate anele© mişcare. In artă tema-i primordială. Sculptorul e pătruns de o formă, pictorul de o viziune colorată, de lucruri sau expresiuni, literatorul de o întâmplare, musicantul de o impresie, pentru sculptor, este fixarea momentului unui gest, pentru pictor a unui joc de culori, pentru dramaturg şi romancier a unei succesiuni de fapte, pentru musiciani a unei vieţi interioare ce răsună într’însul. Toate artele-s mişcare pentru căi est© desfăşurare, dar arta imaginilor, este, o văd, mai aproape de muscăl prin ritm care le este comun. Tehnica le aseamănă. O temă, orhestraţie prin imagini, o frază care cântă dominând sau amestecându-se cu cele-i laite. Joc de lumină- combinaţii de gesturi, frac© prelungi, trace sfâşiate, fiecare imagină înrudindu-se cu o nouă diferit cadenţată şi contribuind la o melodie, astfel apare in mişcare şi technică aria filmului. (Germaine Duloc. Cinémagarive No. 51/1924). După cum se vede păreri Îndrăzneţe, oameni cunoscători vor să reformeze cinematograful unindu-1 cu ce- lelalte arte sau separându-l de ete. încercările sunt tocmai în studiu. Poate vom ajunge la un resultat mare. Cinematograful, Insă trebue să aibă două meniri: una estetică şi alta ştiinţifică şi culturală, ba putin zice chiar morală. A doua menire a început chiar să trăiască real. O seamă de romane valoroase s’au cinematografiat, nu eştimul timp. Acestea distrează şi înnalţă totodată publicul. Laboratoorile au început să filmeze descoperirile mari şi tot ce se lucrează poate rămâne documentat în peliculele cinematografice. Celălalt film, însă, abstract şi ca preocupări numai şi numai estetice, mai are mult până va străbate şi va fi realizat Marii regizori şi, mai ales, marii gânditori cinematografici au întreprins o frumoasă speculaţie filosofică şi artistică Roadele trebue să le aşteptăm cu răbdarea marilor prefaceri din sufletul colectivităţii... Petru Comarnescu TAMPA UMBRA AMANTULUI (Le Vertige) cu Jacques Catelain, Emmy Lyu, Reger Karl și Gaston Jacques Pentru începutul săptămânii incă până astăzi, acest actor nu aitoare noua casa a d-lui Chawing, făcut uz de toate marile resurse de prezintă la Capitol, Le Vertige cu titlul românesc Umbra amantului, al cărui rol titular e deţinut de simpaticul actor francez Jacques Catelain, în fruntea unor interpreţi, vedete ale ecranului francez. Fericita alegere a interpreţilor a cari dispune. In Le Vertige putem spune că vedem un Jacques Catelain nou, care deşi ne aminteşte prin imagini vizuale de frumuseţea interpreţului atâtor role de amorezi, e totuşi un personaj în măsurii de a dat putinţa regisorului de a pune mereea ceva nou în vastul domeniu la punct cu preciziune, un scenariu al interpretării greu de realizat. Evident că întregul ansamblu Pasiunea pe care Jacques Cate este sub influenţa metamorfozării lain a isbutit e’o puie în interpre- In bine a protagonistului, așa că tarea dificilului rol al Locotenen-îne putem aştepta să afistăm la un tului Dimitrie Dimitrievici şi lien spectacol de mare artă. ry de Cassel este o dovadă precisa * SEM, să-şi recomande marfa, izbuteşte să încânte pe d-na Pinkerton să facă o mulţime de cumpărături, de cari de altfel, nici nu avea trebuinţă. încântat totuşi de talentul lui Fifi, Pinkerton, cumpără magazinul de modă căruia îi dă titlul de ,,Mademoiselle Modiste” şi o face pe Fifi, patroană. Intre timp, Fifi face cunoştinţa unui tânăr Gaston de Rouvray, şi între cei doi tineri se naşte o dragoste reciproca. Fără a pierde totuşi din minte organizarea salonului de mode, Fifi proectează o serbare de inaugurare, la care face o licitaţie penru săraci, cu toate lucrurile, cari întocmeau toaleta sa. Rând pe rând rochia, şi toate dessourile şi încălţămintea sunt vândute. Iar după ce ascunsă după paravan a licitat şi ultima bucată din îmbrăcămintea ei, pune la licitaţie şi paravanul, care e cumpărat de un necunoscut, cu speranţa de a o vedea goală. Surpriză însă căci Fifi apare într’o nouă splendidă toaletă spre deziluzia tuturor. Urmează o serie de explicaţii şi peripeţii între Gaston, Fifi şi Pinkerton, până la urmă totul se aranjează, prin căsătoria celor doi tineri. FILM Il CINÉMA O SCENA DIN FILMUL „UMBRA AMANTULUI” M-lle MODISTE CU CORINNE GRIFFITH, după opereta Iui Henry Blossom şi Victor Herbert» Premiera de mâine de la Bulevard Palace, este o prelucrare după cunoscuta opereta M-lle Modiste a lui Victor Herbert. D. Jeremias Pinkerton, mare negustor de porci, soseşte la Chicago, împreuna cu soţia sa, o venitabila matroană, Eulalia Pinkerton. Nemerind într’un magazin de modă a cărui vânzătoare era Fifi, aceasta prin graţia pe care ştiu O SCENA DIN FILMUL MELLE MODISTE’1 Muzică O tindt în evluţis a onorei Freischütz la Paris La Opera ma.ro din Paris se va relua in curând „Freischütz” onora romantică de C. Al. v. Weber al cărui centenar a fost sărbătorit stă vară cu multă pompă. . Pentru această, reluare comemorativă, se va reconstitui textul acestei opere aşa cum a fost cântat pentru prima dată la Teatrul Koeniefstadt din Berlin la 16 Iunie 1821. După revoluţia franceză, Sauva.ee, un troducător cunoscut r° vremea sa modificase opera lui Weber, adoptând-o gustului publicului francez din aceia vreme. După îndemnul lui Castile-Blaze, el schimbase finalul pentru a fi pe placul publicului dornic de spectacole vesele. De asemenea el titlul fusese schimbat şi înlocuit cu acela de „Robiţi de» Bote“. Astfel schimbată, onora. Im Weber obţinut la teatrul „Oddon” un succes neobicinuit, care atrase lui Weber o mare popularitate. Când Weber trecu tn anul 1828 prin Pan's pentru a pleca spre Topolra, aude urma să asiste la reprezentaţiile operei „Oberon”, el scrise soţiei sale: .Nu voi încerca, să-l descriu, felul cumn sunt tratat că ai hârtia ax roşi dacă tî-a s comimisfi tot ce spun aja». rfl maeștri despre mine. Voi fî un om fericit dacă amorul meu Pacnniu va rezista acestor laude exagerate”. • In 1841, se reluă la Pari* opera ,.Fr*v«ohtitE,‘ tntr’o nouă traducere datorită compozitorului Puccini și Hector Berlioz. Cu toată aduliratia pe care o avea pentru Weiner. Berlioz schimbă radical poemul lui „Freyscutz", trasformând lucrarea, întro operă comică. După cum se poate vedea din această evoluţie a lui „Freyschutz” pe scena Operei din Paris, respectul neutru lucrările autorilor celor mai iluştri nu era cunoscut în acea vreme. Tenorul Kiepura pleacă de la Opera din Vena Tânărul tenor polonez Kiepura care a credat cu strălucit succes rolul prințului necunoscut din opera „Turandot’* de Puccini la Opera de stat din Viena a refuzat să semneze un angajament permanent cu această instituțuimne, dur cauza, onorariului prea modest (30 de milioane coroane de re prezentaţi©) care i s’a oferit. S6 CALEA VICTORIEI 86 (în faţa porţii Palatului Regal Furnizor al Curţilor Regale Române şî Elene NEÎNTRECUTE ÎN SOLIDITATE 51 ELEGANTA SUNT NOILE NOASTRE MODELE DE ÎNCĂLŢĂMINTE PENTRU SEARA, STRADA, SPORT CURSE, VOIAJ şi APARTAMENT EVITAT! ORICE CUMPĂRĂTURI DE ÎNCĂLŢĂMINTE ÎNAINTE DE A NE VIZITA BAYON SPECIAL CU ÎNCĂLŢĂMINTE DE COPII LEONARD 98 LIPSCANI, 58 Cu ocazia transformarea magazinului, sau pus in vânzare cu preţuri EXTREM DE REDUSE Mânaşi de piele, fermoare mari, agrafe, baticuri, tricotaje, articole de mariaj, coliere, panglici, galoane, ciorap pentru bărbaţi, dame şî copii, gente ultimile noutăţi, chiloţi, eşarfe bărbăteşti, panglici de catifea, furnituri de mode, etc. En gros En detail ESSSfA foarte CONVENABIL LA g| ^tbAOA CAEOL. 13 MŞj Mica publicitate ATELIERUL ,,CIORAPUL” Armenească “ repară, încuputează tot felul de ciorapi și ridică artistic ochiuri la ciorapi de mătase. ILei 1.100 Lei 210 sofale toaie mărimile, precum şi di rmeze în stofă, moli şi mochetă scaune curbate lustruita Dormitoare, sufragerii, blurouri şi orice mobilă vinde cu 80°, mai efttc ca oriunde S. ROSENTHAL & Fii Calea Călăraşilor 1 Telet. 78 29 IN RATE Fără dobândă ! Fără formalităţi! cu preţuri absolut convenabile VINDE DIRECT DIN DEPOZIT orice mărfuri ca: îmbrăcăminte, costume, paltoane, demiuri, mantale de cauciuc, stofe fine, pânzeturi, linserie, galanterie, mătăsuri, perdele, covoare maşini de cusut, biciclete, mobte, mandoline, viori, gramofoane, etc« etc» Atelier propriu de croitorie „CONVENIENŢA“ Bucureşti Strada LIPSCANI 91 Eta! I (viaţa il« Gheorgh«) La Wilhelm Tell Panzărie Elveţiană ■W a-A F. BLUMER Strada Bărbţier 2, Bucureşti Asortiment complect şi specialităţi in albituri de bumbac şi olandă. Percaluri fine până la 225 cm. lăţime. Opal, Organdis, Linon şi Batist, Olandă de brodat. Pentru sezonul de iarnă cu preţuri scăzute : Picheturi albe pluşate 62 cm. lăţime. Flaneluţe, Moltoane duble uni şi cu desen, lină neagră de tricotaj vt blIS, elveţiană marca „Mars" 500 kilogramu1. Flanele Dr. Jaeger originale, Cuverturi de lână şi păr de cămilă, mari şi pentru copii. Pânză pentru filtre şi transperante în toate lăţimile, Perdele Madras şi multe alte articole cu preţuri moderate şi absolut fixe, veritabile. I PE POUR LES ONGLES «WiSffiK!OJA OARIS I§rtftMMLa@ Oii Dr. VIRGILIU MOSCOVICI Specialist de la PARIS Mamos. BOLI de femei si chirurgicale Trai sterilităţii şi al bolilor veneric« și nervoase (la femei) Văcărești 35, dela 5—7 p. m. m«mm.?*? fo cufî«•»«•?»? Dr. f. MIHALOVICI STRADA BFLVFDF&P Nr. 3 SIFILIS OENITO-URINAR1 ' iKSui pența sexuală ! Diathermie ESectroterapîe, Cist si Uretroscopie