Rampa, mai 1929 (Anul 14, nr. 3380-3403)

1929-05-01 / nr. 3380

MIŞCAREA LITERARA I. Ud essen de C. D. C. Stere publică în «Adevă­rul Literar» un important articol despre «Misiunea lui Israel». E un comentar foarte larg cuprinză­tor al celor două puternice carac­teristici ale poporului evreu de pretutindeni: erarh­ia lui extra­teritorială şi noţiunea sigură a Dreptului. Domnul C. Stere nu crede în legenda despre misiunea divină a poporului ales, ci îşi bazează cre­dinţele pe experienţa practică a istoriei. «Faptul în sine că Evreii, din timpuri imemoraiale s’au în­chinat unui singur Dumnezeu a­­celaş pentru toată omenirea, a a­­vut o însemnătate hotărîtoare pen­tru destinele lumii, spune d. C. Stere. Antichitatea n’a cunoscut decât zei naţionali, cari se răz­­boiau între ei, alături de cre­dincioşi respectivi. înfrângerea combatanţilor tereştri era echi­valentă cu înfrângerea zeilor lor înşişi şi ducea fatal la descurajarea şi la desnaţionaliza­­rea popoarelor învinse. Dar în momentul în care Biblia a afir­mat că «Dumnezeu va fi Unul şi numele său va fi Unul», ea a de­cretat şi unitatea genului uman, omenirea întreagă urmând să for­meze un singur popor de credin­cioşi.» Conştiinţa poporului evreu despre Unitatea genului uman, d. C. Stere o atribue învăţăturii tal­mudice unde se afirmă că «Dum­nezeu a creat pe un singur om, pentru ca nimeni să nu poată spune că e de un neam mai mare.» Aici e sămânţa oricărei Democraţii şi pe tema aceasta s’au scris şi se vor mai scrie multe controverse». D. C. Stere este partizan al i­­deii lui Nietzsche care imputa e­­vreilor nu faptul că au omorît pe Crist ci faptul că i-au dat naştere, iar în concluzia aceleiaşi idei se bizue pe un frumos raţio­nament al lui Zangwil : «Văzând cum sunt judecaţi cei ce procla­mă la zile veşnice de drept şi dreptate, plin de ruşine pentru civilizaţia occidentală, — eu mă simt cel puţin reconciliat cu neamul meu. Căci este clar acu­ma — tristă consolaţie ! — că nu există astăzi nici o singură na­ţiune care nu ar răstigni pe Crist, dacă ar reveni acum pe pă­mânt, cu toate că ele au avut două milenii pentru a-l înţelege... Nici una *) Aducând aminte de cei cari în cursul acestor cinci ani siniştri, şi-au ridicat vocea pentru a modera frenezia şi bru­talitatea creştinătăţii, înclin să cred că astăzi Evreii sunt singu­rul popor care n’ar mai răstigni pe Crist.» Articolul d-lu­i C. Stere este un isvor puternic de dispute filoso­fice şi istorice. Dar e probabil că el nu va clinti liniştea, ci va ur­ma destinul oricărei preocupări intelectuale în această vreme. 111. Despre atenţiune: Geniul este atenţiunea Citesc într’un articol documen­tar o scrisoare. O scrisoare în care Proudhon, solicitat să scrie o biografie a prietenului său Fal­lot (La Boétie) care murise, răs­punde în câteva linii de o splen­doare intelectuală pe care Daudet o compară cu o furtună pe mare sau cu un uragan în munte. Se insistă aci asupra calităţii dominante a tuturor geniilor : a­­tenţiunea. E un lucru a cărui in­­tuiţie am avut-o şi am afirmat-o în dispreţul meu pentru ceea ce e poezie curentă astăzi, şi faţă de marii distraţi, poeţii de categorie inferioară. Lipsa de atenţiune a dăunat multora, între cari lui Hugo că­ruia nici astăzi, critici ca Thi­­baudet, Bertrand, Daudet, nu-i scuză «glissadele» poetice frec­vente în magnifica lui operă. Fallot susţinea că tot geniul sta în atenţiune. Proudhon în scri­soarea sa amintită, adaugă : «A­­cest adevăr îmi pare profund. Nu ne lipseşte definiţia geniului». In­­tr’adevăr nimeni ca Fallot n'a dat o mai concisă definiţiune a geniu­lui : atenţiunea. «Ce sunt acele iluminaţii neaş­teptate şi bruşte ale geniului, cum spune Bossuet ? E atenf­unea în toate momentele vieţii, această atenţiune pe care nu o tulbură, ci dinpotrivă o întreţin ocupaţiu­­nile cele mai risipite ale existen­ţii. E această atenţiune atât de confuză, atât de prelungită, atât de perpetuată, încât ea pătrunde în tot ceea ce vede în tot ceea ce o înconjoară, în accidentele cele mai neprevăzute, distinge în mij­locul dezordinei şi al tumultului, parcelele de lumină cari contri­­buesc la exploziunea adevărului.­N’am citit o mai justă apreciere a rali­taţii fixatrice a inteligenţii: atenţiunea. Şi într’adevăr revela­ţia în faţa operelor cele mai mari se produce cu această întrebare deodată: cum a putut observa oare acest lucru, pe care-l sim­ţeam de multă vreme nelămurit? Şi dacă geniul e atenţiunea, arta nu mai e un joc. T. Proverbele negrilor Proverbele negrilor se dove­desc mai inteligente decât jazzul lor. La Vie publică o serie de câteva proverbe pline de bun simţ, dintre cari iată o probă : — Nu câștigi nimic pledând în­tâiul. — Câinele care nu e în sigu­ranță nu latră. — Când vezi șoarecele că își bate joc de pisică, să fii sigur că e o gaură pe aproape. — Pasărea oricât va bea, tot nu bea cât elefantul. — Nici cel mai nalt măgar nu e cât câinile... Trebue să observăm ca toate proverbele de mai sus au apli­caţie în viaţa literară !...­ ­OXO­­ Qfprovocare, simpla filare a câtorva i­­qun Cf]Pi întărite în ele, ar fi un act de dreptate faţă de marele poet de la Maillaue care, cum spune Andre Francois Poncet, „creasa regiunea linguistică şi poetică a latinităţii», rotunjind o hartă spirituală ale cărei graniţe tre­ceau pe la noi într’un timp când conştiinţa noastră prin nimic nu se afirmase”. Nu e mult de când am consacrat modestele mele note, toate dintr’o zi, unei reamintiri a lui Mistral Este şi un fortifiant naţional ac­tualizarea acestui nume, a căru filiație ideologică se poate ur­mări până la Maurice Barrés. II. Tot Mistral D. Perpessicius a avut gentile­ţea de a răspunde prin «Cuvân­tul» semnelor noastre, cele din­tâi cu acest prilej al centenaru­lui lui Mistral, scriind un articol care pentru noi valorează mai mult prin nobleţea ideilor lor ge­nerale decât prin conţinutul pro­priu. Ştiu că excelentul meu Per­pessicius e un cititor neobosit de lucruri bune, — şi în presa noas­­tră cititorii se pot număra pe degete, cititul fiind ceva mai greu, şi mai lipsit de vanitate — aşa că îi doresc confratelui meu prilejul şi liniştea deplină în care să reîmprospăteze împrejurările în care numele lui Mistral s’a in­tegrat cu un grăunte de idealism în trecutul ţării noastre. Sunt încă de actualitate câteva cărţi despre Mistral pe care am certitudinea deplină că Perpes­sicius le-a citit şi simpla lor .­*) E bizar cum acest raţiona­ment se potriveşte pentru toţi martirii omenirii. Bernard Shaw face aceeaş constatare referitoa­re la Jeana d’Arc, atât­ în prefaţa operii sale, cât şi în piesa de teatru, R. D. Nopţi bucureştene Roman din viaţa de dragoste şi de aventuri a Capitalei 5) de Pinguin Ponova trecu lângă bufet pentru a contempla ncă odată figurile din sală. George Ionescu, naître d’hotel, recunoscu pe poliţist, îl salută şi veni lângă el: — „Ceva pe aici? —„Nimic. Am venit să mă distrez... Curând sala deveni neîncăpătoare. Strălucea de lumină, de toalete exorbitante, de bijuterii etu­­ate, şi care se profilau, pietre rare între fondul negru al fracurilor ireproşabile şi al decolteuri­­or..­ Comitetul A. B. C.-ului era în păr. D. Arion munise pe cunoscuţi, salutase pe invitaţi, iar cei­­alţi membri se împrăştiara în sală pentru a pu­­reţine atmosfera... Ponova zări, în mulţime, cele două perechi. Nici un semn, nici un fel de gest care să trădeze con­semnul.­­ —Ponova se furişă între perechi. Trecu pe lângă două demimondene pe cari le cunoştea şi cari, fară să aştepte salutul lui, îi veniră în faţă.A.^ w— nCe faci, Ponova? * J — „Bine, mersi!... — „Nu faci un charleston cu mine? — „Nu dragă... — „Nu dansezi? — „Deloc. — „Atunci pentru ce ai venit? — „Să mă distrez. — „Distracţie fără dans? — „Ei, asta-i- Trebue numaidecât să mă distrez dansând? Ascultă, Pufi, lasă-mi braţul şi nu mă plictisi. — „Te vede dama?­ —„Fii cuminte!... Sunteţi singure fetelor? — „Singure...­­ — „Pufi, cine e bruna care a intrat acuma? O cunoşti?... — „Asta?... Ha, ha, ha, asta-i regina cocainei... — „Cum o cheamă? — „Valentina S.... — „Superb colier­are.­. —Demimondena, făcu un gest degajat. — „O, am văzut azi doi solitari superbi... Su­perbi, dragă... De când sunt nu am văzut... Ponova ciuli urechile. Nu vroi să trădeze inte­resul și întrebă fără importanță: — „Unde, dragă, că­ci eu sunt amator... Vreau să-i iau nevestei mele... . — „Ai făcut suma, hai? — „Ei, am şi eu ceva pus deoparte... — „Dragă, la cine i-am văzut eu, nu cred să-i­­vândă. I-am văzut la Botez, moşierul de la Gheoaga, care i-a cumpărat chiar azi- A fost să-i evalueze la Reich, dragă... A plătit pentru ei o jumătate de milion, şi bijutierul spunea că fac trei milioane...» — „Serios?... ■— „A, Botez are bijuterii de valoare, dragă. Ăsta unde aude că-i vreo bijuterie de valoare de cumpărat, se prezintă cu oferta... Păţeşte destul de bine, dar cere discreţie... Nu vrea să ştie lumea că-i bogat şi că are bijuterii... — „Fetelor, ne mai vedem. — „Sigur.­. — „La revedere. * Ponova se depărta. Nu mai avea răbdare. Se stăpâni totuși. Trecu la bufet, ceru un vermuth... Pe când sorbea paharul, îşi aruncă privirea spre parchet... O pereche făcea o demonstrație de dans... Un dans nou... El, blond.­. Distins, cu un frac impecabil... Ea, brună... Pe ea, o cunoştea... O cunoştea — de unde?... O întâlnise cândva, ştia bine. Văzuse undeva figura aceasta.­. Dar el?... El dansa dumnezeieşte. Trupul lui şerpuia, ea îl acompania graţioasă... George Ionescu, maître d’hotel, era în apropierea lui. Ii șopti: — „Ascultă Gică, cine-i perechea?... — „El e dansator profesionist... E angajat —­ „Ea? — „Ea e actriţă... — „Ai... ■ — „Păi, n’o cunoşti? — „îmi părea foarte cunoscută și nu știam de unde.­. — „E de la teatru... Cum îi spune frate, că nu-mi vine numele în minte?... George Ionescu făcea încercări zadarnice să-și reamintească numele. Ponova se depărta... — „Nu mă interesează... Vroiam să știu numai așa, de curiozitate... Eși în hali. Se așeză într’un fotoliu. Privea pe­rechile cari se refugiaseră la mese... Era obicinuit să vadă scenele cari îi se înfăţişau aici... Intr’un fotoliu larg, luau loc câte doi... In spate, auzi dintr’o discuție, un crâmpeiu: • *— „Puiule, dacă nu-mi dai astăseară ce mi-ai promis... ”— „Nu, nu..­ Până nu vii la mine... Prin faţă trecu Dragomirescu, unul dintre agenți. Panova îl strigă. —. ..Bună seara, domnule Paraschivescu. —«­ „Bună seara, prietene. —• „Ce mai faceţi? Nu v’am văzut de mult... Apoi, când se apropie de el, Panova îi şopti nervos: —« „Ascultă bine. Identificaţi perechea care dansează acum şi urmăriţi-o unde se duce. Post fix până dimineaţa...» In hali se ivi însoţitoarea agentului. • — „Nu vii?... Semnalul foxtrott-ului... — „Al tău sunt, dragă • Perechea se amestecă în mulţime, urmărită de ochii lui J&wiova.. (Va urma). e Rampa ASport Rezultatul alergărilor de la Băneasa Ziua premiului de încercare, s’a bucurat de un frumos succes. Deşi vremea a fost nesigură, to­tuşi asistenţa nu s’a resimţit de acest neajuns. Programul, intere­sant în toată întinderea lui, a avut drept „sâmbure*“, premiul Al. Marghiloman. Prima întâlnire a pretendenţilor Derby-ului, chiar dacă a verificat previziunile generale, a împrumu­tat însă un farmec deosebit vii­toarelor probe, unde aceleaşi ele­mente îşi vor disputa întâetatea Intr’adevăr, aşa cum s’au petrecut lucrurile şi prin rezultatul obţi­nut, clasica alergare e departe de a se anunţa drept fugită. E neîndoelnic că un depart bun nu acela unde M’amour a fost complectamente uitat la start — ar fi schimbat mult, — dacă nu rezultatul — în schimb fizionomia cursei. Locul ocupat de pensionarul lui Divald la sosire, alături de acela ce i s’a hărăzit la steag, pun în­­tro lumină cum nu se poate mai favorabilă actualele însuşiri ale armăsarului d-lui Schlessingher. Credinţa noastră este că în mod normal, victoria nu ar fi scăpat lui M’amour.­­ In ceea ce priveşte pe cei doi victorioşi, Bihor şi Dan, dacă cel dintâiu a fugit peste aşteptări, în schimb ultimul a decepţionat oare­cum anturajul. Intr’adevăr fiul­ui Fauche le Vent, concentra toate speranţele grajdului, nu numai în vederea Derby-ului, dar şi pentru restul probelor clasice ale anului- Faptul că a trebuit să fie serios solicitat pentru a-şi păstra poziţiu­­nea contra lui M’amour, e o indica­ţie că acest pensionar al lui Plan­ner nu a profitat cu, nimica de la un an la altul, rămânând acelaş element din premiile Blarembreg şi Filipescu. La o nouă întâlnire cu armăsarul d-lui Schessingher, nu ezităm nici un moment să scontăm revanşa acestuia din ur­mă. Rezultatul acestui premiu mai conţine ceva semnificativ : locul ocupat de Prinţişor. Fiul lui Pré­­dicateur a fugit cum nu se poate mai onorabil pe un parcurs strâmt aptitdinilor lui şi când vom asista la întâlniri pe distanţe lungi, e sigur că pensionarul lui Gabens va avea să-şi spună un cuvânt mai hotărâtor. Nu credem însă că-şi va ptea afirma superioritatea asu­pra lui M’amour — nu importă în ce condiţii şi de distanţă, — care după noi, exceptând pe Gay Navarre, e şeful generaţiei sale. Iată rezultatul technic al zilei : Pr. Cireşu­: 1600 m. 30.000 lei. I Tismana 42 j. Taylor. II Szita 55 Iorga III Nepazz 54 j., R. Cristea. Neplasaţi : Mierloiu, , împărat, Cabare, Floreasca, Roumaine, Bi­don. Câștigat: 4,2 lungimi. P. M. : 231, 42, 15, 37. Pr. Sagesse: 2600 m. 40.000 lei. I. Soare Răsare 52 Phillips. II Brânduşa 54. Golovkin. III. Noii me tangere 58 Csillag. Neplasaţi : Souverain. Câştigat: 1,3 lungimi. P. M. : 43, 13,11,50. Handicap Chitila, 1300 m­. 35.000 lei. I. Pamacs 59. Csillag. II. Babette 53­­., Toth. III. Rodie 56­­. Iorga Neplasaţi: Szerencse, Sunlight, Cimpoi, Gândul Meu, Mistuko, Dandana, Fledermans. Câştigat: 1 lungime, gâ­. P. M. : 37, 16, 41, 17. Pr. Al. Marghiloman: 1 1600 m. 202.700 lei. I. Bihor 58, F. Gill. II. Dan 58, Csillag. III. M’amour 58, Hofbauer. Neplasaţi: Nun Mare, Roşco­van, Prinţişor, Gigolo, Jean Ha­­bleur. Câștigat: 1,1 lungime. P. M. : 13, 15, 11,50, 14. Pr. Fulger : 1000 m­. 40.000 lei. I. Gouverneur 62 Csillag. II. Ideal 64, Golovkin. III. Obuz 52, Turk. Câștigat: cap. 4 lungimi. P. M. : 25. Handicap Potcoava : 1800 m. 50.000 lei. I­ Ambre Gris 48, Adams. IF Prince de Galles 54, Csillag. III. Szilag 52, Iorga. Neplasaţi : Mostoha, Fakó, Al­batros, Enkikineur, Mina, Clara­patca, Teranova, Tan­ti Câştigat: 1,1 lungime. O carte despre Paderewsky Henri Opienski, musicolog polonez, a consacrat o carte ilustrului pianist ,compozitor şi om de Stat Ignace Pade­rewsky. Gabriel Hainiaux de la Aca­demia franceză. Gustave Do­ret şi Alfred Cortot au scris prefaţa acestui important stu­diu care redă viaţa muzican­tului. INFORMATIUNI Joi 2 Mai are loc la Ateneu al doilea şi ultimul concert al corului Institutorilor din Fraga. La teatrul Odeon din Paris, s' a reluat «Papa Lebonnard» de Jean Aicard cu Soivain în rolul titular. La teatrul Michodiere din Paris continuă să obţină mare succes co­media lui Yves Mirande : «­Gaura din perete». 160 sufragerii dormitoare şi pianine, condiţiuni avantajoase Industriile Unite de Mobile MERCUR", Calea Victoriei 178, Bucureşti Tel aut. 208/21 Teatrul Marigny din Paris re­prezintă actualmente revista : «A la mode de chez indus» de Rip şi Le Seyeux. Din distribuţie face parte şi ar­tistul Prince. La Nice au loc actualmente des­­baterile întreprinderilor de specta­cole din Franţa. In urma cerere! generale la 3 MAI 1929 Sala MM CAROL CEL MARE (Eforia) CONCERT DE LIEDUR dat de ISA KREMER Bietele la Ag. Columbia Victoriei 33 Casa Frăscati La teatrul Atelier din Paris con­tinuă să obţină mare succes piesa: «Volpone» de Stefan Zweig. Artistul Dullin interpretează ro­lul lui Volpone. D. C. Tănase directorul teatru­lui «Cărăbuş» s-a întors Duminică în Capitală. Societatea Scena a artiştilor, din România aduce la cunoştinţa membrilor săi că adunarea gene­rală anuală va avea loc Vineri 3 Mai a. c. ora 1 d. a. în sala Tea­trului Fantasio (fost Alhambra) Str. Sărindar. Deschiderea Salonului Oficial, secţiunea de arhitectură şi artă decorativă, a fost fixată pentru ziua de 2 Maiu a. c. ora 10 a. m. în Palatul Ateneului Român. Joi 2 Mai seara, se joacă, pen­tru a treizeci şi cincea oară «Pa­pagalii» de Const. Râuleţ, marele succes al stagiunei. Compozitorul Wolf Ferrari au­torul operei «Secretul Suzanei» lucrează la o nouă operă pe libre­tul de Goldoni. Autorul dramatic Dario Nicco­­demi se află actualmente la Pa­ris. Marele depozit de Mătăsuri TRIAS“ STR.’LIPSCANI 52 (vis-a-vis de Cinema Lipscani) Vinde eftin: George! 13 de lână toate culorile Crep de Chine uni şi imprimat, Crep Georgette, etc. Direcţiunea Teatrului Cărăbuş roagă pe d.d. artişti şi artiste şi persoanele înscrise pentru balet să se prezinte în vederea începe­rii repetiţiilor. Miercuri, 1 Mai la ora 11 dim. BOULE DE FEMEI vindecă repede, metode moderne D-rul VIRGIL MOSCOVICI MAMOŞ, SPECIALIST din P­ARIS C®nr. 2­6, str. Mihai-Vodă No. 5 Miercuri gratuit pentru săraci Gândirea No. 4 cu următorul sumar : Vasile Băncilă: Educaţia rege­lui Mihai. Ion Pillat: Fagul (versuri). V. Voiculescu: Poezie. Cezar Petrescu: Simfonia Fan­tastică. Zaharia Stancu: Am doborît un codru (versuri). N. M. Condiescu: însemnările lui Safirim. IDEI, OAMENI, FAPTE G. Breazul: Din aspectele şi nevoile vieţii muzicale basara­­bene. Em. Bucuţă şi Al. Busuioceanuu: Cronica literară. O. W. Cisek: Cronica plastică. I. M. Sadoveanu: Drama şi Teatru. Cezar Petrescu: Cronica mă­runtă. Desene în interior: Dem­ian. Reproduceri în interior de Teo­­dorescu-Sion şi Rodica Maniu. Lei 50 închiderea stagiunei teatrului „Regina Maria” are loc în seara de Duminică 5 Mai. Până atunci se va­ juca în fiecare, seară şi ma­tineu marele succes „Topaze". A­­glomeraţiunea publicului fiind e­­normă biletele de favoare sunt sus­pendate. In teatru, la concerte, între­buinţând pastilele ANACOT, scă­păm de sughiţuri şi strănutar. Preţul unui tub Lei 37.— Nita-Jo, obţine actualmente ma­re succes la «Empire». Opereta «Rose Marie» pe care o reprezintă teatrul «Mogador» din Paris se apropie de a o mia repre­zentaţie în şir.­­ Biblioteca Casei Şcoalelor din Str. Victor Emanuel III No. 11 a fost frequentată în cursul lunei Martie crt. de 1800 cetitori, cari au consultat 3201 cărţi. La teatrul Folies Wagram din Paris se joacă opereta americană «Tip Toes» cu muzica de Gersh­win. Teat OPERA ROMÂNĂ Astă seară Marţi va fi un spec­tacol de gală în folosul Soc. Ma­terna cu opera „Faust­" în care rolul Margaretei va fi cântat de d-na Ficu L. Pomponiu,, care a ob­ţinut frumos succes cu rolul „Ma­non’’’ cântat acum câtva timp la Operă. In alte roluri : A. Geor­­gewsky (Faust), G. Niculescu- Basu (Mefistofele) Jean Atanasiu (Valentin).# Opera Română anunță pentru Miercuri seară „Tosca" cu d-na Aca de Barbu, tenorul Costa La Giudace și basul Istrati în rolul Scar­pia. r * Joi seara, ultima reprezentație a d-nei Clara Clalibert, cu opera „Manon’ cu o distribuție ce cu­prinde pe d-nii Mircea Lazăr, Al. Lupescu, Al. Alger (Brétigny), Gr. Petrovicescu (Lescaut) şi G. Opri­­şan (Guillot). TEATRUL ALHAMBRA Astă seară are loc ultima repre­zentaţie a piesei „Viaţa e fru­moasă de A­ch­ard * D. Iancovescu cu întregul său ansamblu va face în cursul lunei Mai un turneu cu această piesă. TEATRUL NATIONAL’ Astăzi Marţi 30 Aprilie crt. Teatrul Naţional reprezintă din nou „Meşterul Manole” de I. Lu­cian Blaga, piesă de o mare valoa­re poetică şi intelectuală. In rolu­rile principale apar d-na A. Buze­­scu, d-nii: Ion Petrescu, C. Not­, tara, Athanasescu, Duţulescu, A. Pop Marţian în Meşterul Manole, Calboreanu, Polizu, Grigoriu, Şte­fănescu, Ulmeni, Theo, Brancomir, etc. Piesa a fost pusă în scenă de către d-l Soare Z. Soare, după schi­­ţele de costume a pictorului Da­mian şi decoruri Peodopoff. * In seara de 6 Mai crt. va avea loc ultima premieră din actuala stagiune „Om şi supraom’’ de Bernard Shaw. Piesa se repetă zilnic în direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soare într’o distribuţie din cele mai alese. TEATRUL REGINA MAFIA La Teatrul „Regina Maria’’ ul­timele două matineuri cu preţuri reduse vor avea loc cu extraordi­narul succes „Topaze" în zilele de Miercuri 1 Mai şi Sâmbătă 1 Mai. MUZICALE Concertul de Duminica viitoare va fi un festival Debussy idirijate de d. I. Nona Ottescu. A apărut­ ­atent 3m t­ ralul mfekien­uil modedri/v ştie ce h datorează nervilor săi-OVOMALTI bună dirp«iti* ICOAftC In actualele condiţiuni de trai, trebue sa ne prezentăm i­igu­roşi,neobosiţi şi plini de iniţiaţi­­dd toate^ acestea ne sunt asigura­te, dacă luăm zilnic Oifomaltine, preparat natural, Vitaminic, con­centrat şi ionic nutri­tiv, conţine sub formă concentrată întreaga datoare nutritida şi di lamina extrasa din laptele proaspăt, ouă, malţ si cacao.­­Luaţi O VO MALT­INE şi veţi recâştiga ENERGIA căci dacă se achita de această dator­ie, primeşte In schimb V +' , S­A Dr. WANDER & C. FABRICA DE PREPARATE FARMACEUTICE Sl DIETETICE- TI­MI­SOAR­A, IV, STR.BOMNA220. FABRICA­ DE MOBILE I. BREZOI cea mai bogată colectie de Mobile in toate stilurile 5. Strada Brezoianu (vis-ă-vis de Str. Sărindar)

Next