Rampa, noiembrie 1930 (Anul 15, nr. 3836-3861)

1930-11-01 / nr. 3836

Apare din fiecare zi Din țara ZENO COSTE un viitor star român, care joacă „LA NOAPTE... EVENTUAL“ delicioasa realizare interpretată de frumoasa Jenny Jugo și Siegfried Arno, va rida în curând pe ecra­nul cinematografului Select, filmul „Scrisoarea", realizat de regisorul Louis Mercanton după piesa lui W. Sommerset Maugham, woran Unul din regalurile şi bucuriile publicului de cinema, îi sunt fur­nizate de desenele animate pe care le proectează majoritatea ecrane­­­­lor şi cari depăşesc în interes, o rolul principal femenin este inter-­­ bună parte din comediile de scurt pretat de prinţesa japoneză Hoang Thi The. ACTIVITATEA SOC. OSSO „Vagabondul", „Regele palate­lor„Le Hintieme Boy“, „Ma Cou­sine de Varsooie", ,Parf­umul doam­nei", „Vapercier“, „Oceanul", „O seară pe front", „Comedia feri­cirii" sunt titlurile viitoarelor pro­ducţii ale societăţii Osso din Paris. ITA RIMA frumoasa vedetă a filmului „Ero­tikon“ obţine actualmente un mare succes în noul ei film, „Tonisch­­ka", care rulează în toate marile capitale europene. ACHARD PE ECRAN Comedia lui Marcel Achard „Jean de la Lune“ va fi transpusă pe ecran de regisorul Jean Choux. JOSEPHINE BAKER va turna un film vorbitor. Alte a­Josephine Baker mănunțite nu sunt cunoscute. FRED NIBLO a început pregătirile în vederea turnării unui nou film, care va avea cinci versiuni. MARCELLA ALBANI va fi vedeta unui film pe care îl realizează regisorul Karl Lamac. LA BUDAPESTA s'a turnat zilele acestea versiunea românească a filmului „Fum" cu d-nele Lulu Kiriak, Tinelle şi d. I. Brumă. Artiştii români s‘au întors a­­curo near,­a „seară în Bucureşti, iar filmul ne h,, «»ia- ți va veni peste câtena săntămami. Dialogurile acestui film au fost scris de d. M. Blossoums. LA PARIS I a fost prezentat filmul lui Jacques de Baroncelli „Arlesiana" realizat de celebrul regisor francez după opera lui Alphonse Daudet­­ LUIS TRENKER a început turnarea unui n­iu fi­rm a cărui acţiune se petrece în El­veţia. S. M. EISENSTEIN. Celebrul regisor rus a renunţat, la transpunerea pe ecran a roma­nului lui Theodore Dreiser „Tra­gedia americană“ -Oxxo- Anys în filmul „Ciuleandra“ rolul unui cântăreţ de music-hall. Lulu Kiriac Din străinătate „LA FEMME ET LE ROSSIGNOL“ este titlul viitorului film al cunos­cutului regisor francez Andre Hu­­gon* ALEXANDRE RYDER este regisorul filmului „O seară pe front" al cărui scenariu a fost scris de Henri Kristemaekers. EMIL JANNINGS se află actualmente la Bruxelles, Emil Jannings unde apare pe scenă în piesa lui Mirbeau „Afacerile sunt afaceri GOUMONT BRITISH construeşte noui săli de proiecţie (cinci la Londra şi nouă în Franţa).­­ „PARIS LA NUIT“ este titlul unui film realizat după un scenariu inedit de Francis Carco. Principalul rol femenin este in­terpretat de Margueritte Moreno. LA LONDRA a avut loc premiera filmului vorbitor al „înainte, marș­­“ Partenera c­ele­­brului comic este Sally Filers. Buster Keaton-Mall Desenele animale sonore lix Cotoiul, foarte spirituală crea­­ţiune a americanului Ub Iwerks şi care a obţinut şi obţine încă un succes fără precedent în toată lu­mea. Desenul animat, din mut cum a fost la început, a devenit sonor, şi a ajuns să exprime mai bine de­cât oricare altă demonstraţie, e­­senţa «humorului», această nuan­ţă de spirit proprie anglo-saxoni­­lor şi care este cu totul diferită de ghiduşia belgiană şi «spiritualita­tea» franceză. A apărut acum Flip broscoiul ultima inovaţie a aceluiaş Ub I- werks şi care pare să întreacă toate aşteptările... Geloşi de laurii lui Mickey Su­râzătorul şi ai lui Flip broscoiul câştigaţi cu filmul sonor, Felix totul şi Oswald, iepuraşul vesel, vor, se pare, la rândul lor, să stră-vesel pe care creionul lui Walt lucească. Disney îl apăra contra... reputa-1 Şi când ne gândim la imensita­­ţiei pe care o au rozătoarele de a tea lucrului şi marile eforturi pe fi animale neinteligente, cari le reclamă compunerea unui Dar odată filmul sonor realizat desen animat, suntem obligaţi să începură desenele animate cu ilu- recunoaştem că totul a fost pus straţii care traversând imaginaţia în lucru la cinema, pentru a inte­­fantastică a lui Max Fleischner, resa şi distra spectatorul, care, de Harrison şi Many erau adequate unei muzici de un altfel, nu întârzie so recunoască. ifin discernământ.­­ Cinematograful «văzut şi auzit». Astfel s’a produs apariţia Sura- nu poate avea un pioner mai bun zătorului Mickey», rivalul lui Fe­ ca desenul animat sonor, metraj care ar rula în locul lor... E foarte interesant să schiţăm evoluţia desenelor animate şi so­norizarea lor. Acum 20 ani, un francez, Emile Cohl, a avut, cel dintâi, ideea cro­­quisurilor mişcătoare, — mute, bi­ne­înţeles, — şi care să servească la publicitate. încetul cu încetul, tot conser­vând această utilizare comercială, desenul animat a devenit artistic şi întocmit cu multă fineţe. In America, ingeniozitatea artiş­tilor a creat «tipuri» simpatice de mici animale, cu figura omeneas­că şi ale căror aventuri burleşti, cucereau toate sălile. Aşa a fost Felix Cotoiul de Pat Sullivan, care a devenit simpatic prin ingeniozitatea cu care se des­curca din situaţiunile cele mai di­ficile. Urmează apoi Câinii­ Fido şi Clownul Koko, de Max Fleischer, Maton de Bin Gold. Făcurăm cunoştiinţă, nu după mult timp, cu Oswald, iepuraşul Mickey surâzătorul Un june-prim francez: Roger Trév l e Roger Tréville şi-a făcut de­butul în teatru pe o scenă londo­neză, fără să ştie un cuvânt en­glezeşte, jucând clasicii francezi. Intre timp Roger a învăţat limba engleză atât de bine, în­cât i s’a încredinţat rolul principal dintr’o operetă care a obţinut un mare succes: «The kiss call». Partenera sa era o delicioasă dansatoare, Miss Hayward, căreia Roger îi făcea curte­­în piesă­, cu care s-a căsătorit mai târziu (în viaţă). La declararea războiului, el a fost chemat în Franţa, sa-şi facă serviciul militar. După război, Roger Treville a debutat pe scena Teatrului Gymnase din Paris. Pe scena teatrului Michel el a jucat în piesa lui Marchaud «Mau Gosse de Pere», care a fost tran­spusă pe ecran. Roger Treville a jucat şi în fil­me mute, dar adevărata sa carie­ră cinematografică începe odată cu apariţia filmului vorbitor. «Mon Gosse de Pere», «Un colț perdut» și «Te ador, dar pentru ce?» sunt titlurile primelor sale filme vorbitoare. Cel mai recent este «Mon coeur incognito», în care este partenerul lui Mady Christians. Roger Treville este un june­­prim care face cinste ecranului european. Evelyn Holt vorbeşte... Drăgălaşa Evelyn Holt, pe ca­re filmul «Liebelei», realizat du­pă piesa lui Arthur Schnitzler, ne-a făcut-o cunoscută ca o artistă cu bogate resurse, este vedeta unui nou film, «Heiratsmarkt» (Târgul căsătoriei), în care ea ne va da un nou prilej sa-i admirăm frumosul ei chip şi talentul adap­tabil tuturor necesităţilor. Filmul acesta este primul în care Evelyn Holt vorbeşte... El a fost realizat de regizorul Heinz Paul după un scenariu al renu­mitului scriitor vienez Dr. Alfred Schirpkauer. Principalul rol masculin este interpretat de Walter Rilla. ---------oxxo---------­ ----------oxxo------­ „Comedia fericirii“ de N. Evreinoff va fi turnată la Berlin de regisorul Carnine Jone. N. Evreînoff «Un tango pentru tine», amu­zanta operetă realizată de regiso­­rul Géza von Bolvary, va rula în viitorul program al cinematogra­fului Trianon. Scenariul a fost scris de Wal­ter Reisch, ceea ce înseană că fil­mul este bogat în situaţii hila­­riante. Muzica este semnată de acelaş Robert Stolz, căruia i se cuvine o mare parte din succesul celor «Două inimi într’un vals». Eroii scenariului sunt: un cân­tăreţ sărac şi o fată de pension. Ea este amorezată de celebrul cântăreţ Maxim Merblanc, pe ca­re însă nu-l cunoaşte decât din... plăcile de gramofon. El, necunos­cut, dar sperând în talentul său, este nevoit să cânte într’o seara gălașa Fee Malten. Viitoarele frontiere „Un tango pentru t­ie“ la Trianon în locul renumitului sau coleg. Ea îl vede, îl aude cântând și îl confundă cu Merblanc. Idila ior începe într’o grădină de vară, unde s’au refugiat după specta­col. Dar ei trebue să-şi spună a­­dio, căci tatăl ei se opune iubirii lor. In curând apare şi adevăra­tul Maxim Merblanc, care... este tatăl... Această superbă operetă, care ne dă prilejul să pătrundem în viaţa culiselor unui music-hall, animată de dorinţa fiecăruia de a deveni un idol al publicului, cu camaraderia şi­ bârfeala specifice actoriceşti, este admirabil inter­pretată de Willy Forst, Oskar Karlweiss, Ernst Verebes şi dra- Artiştii în intimitate... O amuzantă scenă din „Un tango pentru tine”. III Dagover şi Ivin Petrovitch­ Aceste două nume sunt înscri­se în fruntea istoriei cinemato­grafului. O mare parte din producţiile germane au fost animate de arta lor. Foarte rar au jucat însă îm­preună. Filmul vorbitor a reunit talentele lor, îmbogăţind astfel ecranul cu o nouă operă de va-«Există o femee care nu te ui­tal-t boare­­tă» este filmul în care apar Lil Dagover fi Ivan Petrovitch. • Scenariul acestui film este o poveste de dragoste care se sfâr­şeşte dramatic pe o scenă de tea­tru. Căci eroii sunt slujitori aî Thaliei, cari se sfâşie reciproc prin gelozia lor. Numai un sacri­ficiu poate pune capăt acestui chin... Şi sacrificiul nu întârzie. Odată cu ultima cădere de cor­tină peste o scenă interpretată de cei doi eroi, dragostea lor spul­berată cu un glonţ... «Există o femee care nu te ui­tă», interpretat de Lil Dagover şi Ivan Petrovitch, este o reali­zare a regisorului Leo Mittler, care rulează actualmente cu un mare succes pe ecranele franceze și germane. ---------oxxo--------­ Lil Dagover STATISTICA Statul New-York a întocmit o statistică asupra reţetelor cina­­maografelor din New-York, din care rezultă că încasările din a­­nul acesta, care a fost complet an «sonor», reprezintă numai ju­mătate din reţetele realizate în vremurile filmului mut. Ar fi in­teresant de ştiut care sunt rețe­tele sălilor din principalele cen­tre europene. Singurul cotidian­ ­ românesc de film şi cinema Marile vremu­re ale ecramului „Pe frontul de Vasc 1918“ Cinematografele Select şi Bube- operă. Fiecare interpret e la lo­­ward Palace, ne-au prezentat cir­cul lui, filmul de război al lui G. W. Pabst. «Pe frontul de Vest 1918» este un document. Nici un alt film de război nu a produs asupra publi­cului o emoţie mai mare. Orchestra maşinilor de moarte, simfonia durerii şi ţipetele de deznădejde, pe scurt, toate efec­tele sonore, sunt impresionante. înregistrarea acustică a filmu­lui a fost făcută lub conducerea d-rului Guido Bagier (Tobis), cu colaborarea personală a lui Jo­seph Massolle, unul dintre cei trei inventatori ai filmului sonor mo­dern (Tri-Ergon). Nu este deci de mirare, că «Berliner Montagpost» scrie că «Westfront 1918», este cel mai mare film sonor german de până acum, cu cea mai depli­nă perfecţie a technicei sonore. Operatorii: Fritz Arno Wagner, Charles Ketain doui maeştrii ai camerierei cari au rezolvat gre­lele probleme optice cu rutină şi simţ artistic. Din toate filmele de război rea­lizate până acum, «Pe frontul de Vest 1918» este cel mai real, care nu are rival. Aici războiul este arătat neînfrumuseţat, cu un bru­tal adevăr. G. W. Pabst semnează întâm­plările din anul 1918 cu un rea­lism artistic care emoţionează. A­­cesta este marele succes al fil­mului. «Până în ziua de astăzi nu s’a putut vedea un film atât de pu­ternic şi zguduitor ca «Westfront 1918», a scris presa vieneză după premieră «şi va t­rece încă multa vreme, până se va mai vedea încă filmul ne înfăţişează ursita a patru infanterişti, patru cama­razi, unul pentru toţi, toţi pentru unul. Pabst a creiat o serie de ta­blouri palpitante : moarte şi dis­trugere la fiecare pas. Fritz Kampers, Gustav Diessl, Hans Ioachk­o Moebis, Claus Clausen, Jackie Minnier, Hans Hoessrich, Else Heller, Gustav Püttier și Carl Ballhaus i-au a­­jutat lui Pabst să creieze această aşa un film». Fritz Kampers Repertoriul cinematografelor Roxy şi Capitol Direcţiunea cinematografelor «Roxy» şi «Capitol» depune cea mai mare grijă la întocmirea re­pertoriului sălilor sale. «LIEBESWALZER» Din filmele care vor fi repre­zentate la Capitol face parte şi «Liebeswalzer» producţia cu care se mândreşte industria germană. In acest film al lui Erich Pom­mer, rolurile principale sunt in­terpretate de delicioasa Lilian Harvey şi frumosul Willy Fritsch. Succesul obţinut în străinătate de această realizare este cel mai mare triumf al filmului sonor şi vorbitor. «Liebeswalzer» este o operetă care întrece toate filmele de acest gen care s-au realizat până acum. «GIGOLO» Pe ecranul cinematografului Roxy va rula «Frumosul Gigolo», unul din cele mai recente succese ale filmului german. Rolul principal este interpretat de Igo Sym. Partenera sa este Ani­ta Dorris, drăgălașa vedetă. Erna Morena apare şi ea într’unul din rolurile principale. „Gigolo“, al cărui scenariu are ca temă cunoscuta melodie „Schö­ner Gigolo, armer Gigolo", are un «WIEN, DU STADT DER LIEDER» Spre mijlocul stagiunii de iar­nă va fi proiectat filmul „Wien, du Stadt der Lieder“, o comedie care va întrece succesul obţinut de „Zwei Herzen im 3/4 takt“. Acea­stă afirmaţie e bazată pe interesul pe care îl arată filmului publicul din străinătate. „Wien, du Stadt der Lieder“, este primul film vorbitor al mare­lui regizor german Richard Os­wald şi are o numeroasă distribu­ţie în care figurează cei mai cu­noscuţi artişti de­ comedie ai Ger­maniei. „şlagăr“ muzical Schöner tänzer“. intitulat „Du • Dinun uoirvey I CINEMATOGRAFELE CAPITALEI • ,mTAT . ri„ion„rira” film vorbit si nir.Hni. — ..Ghilotina” cu Marc CAPITOL. „Ciuleandra” film vorbit șiDICHIU. — „Ghilotina’ cântat în limba română cu Jeana Popovici-Voina, Elvi­ne Godeanu, N. Bălțateanu și Hans Stu­we. TRIANON. — „Regele jazz-ului” cu Paul Whiteman. ROXY: „Ciuleandra” film vorbit şi cântat în limba română cu Jeana Popovici-Voina, Elvira Godeanu, N. Bâlţâţeanu şi Hans Stu­we. SELECT. — „Pe frontul de vest 1918“, film sonor si vorbitor în franceza şi germana cu Fritz Hampers, Gus­tav Diessl şi Jackie Monnier. VOX. — „Pe când eram împreună“ (quand nous etons deux), film vor­bit şi cântat cu Alice Roberte, André Roanne şi Suzi Pierson. REGAL. — „Giovanna“, cu Milton Sils şi Maria Corda. BOULEVARD-PALACE. — „Pe frontul de vest 1918“, film sonor şi vorbitor în franceză şi germană cu Fritz Kampers, Gustav Diessl şi Jackie Monnier. FEMINA. — Premiera : „Patru draci" cu Janet Gaynor, etc. CORSO. — „îngerul pictat” cu Billie Dove. AMERICAN: „Sărutul“, cu Greta Garbo şi „Stan şi Bran la Cabaret“. BARCELONA. — „Grădina lui Alah” cu Ivan Petrovitch şi Alice Terry. A. R. P. A. (Sala Franklin). — „Kean” (Dezordine şi Geniu) cu Ivan Mos­­joukine. Lisenko şi Koline. Sala Episcopiei. — „Oraşul Roşu” cu Aa May Wong, Jean Miljan şi Sojin Yung. BOGACIU. — „Zarul Ursitei”. Marcella Albani şi Willy Fritsch ; complec­­tare colorată şi comedie. EDISON. — „Haiducul Andranik“, FACLA. — „Cum se cuceresc bărbaţii”. FILANTROPIA: „Cavalerul Spadei“, cu Douglas Fairbanks. GLORIA: „Nunta albă“, film sonor cu Billie Dowe. 2 com­plectări sonore. LEONARD. — „Aventurierul“, cu Ivan Mosjoukin şi Brigita Helm şi o co­medie. MACEDONIA TEI.­­ „Câinii sângeroși din California“. MARNA. — „Fecioara din Vilna” cu Lya de Putty. MARCONI. „Demonul Petersburgului" cu baritonul Saliapin și trupa de reviste Tucky Eremia. MILANO. — „Hai Tang‘, cu Anna May Wong. MODEL. — „Docurile din New York” cu George Rancroft. OMNIA. — „Piratul negru“, cu Dou­glas Fairbanks și Billie Dove. PARIS. — „Orgolius*, cu Vilma Banky. RAHOVA. — „Sonny Boy” (Cântăreţul nebun). REX. — „Hagi Murat” cu Iwan Mos-. joukine. ROMANA. — „Rechinul mării" „Dragoste de bandit”. REGELE FERDINAND. — „Cartier la­­tin” cu Ivan Petrovitch. TRIUMF. — „Nevada“, cu Garry Coo­­per. VOLTA BUZEŞTI: „Regina neîncoro­­nata“, film sonor şi cântat cu Co­­rinne Griffith. ŞERBAN vodă. — „Venea o moară pe Siret”.

Next