Rampa, august 1931 (Anul 16, nr. 4057-4083)

1931-08-01 / nr. 4057

{■ 0 mare vedetă. Automobilul Automobilul a ajuns un obiect strict necesar. In Franţa, expoziţia anuală de automobile a ajuns mai importan­tă aproape decât cea de pictură. Automobilul a devenit m­area vedetă a zilei; el domneşte peste tot şi în cinematograf. Dacă în­­tr’un film regizorul vrea să arate că eroina este bogată, nu ne-o va arăta într’un interior bogat în­conjurată de servitori, ci va des­cinde majestos dintr’o limuzină somptuoasă. In momentul acesta toată lumea pricepe, căci toţi ştiu că o femee modernă nu poate fi­gura în lumea modernă fără un automobil şi un colier de perle. Şi lucrul acesta îl ştiu foarte bine şi regizorii cari pun să staţioneze câteodată la poarta unei locuinţe sărăcăcioase şi insalubre, câte un Hispano cu şofeurul îmbrăcat în mod impecabil într’un halat alb. In filmele americane, însuşi ac­torul, eroul aventurei, îndepline­şte de obiceiu rolul şofeurului. Fără îndoială, acest automobil trebue să traverseze drumuri pe­riculoase, neîngrijite, pentru a putea arăta astfel că un artist a­­merican ştie să facă orice şi că poate să conducă un automobil nu importă pe ce fel de drum sau cu ce viteză, cu aceiaş uşurin­ţă cu care ar aprinde o ţigare. Vedetele americane femenine, sunt tot atât de abile la volan ca şi bărbaţii. Acest lucru va dovedi deasemeni că o stea de la Holly­wood ştie să practice toate spor­turile. In Franţa, numărul vede­telor automobiliste este fără în­doială mai mic, totuşi el sporeşte neîncetat. Dar marca vedetă, Automobi­­lul, nu joacă numai rolul de ma­şină care trebue condusă. Fi, în­tocmai ca şi oricare altă vedetă de primul rang, poate trece fără efort de la dramă la comedie. Au­tomobilul ştie, când vrea, să fie un mare comic. Neapărat că nu se poate face publicul să râdă a­­rătându-i o maşină de două mili­oane de lei, căreia nu i se poate reproşa nimic în privinţa exterio­rului. Apariţia sa este întotdeau­na salutată cu un „Ah!” plin de admiraţie şi de priviri invidi­oase. Dar, imediat ce apare pe ecran un cărucior cu motor cum era as­pectul automobilului de acum 30—40 ani, care merge înapoi când conducătorul vrea să mear­gă înainte şi viceversa, care tre­saltă ca un epileptic când e pe punctul de a porni motorul, un ho­hot de râs isbucneşte în toată sala. Toate aceste eforturi, reamin­tesc debutanţilor automobilişti, primele impresii pe cari le-au a­­vut când s’au urcat pentru întâia oară la volan. Şi pe urmă deose­birea între maşinile actuale per­fecte şi acestea cu aspectul unor animale antideluviene este de un haz fără pereche. Americanii au înţeles acest lu­cru şi în multe din filmele lor co­mice, fac să defileze pe ecran a­­ceste maşini caraghioase cari suie scări şi urcă munţii, spre marele haz al publicului. Jacque Catelaine a făcut cele­bru micul său automobil din „Le marchand de plaisir” şi astăzi toţi tinerii artişti sunt cavaleri ai vo­lanului. T­­4 Filme pe care Ie recomandăm Rubrica aceasta permanentă are menirea să răspundă între­bării ce şi-o pune zilnic orice spec­tator: Ce film să văd astăzi ? Iată filmele pe care vi le reco­mandăm noi: la crima v ziune „Domnişoara Elsa” realizare fie Paul Czinner cu Elisabeth Pergner, Albert Basserm­ann, Jack Frevory (Cinema Trianon), în a doua viziune „Generalul” realizare de Ade­lein Millar (Cinema Volta Bu­­zești). „Dansatoarea” realizare de Raoul Walsh cu Dolores del Rio (Cinema Filantropia). „Parada dragostei” realizare de Ernst Lubitsch (Cinema Ro­mană). «1111.•illllll"!. 1 singurul­ m cotid­ien­i românesc­­u de filme și cinema ! NOUTATI Din America ,,COBRA“ un film mut cu Ru­dolph Valentino va fi turnat din­­ Rudolf Valentino nou­lvorbitor“ cu Ray Francis şi Raul Lukas.­­ DOUGLAS FAIRBANKS şi MARY PICKFORD s’au reîn­tors brusc în America ; ei au de gând să devie producători inde­pendenţi şi să transforme vechile lor producţii mute în filme vor­bitoare, de ra sketchuri franceze şi trei fil­me internaţionale. LEON POIRIER a terminat „Verdun, souvenirs d’histoire“. HENRI FESCOURT, realiza­­torul lui „Iuda“ şi al „Contelui de Monte Cristo“ a turnat la Sto­ckholm două filme vorbitoare franceze : „Serments“ şi „Servi­ciu de noapte“. ROBERT LAND şi André Lang turnează la Monte-Carlo ,,Douăzeci şi patru de ore din viaţa unei femei“ cu Henry For­ten şi Walter Rilla în versiunea germană şi Marcelle Chantal şi Pierre Batcheff, în versiunea franceză. ,r. -------XO**-----­ Din Australia PRIMUL IUm vorbitor naţio­nal a fost terminat şi un al doilea se află în curs de realizare. „ASOCIAŢIA FILMULUI INDEPENDENT“ va turna şi ea un film vorbitor : „En dehors des ombres“. Din Franţa PARAMOUNT anunţă pentru lunile viitoare opt filme franceze, opt germane, şase spaniole, şase suedeze, şase americane, douăzeci Astăzi: Joi­­soara Elsa1 I« Trianon Din cauza succesului filmului lui Joe May „Fericirea mea eşti tu”, premiera „Domnişoarei Elsa” a fost amânată, în ultimul moment, pentru astăzi. Nuvela lui Arthur Schnitzler, adaptată pentru ecran de mare*­­ le regisor Paul Czinner, cu Eli­­sabeth Bergner in rolul principal rulează așadar cu începere de as­tăzi pe ecranul Trianonu­lui. Ramon poartă mus­taţă şi monoclu... Ramon Novarro a terminat un nou film, „Raybreak”, care ni-l înfăţişează pe celebrul artist în uniforma de ofiţer austriac. In acest film, Ramon are mus­taţă şi poartă monoclu. Mustă­cioara sa o evocă pe aceea a lui John Gilbert. Partenera sa este Iblen Chan­dler.­­ Filmul a fost realizat sub regia lui Jacques Feyd­er. RAMPA Greta Garb® şi Amorul Bărbaţii care au fost iubiţi de Greta’‘­­ fost-a­u simpli parteneri ? Nouă bărbaţi au trăit visul romantic al milioanelor de băr­baţi din toată lumea — ei au fost iubiţi de Greta Garbo. Natural, numai în film. In cursul celor şase ani -- a­­tâţi sunt de când această fe­mee fascinatoare a apărut pen­tru prima oară într’un film american — nouă bărbaţi au încercat să dezlege misterul sfinxului suedez. Ei au auzit-o spunând „Te iubesc”, cu vo­cea ei atât de misterioasă şi n’au mai putut­ o uita... Fiecare din aceşti nouă băr­baţi reprezintă un tip — dela Au urmat „Anna Karenina” şi „Delir”. Şi pe urmă direc­torii de producţie au decis să-i dea un nou partener în per­soana lui Lars Hanson, care jucase şi în „Carnea diabolică” al doilea rol masculin. Dar contrastul între brunul Gilbert şi blondul suedez era prea ma­re. Hanson fu înlocuit în „Şar­pele”, prin Conrad Nagel. Tot lui i s-a încredinţat primul rol masculin în ultimul film mut al Gretei: „Sărutul”.. Nils Asther, un tip brunet, a fost în „Pământul voluptăţii” şi „Dreptul la dragoste” nu în versiunea engleză. Rickford, un american de origină irlande­­ză, robust, era de o putere pe care nici­ unul din partenerii ei de până acum n’o avusese. Mai puţin noroc decât Asther a a­vut Gavin Gordon, un acto de teatru, partenerul ei din „Romanţa”, care, după aces film a dispărut complet de­­ ecran. Şi acum votimul: Rober Montgomery. După un an o activitate în cinematograf fost angajat pentru al treile film vorbitor al Gretei Garbt „Inspiraţie”. Ce au devenit toţi aceşti oa­meni care au ocupat, chiar­­ numai în filme, un loc atât d­ invidiat ? Lars Hanson e mort : într-un accident de automobil acest mare artist şi-a pierdu viaţa. Ricardo Cortez şi-a pier­dut curând popularitatea şi doar de scurt timp a izbutit să-şi reocupe situaţia. Antonio Moreno s’a retras din cinema­tograf; John Gilbert e încă po­pular; Conrad Nagel n’a iz­butit să ajungă încă star, dar e un artist apreciat şi iubit de publicul american. Nils Asther nu a reuşit încă să-şi înlăture accentul suedez, a semnat însă un nou contract şi în curând va reapare pe ecran. Charles Bickford e un artist foarte a­­preciat iar Robert Montgomery este astăzi unul din cei mai populari stări americani. In scurt timp aceşti nouă bărbaţi vor fi zece când „Su­san Lenox” va rula pe ecra­nele lumii. Al zecilea este Dark Gabie, un actor de tea­tru. Şi ce au fost aceşti bărbaţi pentru Greta Garbo? Ea însăşi va vorbi greu despre acest lu­cru, dar desigur că fiecare din ei au contribuit cu o piatră la piedestalul pe care stă astăzi Greta, cea mai interesantă şi fascinantă personalitate a fil­mului, despre care vorbeşte zilnic o lume întreagă. Şi a­­ceşti bărbaţi pot fi mândri — şi fără îndoială că sunt... brunul, latinul Ricardo Cortez partener de un farmec excep. din primul film american al­t­ional. Cortez, Moreno, Gil­ Gretei, „Torentul”, până la Ibert şi Nagel erau celebri. As-juvenilul, americanul Robert Montgoumery din „Inspira­ţie”, cel mai recent film al ei. Din ziua în care, într’o sim­plă rochie cu desene negre şi albe, şi în posesie a prea pu­ţine cunoştinţe ale limbei en­gleze, Greta a păşit pe pămân­tul american, ea a impregnat celor treisprezece filme pe ca­re le-a turnat până astăzi, pe­cetea straniei sale personalită­ţi iar partenerii ei au ajuns o­­biectul atenţiei generale. In privinţa filmelor în care a jucat alături de ea, John Gilbert deţine un record. E! a fost partenerul ei în trei fil­me, a renunţat la dreptul in­dividual ce-i dă rangul de stat spre a putea juca pe iubitul ti­nerei şi frumoasei suedeze. Compatriotul ei Nils Asther şi americanul Conrad Nagel au jucat acest rol în câte două filme. Şi în celelalte fil­me, de fiecare dată unul nou a avut rolul acesta atât de in­vidiat. ' I' -„Torentul” a fost turnat în luna Noembrie a anului 1926, cu Ricardo Cortez, un tânăr spaniol pe-atunci în culmea popularității, ca partener al încă necunoscutei suedeze. Ui­nul din motivele acestei alege­ri a fost acela că dacă noua ar­tistă nu va place publicului, Cortez va „susţine” filmul. Dar rezultatul a fost neaştep­tat. Greta izbuti să-l întreacă pe Cortez, şi se impuse din­­tr’odată. In luna Martie a anului ur­mător începu turnarea filmu­lui „The Temptress” (Ademe­­nitoarea). Partenerul ei a fost Antonio Moreno, un compa­triot al lui Cortez, renumit ca și el, reprezentând un alt tip. Intre timp Greta se transfor­mase. Iar publicul o adora. Cortez și Moreno au fost he­­rolzii nouei stele. După succesul său din ,,Pa­rada cea mare”, John Gilbert era privit ca prototipul tânăru­lui american. Când a început să turneze cu Greta, în­ August 1927, „Carnea diabolică”, du­pă romanul lui Sudermann „A fost...”, se creiase una din cele mai celebre perechi amoroase pe care le-a avut vreodată ecra­nul. Gilbert a fost și singurul dintre partenerii care avea să joace un rol şi în viaţa ei par­ticulară. Sentimentele pe care trebuiau să le exprime în faţa studioului, nu se stingeau oda­tă cu stingerea reflectoarelor. Iher a fost primul ei partener necunoscut, şi el îşi datoreşte acestei colaborări celebritatea. In primul ei filmul vorbitor „Anna Christie”. Charles Bick­ford a fost partenerul Gretei Greta Garbo și Larg Hanson . loul sezon cinematografic la Praga.­ Fi­mul indigen Zilele acestea cinematografele din Praga îşi închee sezonul de­­vară. Majoritatea cinematografe­lor au şi luat vacanţa de două săptămâni. Acele cinematografe care continuă încă să funcţioneze dau filme ce provin încă din co­menzile de iarnă. Stagiunea cinematografică de toamnă va începe în săptămânile cele mai aproprie şi după infor­­maţiunile de până acum ea va fi predominată de filme indigene, care constitue o concurenţă tot mai importantă pentru producţia străină. Dacă acest pronostic se va împlini, aceasta va însemna din mare succes pentru filmul ce­hoslovac, care odată cu introdu­cerea sincronizării a obţinut mari posibiltăţi de desvoltare. Unul din cele mai mari cinematografe din Praga îşi va deschide sezonul de toamnă cu un film american, iar apoi va rula până la Crăciun, numai filme de producţie indi­genă. Un alt mare cinematograf îşi va începe sezonul cu puterni­cul film cehoslovac „Capete de câini“, după romanul cu acelaş nume al lui Alois Irsek. Turna­rea acestui film are loc cu con­cursul unor eminenţi artsti ce­­hoslovaci şi reprezentarea sa e aşteptată cu nerăbdare de publi­cul cehoslovac. Se crede că filmul „Capete de câini“ va rămâne în repertoriu până la Crăciun. Dea­­semen­i şi alte cinematografe a­­nunţă premiere cehoslovace. După filmul „Capete de câini“, care va rula în mai multe cinematografe deodată, va urma filmul „Hoţul“, după o piesă dramatică a lui Ka­rel Ceapek, apoi „Ultimul adio“, film din viaţa lui Jaroslav Ha­­şek, autorul „Bravului soldat Şvejk“. Urmează filmul monu­mental „Karel Havlicek Borov­sky“, care va fi în curând termi­nat şi care tratează viaţa marelui scriitor, ziarist, politician şi deş­teptător naţional ceh, Karel Ha­vlicek, care a murit într-o închi­soare austriacă la Brixen în Ti­rol. Se mai anunţă filmele indi­gene „Favoritul regimentului“, „Bărbaţii din Offsid“ şi două fil­me cu Vlasta Burian. La acestea se vor mai adăuga filmele realizar­­e de noua societate cinematografi­că din Praga, ,,Vaw“, care vor fi turnate cu concursul populari­lor comici cehi Vskovec și Verieh care conduc „Teatrul Ensaberat“ de aci. Sezonul cinematografic din Praga va fi anul acesta primul când în reprtoriul marilor cine­matografe predomină producța indigenă. !­. Olga Tschechowa ii teatru Se ştie că Olga Tschechowa a întreprins lunile trecute un turneu teatral în principalele oraşe ale Germaniei. In urma succesului obţinut, e vorba ca marea actriţă să apară în toamnă pe scena unui­­ mare teatru berlinez. Olga Tschechowa jjj^. Premiera de mâine „Nunta cu bucluc“ la Capitol In programul de mâine cinema SCENARIUL tograful Capitol prezintă irezis- acestui film a fost scris de doi reputaţi humorişti şi scenarişti germani: Friedrich Raff şi Iu­­lius Urgiss. u­ibila comedie „Nunta cu bu­cluc” (Der Keusche Josef). INTERPRETAREA cuprinde nume celebre ale ecra­nului : Felix Bressart, Elga Brink Harry Liedthe, Ossi Oswaîda Iva Wanja, Grete Natzler, Ida Wust, Henri Bender, Paul Wes­termeier, Paul Heidemann. MUZICA Ilustraţia şi conducerea muzi­­cală a filmului e semnată de Fritz Fred. REGIA „Nunta cu bucluc” a fost rea­­lizată de cunoscutul regizor I Georg Iacoby. 4 gradaţiuni: Slab, Normal, Tare, Contrast. 6 suprafeţe, Sensibilitate şi gradaţiune uniformă, deci tratare uşoară şi poze întotdeauna briliante. Elga Brink f spare ■ Cinematogra­fele Capitalei CAPITOL.­­ „Visul tinereţii“ cu Betty Amann şi Werner Fu­tterer. TRIANON. — „Domnişoara Elsa” cu Elisabeth Berguer, Albert Basser­­mann, Rampa Jack Trevor. SELECT. — „Talu”, film sonor vor­bit şi cântat cu Lenore Ulric, Louis Wolheim, Robert Frazer. Jurnalul sonor „Fox”. REGAL. — închis. BULEVARD PALACE. închis pentru renovare. FEMINA. — „Anny, ce dulce ești” cu Anny Ondra. VOX. — „Zile fericite" cu Janet Gay­­nor, Charles Farrell, Victor Mac Saglen, Edmund Lowe și jazzul George Olsen. CORSO. — „Nebuniile Tinereței" cu Liane Haid, Szőke Szakáll. A. R. P. A. ATENEUL ROMAN. Sala Franklin. — „Câinii” (Ororile bolşe­­vismului) cu Olga Tschekowa, A­­dalbert Schletow, etc. Sala Episcopiei. — „Copii părăsiţi” (Les deux gosses) cu Ivette Guil. bért, Signorét, Jean Forest, etc. AMERICAN. — „Romanţa iubirii” cu Raquel Torres, Noah Beery, etc. GRADINA MARIA: Serenada „Price­­ni Iurimi” în limba germană trupa de comedii Haering Carabin joacă comedia „Vagabondul” de Victor Eftimiu. GRADINA AURORA. — „Cursa morţii” cu Fred Thomson. GRADINA VOLTA BUZEŞTI. — „Ge­­neralul“ versiunea franceză cu Suzy Vernon. Trupa V. Brezeanu joacă comedia „Interpretul”. BOGACIU. — „Cântăreţul Nebun” cu Al. Jolsom­ şi Soni Boi; la fine o complectare sonoră. TERASA BASARAB (Bul. Basarab 177). „Noaptea e a noastră" şi o come­­die. DICHIU. — „Don Juan” şi o complec­tară. LILIACUL (Bulevardul Ferdinand 92). „In vâltoarea patimelor" şi „Vocea sângelui”. CINEMA „DOROBANŢI”. — „Stan şi Bran” la cabaret, vorbit în limba franceză. „Răsbunarea lupilor” şi cu „Rin.Tin.Tin”. EDISON. — „Flota Zburătoare” cu Ramon Novarro, seara W. Thomas şi „Ochelari Miraculoşi”. GRADINA ŞI SALA FILANTROPIA.— „Dansatoarea Roşie” cu Dolores del Rio şi o complectare. GRADINA FACLA. — „Rechizitoriul” şi o completare. JENNY (Str. Verzişori 66, colţ cu Lâ­­năriei). — „Cilly” şi o completare sonoră. LIDO. — „Fata de pe Volga” cu Igo Sym şi Eveline Holt. MODEL. —­­ „Catargele" şi „Fetiţa din cor”. MARCONI. — „Mefisto” vorbit şi cân­­tat cu Ricardo Cortez şi comp. Roland de Iasy va juca „Procuro­­rul mincinos” comedie bufă. MACEDONIA . Tei. — „Apaşi sub vâr­ful cuţitului”. La fine o comedie sonoră. POTERAŞ. — „Patru Draci". OMNIA. — Al. Jolson In „Cântăreţul de Jazz” şi o complectare. SALA ŞI GRADINA RAHOVA. — „Port soarele în inimă” cu Janet Gaynor şi trupa de reviste cu Lulu Chiriac. ROMANA. — „Parada dragostei” cu Maurice Chevalier şi Jeanette Mac­Donald. REX. — „Ce va fi mâine” (Televi­­ziune) cu Vraca, Storm­, etc. TERRA. — „Prada Noptii”. GRADINA „VENEŢIA" (Grivitel 284).-« „Când marea şi cerul se întâl­nesc”. GRADINA ŞERBAN VODĂ (Şerban. Vodă 113). — „Cafeneaua cea mică” cu Maurice Chevallier și Yvonne Val­léé.

Next