Rampa, februarie 1937 (Anul 20, nr. 5716-5739)

1937-02-01 / nr. 5716

rt & m­p . «*' w 'WV/'WVWiay't(fe? ^WV î«Î‘'4L’',lu­' Programul de azi al spectacolelor Capitalei Distribuțiile și subiectele tuturor pieselor, filmelor și spectacolelor iJPERA­RCI^AWA Fiai,» vvaittti Matailiusiauu léteren 4-11.52 Orele 2:30 Buce*» Lady Jime Davy Murgei Baroana neuzea i\ur* pcqua Lady Crace Tmitzi neonom* O doamnă de onoare al tue Me laxa Principesa An­ce Vina UU.-ttemetru VECHIUL SCHIT Localizare în 3 acte de Tudor Muşa­tescu şi Sică Alexandrescu, după Iulius Hon şi Wolfgang Połaczek Emanoil Călugăru Gr. Vasiliu-Birlic Nicu Dumitrescu-Roşioru Mişu Fotin Otilia Harambie Tătoiu Ady Bebe Lascu Eleonora Chiţu Nae Jurubiţa Sebastian Crudu George Timotei Antonie Băileţu Dumitru Covaci Catinca Vasilica Vulpeş Cocoş Cristache Florian Mitroiu Georgescu-Băţ Lulu Saw­a C­hamel Fifi Havana Romeo Lăzărescu Angela Mateescu Niculescu-Buzău Petre Pătraşcu. Geo Maican G. Sion I Iliescu Sofica lonescu Marga Hagiescu N. Velculescu l. Dragomirescu Roland rte Jassy Petre lonescu 1. Brădescu Regia: Sică Alexandrescu Emanoil Călugăru e judecător de instrucţie la Iaşi Viaţa lui este con­sacrată legii şi aplicării ei, rămânând indiferent la tot ce se petrece dincolo de cabinetul de instrucţie. A pornit împotriva tuturor „delic­telor”: femei, joc de cărţi, alcool. In­tâmplarea 14 aduce in cabinetul de instrucţie pe Otilia Dum­itrescu- Roşi­oru, venită să depună o plângere pent­­ru furtul unei broşa. Otilia e o femeie frumoasă, o apa­riţie picantă, la vederea căreia, au­sterul judecător de instrucţie vrăjit devine subit de o gentileţe exagerată. Când află că dânsa are un îl­ care o neglijează şi că va pleca singura la Sinaia, Emanoil Călugăru pleacă pe urmele femeii care l-a fermecat Otilia locuieşte la Sinaia in pensi­unea „T­aviata1’. Aci ea este antu­rată de o serie de personagii intre care junele Bebe, care la un momem dat încearcă s’o sărute. Călugăru­­r dorinţa de a o salva se dă drept so­tul Otiliei... Din acel moment, in curcaturile se ţin lanţ... Emanoil Că­lugăru săvârşeşte o serie de delicte Acţiunea complicându-se prin sosirea adevăratului soţ al, Otiliei, Emanoi Călugăru se vede nevoit să mintă, se iscălească un fals, să piardă la jocu de cărţi banii altuia, totul culminăm cu un duel. Călugăru fuge servindu-s­­de o maşină străină. Intre timp insă, el a fost avansa preşedinte la Tribunalul Ploieşti, una se pomeneşte cu reclamaţile isvorli din propriile lui isprăvi lată-l de­ auto-acuzat silit să-şi aplice... legea dar după ceremonie trebue să pleci TEATRUL CĂRĂBUŞ TEATRUL EFORIA (VOX) Director C. Tanase B-du! Elisabeta Telefon 3­55.03 Orele 3 şi 9 seara FLOAREA DIN HAWAY Operetă în 2 acte şi 20 tablouri de Grunwald şi Reda. Muzica de Paul Abraham Versiunea românească de N. Kiri­­ţescu Olga solomoneanu Prinţesa Laya Kilila Mrs. Harisson Roko Bessie Kaluna Lulu Soţia O călătoare Marusia Jim Boy Mrs. Harisson Buffi Boby Lilo-Taro Robert Căpitanul Stone Jonny Liana Mihăilescu Renée Annie Nutzi Pantazi Elena Burma­ Vivette Popescu Itza Pushy Margareta Gheorghiu Tantza Dinescu Sura Alexandru C. Tănase Al. Giugariu N. Roman Fred Donald I. Puica­ I I. Dinescu M. Balaban G. K­»stian TEATRUL VESEL Palatul fiforiea Director : Sică Al&xaridrescu Telefon *.3?.s» Orele 3.15 si 9.15 seara fALl GAilLL DîiX K&nako Htlia Stanislav Mr. Johnson Distracţie carnaval M. patmlescu Călin Bottjt Stein Popescu I. Stefanovici d-nul Boris Fi­lipov, 7. Florescu Boris Kniaseff dela Opera comică din Paris The Melodi Lady dela Alcazar-ParU Coregrafia de Bob Gray Maestru de orchestră G. Denăino Direcţia de scenă : N. Kiriţescu Prinţesa hawayană Laya, izgonită de americani atunci când Haway-ul a trecut sub suveranitatea Amerikcei, se află refugiată la Nisa. Aci, in plin carnaval, deliciul vizitatorilor il fa­ce Hun Boy, care o cunoaşte pe prin­ţesa Laya. Intre timp, la Haway s’a organizat o mişcare de revoltă pentru retnlio­­narea dinastiei. Kanako Hito vine în Europa şi o convinge pe Laya să pă­răsească Nisa. Ei trebuie să ajungă însă în Hawai fără ca poliţia ame­ricană să prindă de veste. Ei apelea­ză la ajutorul lui Hun Boy, care îi sfătueşte ca prinţesa să treacă drept steaua de cinema Susanne Provence. Bineînţeles că aceasta va da naştere la o serie de încurcături şi aventuri, — până când eroii ajung în Haway, unde asistăm la o grandioasă serbare. Căpitanul Stone, care a călătorit cu prinţesa Laya, fără a-i cunoaşte adevărata personalitate, — s’a amore­zat de ea, — dar află cine este, abia când hawayenii se revoltă. In aclamaţiile poporului, Laya pă­şeşte în palat. Toată această bucurie este de scurtă durată, căci revolta este innăbuşită, — totul sfârşindu-se intrun mod­ cu totul surprinzător. TEATRUL ALHAMBRA. EXCELSIOR Strada Sf. Dumitru 2 Telefon 4-12.86 Directori: N. Constantinescu şî N. Vlădoianu Orele 3 şi 9 seara RARE A DUCESA DE AIAIA3ÎRBA Operetă-revistă in 2 acte (52 tablouri, de N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Muzica de Ion Vasilescu Mya Apostolescu Turtica Lisette Ferea Ministrul de Finanţe Virginica Popescu Vulivanda El. Body Vicontesa Esmeralda .inhie Siomln Dansatoarea CUrrnen Tăutu D-ra Oja Oja ÚiVu Popescu Yvonne Viorica Constantinescu Carmine Ţuchi Iliescu Melania Magda Măgureanu Neîla Mimi Deleanu Şefa de cabinet Irina Fratiţa Musidora Grazzieta Rădulescu C-sa Cunigunda Adina Stum­bea Vicontesa Geralds Sya Fere­chi de Marie Jeanne Const. Toneanu Prim-mini­strul Totos J. Tomid Contele Alexandru N. Gdrdescu Ministrul Poliţiei R. Rang Şambelanul Piu Mironescu Prinţul Richard Dr. Antoniu Locotenentul M. Lorenz Şeful opoziţiei C. Calm­usky Subşeful opoziţiei M. Dascov Necunoscutul A. Ferrat Ca inginerul Costel Berty Tom Traian Petruţ Tom Sandu Andrei Attila Conducerea muzicală I. Vasilescu BaloteS. Siomin Coregrafie Clark Nichols Regia N. Constantinescu Turuica, chelneriţă la „Mielul de aur are un incident cu un distins client, de care se îndrăgosteşte. Angajată de un personaj misterios, cu Ducatul Alhambra, să înlocuiască la ceremonia nupţială pe Marci I­n­cesă, cu care are o extraor­em­ică a­s­emănare, cu toate indicaţiile date d­eambelan şi de prim-minte,­ru fa­­c num,ai gafe, până în clipa când a­­pare prinţul alături de care trebue să pace rolul de mireasă. Se îndrăgosteşte şi mai tare de el,­­ prinţul începe şi el s’o iubească . părăsindu-şi a doua oară omul iubit. Dar Soarta l-a pregătit o nesperată surpriză fericită... TEATRUL MODERN Strada Sărindar 14 Telefon 4­67.77 Orele 3 și 9 seara 9000 FRANCI RECOMPENSA Comedie în 3 acte de A. T­­islo Distribuţia : Necunoscutul I. Iancovescu Barimul D'Ipoly Ionel Ţăranu Prefectul poliţie­i g. Carussy Boris I. Brună Cazimir de Suhaida­­ I. Theodoru Servitorul 1. p©ila Florence Roder Maria Mohor Suz* Tota Yan Cuza Cella Marion Direcţia de scenă: 1. Iancovescu Decoruri, Victor Ion Popa Contesa Roder şi-a pierdut la Operă poşeta de aur, la care ţin­ea enorm de mult. Un am,Ic al său, baronul deY­­ooly, dă un anunţ la ziare, promi­ţând 9.090 fr. recompensă aducătoru­lui. Şi acesta se prezintă, predă poşeta, acceptă cecul de 9.000 de franci, dar... câştigă şi inima contesei. TEATRUL LIGII CULTURALE — Telefon: 3.72.93 — Bdl. Schitul Măgureanu 4 Orele 3 ŞI EI AU DREPTUL LA VIATA Comedie în 3 acte de Armand Santo In româneşte de AL Radulescu Ilie Cernea Nitty Atanasiu Ion Anastasia, Cezar Theodoru Titu Ionedu Const. Sincu Tema Dimitriu Nicolae Făgădaru Const. Neacşu Sorin Gabor Gh. Franga Gh. Fiorea Suzeta lupceanu Anca Balaban Em. CozachieHez : Ion Sahighian Decorurile.: Traian Cornescu Tiberiu Living, este funcţionar de bancă, pus pe listă să fie concediat. Marianne, fiica Preşedintelui Kfivii, ca mai toat fetele de azi, este o spor­tivă, îndrăgostită de maşina sa, cu care rgă ■ cu no km., pe oră Ti­­beriu ca să poată Intra In casei pre­şedintelui ,aruncă chiar In faţa porţii, înaintea maşinii. Astfel se în­firipă pe nesimţite o idilă de dragos­te Intre Tiberiu şi Marianne şi prin calităţile sale, ca şi prin împrejurări fericite, Tiberiu Living ajunge Mrec-Orele 9 CADAVRUL VIU Dramă în 8 tablouri de Lev Tolstoi Fectia Protasov Elisabeta Sasa Ana Pavlovna Victor Carenin Prinţul Abrescov Maşa Ivan Macarovici Nastasia Ivanovna Ivan Corotcov Artemiev Afremov Stasop Judecătorul Pietuşcov Petruşin Un avocat tânăr Vosnesenschi Dunlaşa Chelnerul Un ţigan Ion Manolescu Anca Balaban Suzeta Iupceanu Virginia Stoicescu Ilie Gemea Ion Focşeneanu Eugenia Zaharia Const. Neacşu Nella Mircescu Gheorghe Damian Gheorghe Franga Ion Tomescu Ale­x. Jeles Cezar Theodoru Nicolae Făgădaru Dimitrie Mugur Titus Vedea Const. Sincu Sanda Vasilescu Al. Ijea Gh. Fiorea Un grefier, un gardian, un aprod, martori, spectatori, cerşetori, pungaşi soldaţi, ţigani, ţigănci. Corul ţiga­nilor. Muzică populara ori­ginală. Direcţia de scenă: Ion Sahighian Decorurile: Traian Cornescu Fedia Protasov, cadavru viu, este omul intrat pe calea minciunii so­ciale ce se deşteaptă şi vrea să lup­te dar este prea slab, pentru a refor­ma lumea, se poate însă transforma pe el însuşi şi la cădere pe scare socială devine cu fiecare pas mai bun, mai natural, mai puternic. Când atinge treapta cea mai de jos, când ajunge în faţa judecătorului de in­strucţie, ce personifica societatea, brutală, agresivă, oarbă, întrebarea este: care este un cadavru încă viu. CINEMA CAPITOLs CINEMA ROXY: MARCHIZUL DE ST. EV­RE­MONT cu Ronald Colman In timpul Revoluţiei Franceze, înspăimântaţi, nobilii francezi care isbutesc să treacă frontiera, se refu­giază in Anglia. O fată tânără, Lucia Manette, trece din Anglia în Franţa. A aflat că ta­tăl ei, pe care-l credea mort de ÎS ani, trăieşte. Fusese închis în Basti­lia­ Şi, cum Bastilla nu mai există de la 17 Iulie, dr. Manette a fost pus în libertate, împreună, se reîntorc în Anglia. Pe drum au făcut cunoştinţă cu un tânăr simpatie, Charles Darnay, Lu­cie se îndrăgosteşte de el. Char­les e ar­uzat de spionaj şi apăr­at de un tânăr avocat. Carton, într'o aproa­pe starp de beţie, dar genial, care se îndrăgosteşte şi el de Lucie, o nuntă şi un botez, la aproape un an inter­val, uneşte pe Charles şi Lucie. Charles Darnay, e un nobil francez care, convins de inutilitatea unui ti­tlu de nobil, de moşii şi avere, re­nunţase la titlu şi se stabilise în An­glia. El e nepotul săngerosulu mar­chiz de Evremont, care-şi maltrata ţăranii. El ţinuse Pe dr. Manette, ta­tăl Luciei, la Bastilia.. Victima — dr. Manette — e un om foarte cumseca­de. Trece­ţi peste aceasta. Dar nu trece revoluţia. In locul bă­trânului e arestat însă Charles şi con­damnat la eşafod. In ultima, clipă, printr'un subterfugiu foarte ingenios, avocatul Carton, care, intre timp, lă­­sându-se de băutură , observând că Lucie îl iubeşte mereu pe Charles, a ajuns la concluzia că viaţa nu merită să mai fie trăită, ii la bacul și mam? ** nu erau. In ultima seara Lucie plânge trist, conform ultimei dorinte a acelui ca­re a fost avocatul Carton. CINEMA SCALAs ^ BANII cu Vera Korene si Pierre Ri­chard Will­y. m CLASA VIH-f,- ^ s cu Gaby Morlay, Charles Vanei şi Larquey. Intr’un mic internat de provincie elevii se pregătesc să plece acasă pentru sărbătorile Paştelui. Câţiva dintre „cei mari”, rămân însă la şcoală, unii pentru prepararea exa­m­enelor, ceilalţi drept pedeapsă. Printre aceştia se află Jean Bras­sier de 19 ani, unul din cele mai bune elemente, Pierre Navaille de 11 ani, luat sub protecţia lui Jean şi Surot un element foarte rău. Toţi profesorii sunt îngrijoraţi de Surot, mai ales Char­­boulin. In urma unui schimb de cuvinte cu Jean, Surot a jurat să se răzbu­ne. El descoperă că Jean n’a rămas în şcoală ca să înveţe, ci ca să poată fi alături de frumoasa şi tână­ra soţie a directorului, pe care o iu­beşte în taină. Helene Lormier plictisită de mono­tonia acestui orăşel de provincie se lasă dusă de pasiunea aceasta. Intr’o noapte, Jean pătrunde în dormitorul Helenei. Ea vrea însă să-1 îndepărte­ze. Tocmai când il convinge să plece,­­Jean aude un sgomot în biuroul di­rectorului. Elevul Surot a pătruns în biurou și a forţat sertarul directorului. Jean temându-se să n’o compromită pe a­­ceea pe care o iubește, trebuie să tacă. A doua zi directorul constată că i s’a furat suma de 3000 franci. El gă­seşte briceagul lui Jean. Paznicul de noapte afirmă prezenta lui Jean in apartamentul directorului. Jean e în­vinuit de furt. Declară că el e boţul. Helene refuză să primească sacri­ficiul şi îl apără pe Jean. Soţul cu­prins de gelozie presimte adevărul Helene e pe punctul să-i destăinuias­­că totul. Dar micul Pierre ca să-şi salveze prietenul descoperă cine e Vinovatul. Surot mărturiseşte că a comis furtul şi că s’a servit de bri­­ceagul acestuia, tocmai ca să facă să fie bănuit, că Jean l-a urmărit ca să-l supravegheze şi astfel se explică pre­zența lui Brassier în apartamentul directorului. Micul internat revine la liniştea obişnuită, Helene știind că n’are nici-o vină, face soțului ei­ confidențele necesare. îl NÉMA CARI­­TON. O CRIMA PASIONALA cu Renee Saint Cyr, Jean Ga­lard, Jules Berry, Signoret. Pictorul Denis Grand, pe vremuri unul din cei mai sărbătoriţi artişti ai capitalei îşi pierde­ timpul cu a­venturi uşoare. Soţia sa, Gloria, e ho­tărîtă să divorţeze. După ce se sfă­tueşte cu avocatul Jacques Bernard care, nutreşte pentru dânsa senti­mente de dragoste, Gloria vrea să cumpere complicitatea Jenny-ei Cla­rens, prietena lui Denis. Când Deni­­află de proectele Gloriei, se înfurii­­şi refuză să-i acorde divorţul, care îl va lăsa fără mijloace. A doua zi, cadavrul Jenny-ei Cla­rens este scos din Sena. Autopsia do­vedește că, victima purta­ la gât­ul colier, dăruit de Denis. Dar colierii nu fusese găsit.. Bănuelile cad asupre lui Denis Grand, care e arestat din ordinul procurorului general, Mont­fort. Jacques Bernard primeşte să-l a­pe­re pe Denis, pe care-l urăşte, darii a cărui vinovăţie nu crede. Pi intri gazetari. Alice Perrin, pare să poar­te acuzatului un interes deosebit. Fu rel­ alt gazetar, găseşte colierul, pe care-l aduce triumfător procurorulu Montfort Alice aflând că în oreli­cale libere, Montford urmează ui etura de pictură, ea reuşeşte să-l cu­noiasce, urmând aceleaşi cursuri- Şi pr©zeMântiu-i-si- sub­­numele de Jean­ne Fruson. Ea li aa o­ adresă falsă : Rua de la Falx‘27. Farmecul Alicei II câștigă curând Pe Monitori. Alice isbutește să-i fura colierul pe­ care-l preda lui Bernard, Bernard îl înapoiază lui Monnt­art. Vazaud că néma­i pierdut, Alice leietoneaza lui Montiari, rugându­-l s’o lase să-l vadă pe Denis. Grand îi spune ca nu e vinovat, dar că, plicti­sit de viaţa, o sa se otrăvească. Pen­tr­u a-l scapa pe Denis, Alice mărtu­riseşte juraţilor ca ea a ucis-o pa Jenny Clarens, pentru a scapa de o rivală. Procurorul Mutufort anunţa ca aupa indiciile culese, nevinovaţia pictorului e nemdoelnicâ. Denis e liber şi Alice îi cade, feri­cita, in braţu. NOAPTEA. FtuiClUlRll cu iumtu juarvey, nenri Durat, Guisui şi Fidelia. 8 Gill, Frank şi Sloddrd, prieteni ne­despărţiţi, sunt redactori la ziarul Morning Fost intr’o zi, GUI e tri­mis, noaptea, la tribunal, unde se judecă delictul unei fete, pentru va­­bondaj. Gili intervine la judecător spunând că tânăra îi e logodnică. Ju­decătorul silește atunci pe ■ cei doi tineri să se căsătorească chiar in a­­ceeaș seară. A doua zi, toate ziarele publică re­­portagii asupra căsătoriei tinerei Ann Garden cu .11. Această ştire nu apa­re insă în ziarul Morning Post şi de aceea directorul ziarului îl concedi­ază pe Gill şi Frank şi Stoddard pen­­tru că au luat apărarea lui GUI. In răstimp, ziarele anunţă că ne­poata milionarului Jackson a fost răpită de gangsteri, insă tânăra a plecat de bună voie cu acela pe care-l iubea. Ann, care seamănă leit cu fu- ■ gara, roagă pe milionar s-o lase să treacă drept nepoata sa. Cei trei re­porteri scriu o serie de articole sen­zaţionale. Sunt primiţi din nou la Morning Post. GUI, porneşte în căutarea adevăra­tei nepoate pe care, după multă tru­dă, o regăsește. Urmează o serie de încurcături, cam­ toate se termină cu happy end. SAVOY MARINELLA' cu Tino Rossi și Yvette Leboh. In ziua deschiderii cabaretului său, La Basse-Cour, d. Vautrat e informat că baritonul negru, vedeta serii, a devenit sub­t­afon. Lise, secretara lui Barton, întâl­nește pe comicul Trombett, artist-lrrit­­ator de animale și îl recomandă în ocul baritonului La cabaret, Vautrat aude o voce ■Hnunatd. Vautrat, crezând că vocea era a lui Trombett, îl angajează tine­­, Hat. In realitate, cel care cântase era Tino, unul din pictorii care lucrau n local. Vautrat nu descoperă acest lucru decât seara la spectacol, după ce publicul îl flueră pe bietul trom­­bett. Tino pus să cânte, obţine mare suc­­­ces şi ajunge vedeta unui post de radio. Tot aci şi-a găsit o slujbă de „zgomotist”, trombett. Ei se împrie­tenesc. Lise, care cântă şi ea frumos, lan­sează la radio sub pseudonimul de „vedeta mascată”. Dar în cursul unui spectacol de re­­leviiune, care reuneşte pe Tino şi cântăreaţa mascată, in clipa când se şteaptă ca vedeta misterioasă să-şi coată masca, o mişcare greşită a lui K­ombert provoacă o explozie. Şi ve­­sera rămăne tot necunoscută. Tino o va afla într'o seară, la Basse-Cour, unde Lise cântă pentru mima oară în faţa publicului, fănu­­­iască. » SNEMA ARPA­­ VENTUL SEC­RE­T , George Brent, Bette Davis şi Ricardo Cortez Carston, şeful unei bande de gang­s­teri. ÎL tolerează pe lângă el pe Hill Bradford, un jurnalist Bill este amorezat de contabila lui ” '.arston, Julie Gardne care se teme' îe a pleca din serviciul gangsterilor, t­oate registrele sunt cifrate. Când Andrewa este omorît de Car­ton, Bill se hotărăşte să intre în acţiune.­­ştiind unde sunt păstrate registrele provoacă o descindere de poliţie, în­­s îl previne pe Carston, pentru a-i­nstra încrederea. Carston ascunde cgistrele în camera Juliei, insă Bill ,oate copii după fiecare foaie. Julia ste arestată, mai mult pentru a fi rotejată. Carston nu se teme, fiind e­l­ignrat de avocat că fără registre p­oliția nu-l poate face nimic. Când i­flă că procuonil are copii fotogra­­fate, Carston decide să răpească pe ulie. Bill o eliberează pe Julia și o­­duce la judecată, unde în urma măt­­uriei ei, Carston e condamnat la 30 ► de ani închisoare. Nimic nu va mai împiedica acum pa Bill și Julie să se căsătorească. Tit­ul/ IAT­A Operă in 4 nete ne Verdi, după „Dama eu. Camelii” da Ai Dumas fiul jeiuncioasa jjiena Mumia Servanescu Violetta Flora Anina Alfred bei mont baston Baronul Marcuizul Doctorul Giuseppe Tiuia Valii ci Buia Cunescu Flunca Popovici Viorel Chiciaeanu, Vach,e Anoxia A. Machedun FL. A lenteseit D. Zacuaiacu Gh. Malinescu V. Maieutescu cu tiaucerea muzicală: l. Vein Vioittia Voiery duca o viată sgomo­­toasa cu amantul ai Allied., 'lata­ a­­cestuia vina la Vioiutta si sa strădu­ite să o convingă sa se despartă de fiul sau. Violeta se consimtă ti inceai- C4 să-l uite. Compromisa ea devine odioasă lui Aliiano, in cele din urma moara de Urna in mateia lui Allied, d­ela s.SU­TMUjlffLujhu iiUL ' Contele ne vaun, p. isicraveacu-Goangă Leonora Azaeena Mămică Feri aiuia lues, ti.aiz itu fit) la Menajerul Vera Schwarz­­­ana i­auasdd Nicu Apostuiescu iuv Rosea Ritta bouascu Strigula Diuuuiei Viorica m­icumsuu ilia Atman Con­ducerea muzicală: Umberto Pes­­sine O ţigancă acuzata de contele de Luna da a fi facut la iluece asupra unui copil bolnav a fost arsa de vie. Azucena, fiica ei vrea sa se răz­buna, ca rapette pe unul din Ini con­tatui ca­­sa-l ucidă,’dar din greşeala ucide pe propriul ei copil. Acest-.co­­pil e trubadurui Maniico in nvali­­tate cu con­teie de ‘Duna. Amândoi sunt îndrăgostiţi de Deon­ora. După o serie de peripeţii Manrico e ucis de conteie de Luna. Azucena îi spune că a fost Datele său şi ca s’a răzbunat. TEATRUL Sfc­ATIONAL Piaţa I­nutilului Telefon 3­94.30 .. «■"«•"« ...t*“““TM“ 1 ........."‘Jos. Oreie 2 luni. STELL, VALA­ JOARE Piesă în 5 acte de d-1 Victor Eftim­iu Menajera Alain Neamţu murim tra şelă Lucia Gintuiescu Direcţia de scenă: Soare Z. Soare Ajunsă pe tronul Marei Vivianii, autorul prezintă pe Regină, O fem­ee in stare să-fi aleasă sfetnicii. L-a menținut pe Melbourne, până s’a că­satorit; s’a lăsat apoi condusă de sopul ei — Prințul Albert, iar după moartea lui Albert, l-a ales ca prim sfetnic pe Disraeli, care a pus bazele Imperiului Colonial Englez. Piesa cuprinde vremea când Regi­­na Victoria a împlinit în ard până la jubileul de argint, 1897. O femeie de o moralitate extremă mai muit retrasă și foarte grijulie să­ nu facă vreo nedreptate. Singurul om pe care l-a iubit cu adevărat şi de care s’a lăsat călăuzită, a fost Prinţul Albert pe care nu l-a uitat până la moarte. TEATRUL­­ REGINA MARIA ept. Independenţii Telefon 3­98.48 Orele 3 şi 9 seara DE ZIUA NEVESTI-MI Comedie în 3 acte (15 tablouri­ de J. von Vassary Traducere de d. Custodor Etterle Titu Rareş Conu Barbu Udrea Dan Bălteanu Rudi Scarlat Nicolaus Costea Aurel Ştefan Sandu Filipovici V­asilescu-Aldea Un tânăr Un pompier Mara Udrea Lia I. Manolescu 1. Sârbul V. Valentineanu N. Bălţăţeanu O. Brădescu A. Athanasescu M. Gingulescu I. Ulme­ni N. Motoi. A. Marius Agepsina Macry Marcela D­eme­triade Madame Fundulea Prima fată A doua fată Olga Filipovici Marga Aglae Fiii Thea Brașoveanu Veta O doamnă agitată Natasa Aleandra Maria Burbea Mara Neamtu Aurelia Lupafcv Nelly Cumva Vineu Elena Cruceanu Mary Dobrescu Marg. Dumitrescu Maria Voluntarii Lucia Gingulescu Madame Hagi-Tănase Cecilia Mocan­a Regia o deţine d. Paul Gusty. Mara Udrea, fiica unor boeri mol­doveni, e fascinată de mirajul rampei Părinţii se împotrivesc. Mara,insă îi urmează destinul. Logodită cu un tă­năr de viitor, Titu Rareş, fuge de a­­casa cu un actor, Nicolaus Kostya Apoi cade In mrejele unui alt actor, Aurel Ştfan care joacă pe Armând­­u val■ o nouă decepţie. Idila cu Mura sfârşeşte curând. Eroina se desparte şi de Nicolaus Kostya, dar continuă so facă, teatru cu fostul ei bărbat şi cu Aurel Ştefan. Titu Rareş ajuns prefect i-a rămas credincios şi după cincisprezece ani de la despărţie, îşi uneşte viaţa cu a logodnicului de odinioară. Dar nici această căsătorie nu poate dura, fiind­că lumea în care a intrat Mara pâră­sind teatrul n’o interesează. O nouă decepţie in dragoste, urmată de un scandal public, o fac să se despartă de­­soţul ei, devenit ministru. Părăsită Mara Udrea se va consacra cu frene­­le teatrului. Orele 8.30 VICTORIA­ REGINA­­ acte (13 tablouri) da Lawrence Housman Distribuţia : Regina Victoria Mario­ar­a Voiculescu Prinţul Albert G­­raca Lord John Russel A. Pop Marţian Lord Palmerston G. Calboreanu Dr Alfred Lob­eis Maria Sor­da Tilly Strasser U-na Strasser Hermann D-na Hermann Dr. Krummer Galwitz Martha Otto Gustav Lulu Vânzătorul de ţigări Femela de la toaletă Hilger D-na Bilder Obercheinerul Chelnerul l­a doamnă Tony Bulandra Dina Cocea Petru Nove Tantzi Cocea Marcel Enescu Maria Sandu Ion Talianu Francesca Cristian Sasa Stoiamovici J. Constantinescu Elvira Petreanu Ion Maria l. Si­tiliei V. Vlasîij P. Mazilu Fr. Paula Cr. Etter­le Mizzi Igvătescu V. Romane I. Biiincean­u Renée Presianu Cecilia Petrescu Generalul Gray Lord Kitschener Brown Disraeli n aki­ev D-rul Clarke Doctorul D-rul Holand D-rul W­atson Preotul Anson Prinţul Walles O alteţă imperială gir Arthur Un servitor Un valst Bl Al. Marius N. Brancnm.lr Al. Ghiberlcon N. Bălţăţeanu M. Balaban C. Duţulescu Ovid Brădescu M. Gingulescu I. Anastasiad V. Lăzărest­u A. Vilea I. Bădulesc­u N. Pereanu 1. Dămian I. Horaţiu I. Bădulescu G. Mărutză fl-o doamnă Direcţia de scenă d. Tony Bulandra Doctorul Alfred Lombek este totdea­una foarte ocupat muncind până târ­ziu seara la spital, unde ţine şi lo­ul de director al institutului. El se vede frustat de acest loc - pe care l-a deţinut provizoriu timp d­e trei ani -- prin numirea unei ru­de a unui ministru. Obosit de muncă şi amărît pentru nedreptatea ce i s’a făcut, el vine a­casă să se odihnească. A uitat Insă că este ziua de naştere a nevestei sale Aceasta este in plină petrecere. Case e plină de musafiri, cari beau, cântă , flirtează. Pianistul Sorda face curte de aproa­pe, soţiei doctorului, ii trimite flori campanie... Soţul refuză să ia parte la petrecere, ceva mai mult, refuză a plece cu toată banda de cheflii la M­oulin-Rouge. Ceartă, supărare. Ne­vasta pleacă singură să-şi regăt­ească prietenui la Moulin Rouge. Soţul mu­strat de conştiinţă că nu şi-a amintit că este ziua K­evesti-si, se hotărăşte în cele din urmă să se ducă şi el a rale. Urmează scene, scandal, întors acasă. la 4 jumătate dimineaţa, gă­seşte pe nevastă-sa iu tovărăşia pia­nistului, in propria lui casă. Urmea­z.& explicaţiunea Ruptura este aproa­pe gata, dar sfaturile şi pildele unei perechi de bătrâni vecini sfârşesc p­rin a potoli lucrurile şi a le indru­ma spre o im­păcar­e. Ca un reflex a celor ce se petrec b­­­aroane, la bucătărie, fata din casa de ceartă cu bărbatu-său, a cărui ge­lozie este îndreptăţită — căci ea in­troduce pe amantul ei în timpul nop­­tei, îrn casa stăpânilor săi. De n-­­-candal al cărui paralelism cu cel petrecute Intre stăpâni, servesc de lecţie pentru nevasta care era şi ea, destul de vinovată. Regia piesei este semnată de d. Tony Bulandra. TEATRUL COMOEDIA Pas. Matesuir Director : Sică Alexrandrescu Telefon 4­37.29 Orele 3 şi 9 seara POVESTE-­ DE IUBIRE Comedie în trei acte, opt tablouri, prelucrate de d-nii Sică Ale­xandres­cu şi Tudor Muşatescu Julietta Romeo Hans Angerer Erwin Plasatorul Franzi întâiul domn al doilea domn Fiii Harand Geo Maican Al. Finţi V. Rones N. Velculescu Beate Fredanov Em. Bott» Decebal Florescu Baronul Braun von Telesegg R. Bulfinski Hilda Marietta Deculescu Elisabeth Silvia Fuld» Mai’ga Hagteacu ! Jaeqasa Nataşa Alexandra Graue Mtvira uoueunu Fany »»bina Mttş&teacu Marietta Sadova - Profesorul Seidler Titus Lapte* V-l doctor Gartner M. Iordftnescu Bruno Varenica Vasilis Al. Marcopol P. Ionesec Brădescu Nina Arbore Tomazoglu D-ra de la florărie Emy Conductorul Vânzătorul de ţigări Bătrănica Un funcţionar Regia : Soare Z. Soare O poveste veche de când e lumea Şi care, cât lumea va trai. Pentru unii e veselă, pentru alţii e tristă, p­e­ntru foarte mulţi e însăşi poves­tea vieţii lor. Astfel e şi pentru eroii acestei pie­se. Un student tânăr şi o tânără fată asistă la reprezentaţia piesei „Romeo şi JuliettaAcest minunat Imn de dragoste ei nu-l înţeleg. încăpăţânaţi, orgolioşi, in loc să-şi unească vieţile, merg fiecare pe alt drum. Dragostea e m­ai tare insă: nu-Şi pot găsi fericirea in altă parte. Când atwpa mulţi ani se regăsesc, işi amin­tesc de „Romeo şi Julieta*’... De data aceasta, ei înţeleg dar e prea târziu... Viaţa a trecut... Preşedintele Tiberiu Living Dr. Herning Walter Secretarul Schwartz D-l Perl Müller Lanner Steiner Mihai Iosif Marianne Wilma D­na Perl Direcţia de scenă Incendiul sondelor societăţii „Pe­trolul­­African” a izbucnit în plină noapte. Dezastrul e ireparabil, cu tot curajul echipei de salvare condusă de inginerul George Hamelin. Focul a fost pus de oamenii ban­cherului Gundermann, care caută să­­şi ruineze concurentul, pe bancherul Saccard, un financiar romantic. In urma acestei catastrofe financi­are, Saccard a părăsit pe frumoasa­­ aroană Sandorff, care devine a­­manta deputatului Delcambre, ai cra­iul lui Gundermann. Susţinut de prietenia Elenei, sora inginerului Hamelin, Saccard des­chide o nouă bancă. La dispensarul de copii condus de Elena, vin© de­seori Saccard să uite grijile. Preşedintele Consiliului de admi­nistraţie al Băncii Niberia, e Dalgre­­mont. Elena refuză să se mărita cu el, fiindcă iubeşte pe Saccard. Afacerea prosperă. Gundermann în­cearcă pentru a doua oară să-l dis­trugă pe Saccard. De data aceasta ajutat de Elena, orbită de gelozia. Când se desmeteceşte, Saccard a ruinat. Saccard se predă justiţiei. Ştie că Elena îl va aştepta. Mai târ­­ziu va începe alături de ea o viaţă nouă, tot general ’ Băncii din care era, si -• fie dat afară. CINEMA AROs

Next