Ramuri, 1971 (Anul 8, nr. 1-12)
1971-09-15 / nr. 9
2 • RAMURI ACTUALITATEA ■ In holul modernului hotel Jiul din Craiova a avut loc, la sfîrşitul lunii august, vernisajul expoziţiei de fotografii şi afişe intitulată : U.R.S.S. — ŢARA TURISMULUI, organizată din iniţiativa Direcţiei generale pentru turismul internaţional de pe lingă Consiliul de Miniştri al Uniunii Sovietice şi Ministerul Turismului din ţara noastră. La festivitatea de deschidere au luat parte tovarăşii Ion Cetăţeanu, secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Petre Gigea, prim-vicepreşedinte al comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ion Popescu, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., şi alţi reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Expoziţia subliniază importanţa turismului în viaţa internaţională şi a legăturilor de prietenie dintre toate popoarele lumii. Numai în acest an au vizitat Uniunea Sovietică peste 12 000 de turişti români, iar ţara noastră a primit în vizită 20 000 de turişti sovietici, care au făcut cunoştinţă cu importantele transformări care s-au petrecut în cele două ţări, cimentînd noi legături spirituale menite să întărească tradiţionala prietenie dintre U.R.S.S. şi România socialistă. Prezenţa expoziţiei s-a bucurat de interesul unanim al vizitatorilor şi va contribui cu certitudine la creşterea numărului de turişti din cele două ţări, unite de idealurile comune ale socialismului. ■ Comitetul pentru cultură și artă a organizat în localitățile Cerăt, Giurgiţa, Bistreţ şi Negoi simpozioane pe tema: Rolul opiniei AGENDA CULTURALĂ publice în formarea conştiinţei şi conduitei morale în societate. ■ Fondul documentar al Arhivelor statului a achiziţionat recent o bogată corespondenţă a lui Alexandru Davilla, printre care şi scrisori privind geneza unei schiţe inedite (Moara Filipescu). Au mai fost achiziţionate cîteva scrisori semnate de Tudor Arghezi, Elena Farago şi manuscrisul original al volumului de versuri Cîntecul greerului de Cincinat Pavelescu. ■ Poetul Eugen Constant a donat Bibliotecii municipale Craiova volumele de versuri militante pe care le-a publicat de-a lungul anilor. Printre volumele donate se află : Condicat de lume nouă, Crater scufundat, Poezii , Articole, Gravuri şi rezonanţe, Lumini la orizont, Poezii, culegeri antologice. Invitat de conducerea Universităţii craiovene, profesorul Andrea Zocco, specialist în cercetări pomicole al Universităţii din Bologna, a purtat discuţii cu cadrele didactice şi a vizitat fermele experimentale şi staţiunile de pe nisipuri. ■ Arhivele statului din Craiova au deschis în holul sediului propriu o expoziţie documentară cu prilejul împlinirii a 370 de ani de la moartea lui Mihai Viteazul. ■ Comitetul pentru cultură şi artă a organizat în comunele şi satele judeţului Dolj numeroase conferinţe cu tema : Rolul P.C.R. în organizarea şi desfăşurarea insurecţiei din August 1944. m In lunca Tesluiului a avut loc a doua ediţie a Serbărilor cîmpeneşti, manifestare cultural-artistică de amploare, la care şi-au dat concursul formaţii artistice de amatori din localitate şi comunele vecine, precum şi invitaţi din judeţul Olt. ■ La Casa de cultură a studenţilor, prof. univ. Popescu Neculce a prezentat o amplă expunere pe tema: România socialistă în circuitul economic internațional. Un eveniment cultural remarcabil... ...îl constituie recenta expoziţie itinerantă „Picturi celebre din muzeele Parisului“, deschisă în oraşul Craiova între 14 august şi 5 septembrie a.c.. Faptul ca atare fiind consumat, revenim, totuşi, asupra lui pentru a-l defini ca pe un eveniment cultural remarcabil, datorită implicaţiilor sale în ceea ce priveşte ridicarea prestigiului vieţii spirituale a judeţului nostru, în pagina 22 vă prezentăm o succintă trecere în revistă a pieselor expuse, în perioada amintită, în saloanele Muzeului de artă din Craiova. Vignetele de la paginile 12 şi 13 aparţin graficianului Benedict Gănescu. Fotografiile din acest număr aparţin fotoreporterilor Ion Cucu şi Ştefan Ghionea. -------------VITRALIU Un sens al partinităţii Unul dintre evenimentele politice majore ale acestui an îl constituie impresionanta Adunare populară consacrată împlinirii a 150 de ani de la mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu şi festivitatea acordării gradului de ofiţer unor noi formaţii de absolvenţi ai şcolilor militare, care au avut loc în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a conducătorilor de partid şi de stat. Evenimentul, considerat în sine, s-a vrut un moment aniversar, dar nu este mai puţin adevărat că implicaţiile cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită pe vastul platou din faţa Monumentului eroilor patriei din Bucureşti, sunt mult mai profunde în ceea ce priveşte ecoul produs în conştiinţe. „Este cunoscut că partidul şi poporul nostru — sublinia secretarul general al partidului — aniversează toate momentele de seamă din trecutul de luptă şi de muncă al poporului nostru, celebrează cu veneraţie toate paginile de glorie şi eroism înscrise de-a lungul istoriei de masele populare din ţara noastră, în apărarea gliei strămoşeşti, în bătăliile pentru libertate, demnitate naţională şi o viaţă mai bună. Dezvoltarea României este rezultatul luptelor de veacuri duse de cele mai înaintate forţe ale societăţii, de clasa muncitoare, ţărănime, intelectualitate, de toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, istoria patriei noastre fiind însăşi istoria luptelor de eliberare naţională şi socială ale poporului, a luptei revoluţionare a clasei muncitoare, a Partidului Comunist Român“. Evident, implicaţia profundă a acestor cuvinte rezidă în posibilitatea pe care ele ne-o oferă în ceea ce priveşte descifrarea unuia dintre sensurile majore ale partinităţii. Partinitatea, inspirat definită ca dimensiune spirituală a întregului popor, continuă sentimentele de permanenţă care au animat generaţii întregi de oameni şi, în acest sens, ea este un factor primordial de continuitate în istoria noastră. Ideologia pregnant progresistă care a animat pe protagoniştii marii mişcări populare de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, pe iniţiatorii marilor mişcări revoluţionare care au culminat cu revoluţia burghezodemocratică din 1848 şi cu Unirea Principatelor Române în 1859 şi, în consecinţă, pe creatorii României moderne, a generat în conştiinţele înaintaşilor noştri un sentiment de profund patriotism, o încredere neţărmurită în necesitatea şi posibilitatea împlinirii aspiraţiilor de libertate şi progres ale întregului nostru popor. In continuitatea acestor nobile trăsături, partinitatea comunistă, ca sentiment definitoriu al făuritorului istoriei timpului nostru, afirmat cu atâta vigoare în bătăliile de pliasă care au urmat creării Partidului Comunist Român din 1921 și în luptele de baricadă din vara fierbinte a anului 1944, se remarcă printr-un plus substanţial de luciditate şi printr-o înţelegere profundă a sensului evoluţiei sociale. Cu alte cuvinte, partinitatea, în calitate de corolar al conştiinţei comuniste, rămîne un sentiment, dar un sentiment ridicat la rangul de dimensiune spirituală. A fost un privilegiu pentru înaintaşii noştri că timpul le-a oferit posibilitatea să-şi subsumeze idealurile unui curs necesar şi generos al istoriei. Este un privilegiu pentru noi că istoria acestor ani, bogată în evenimente de acută semnificaţie socială, ne-a oferit tuturor posibilitatea să ne subsumam idealurile politicii Partidului Comunist Român, iniţiatorul şi făuritorul tuturor victoriilor noastre. In acest sens, partinitatea îşi dezvăluie noi trăsături prin însuşi caracterul ei de a ne implica în activitatea social-politică nu numai sentimental, ci şi spiritual. Iar recentele documente de partid privind domeniul determinant al ideologiei, cu deosebire Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, ne ajută să înţelegem portinitatea ca pe o condiţie fundamentală a afirmării personalităţii, a făuririi omului nou, profund devotat socialismului şi comunismului. Comentator SPORT BUCURII, DECEPŢII ŞI... SPERANŢE Oricît am vrea să ne lăsăm captaţi şi de alte discipline sportive, fotbalul, acest hrăpăreţ sport, şi-a înfipt din nou tentaculele în timpul nostru liber, purtîndu-ne două săptămîni pe aripi de vise, bucurii, dezamăgiri şi speranţe spre stadioane, aparate de radio, spre micile ecrane. Prezenţa a patru echipe româneşti, alături de alte 127 formaţii, la startul a trei competiţii europene a impus tăierea în felii a etapei a patra pe care am urmărit-o miercuri, sîmbătă şi duminică. Am intrat în săptămâna „pumnilor strânşi“ nu atît pentru deţinătoarea Cupei României, socotind meciul din La Valetta o simplă formalitate pentru Steaua, cît pentru celelalte reprezentative ale fotbalului românesc : Dinamo, Rapid şi U.T.A. Dar, anonima formaţie malteză F.C. Hibernians Paola nu s-a vrut modestă şi a scos un „nul“ pe stadionul lor de... piatră. Dar nu ne facem griji : pe catifelatul gazon al stadionului „23 August“ maltezii vor face cunoştinţă cu eliminarea din competiţie. Griji ne facem pentru soarta campionilor noştri care a doua zi, miercuri, s-au dovedit o echipă dezechilibrată, cu un joc steril, fără să se ridice măcar la cota medie a fotbalului european. Greu de crezut că la Trnava, Adamec, Kuna, Hagara sau Dobias vor lăsa să le scape calificarea. După jocul prestat de rapidiști la poaleleVezuviului încercăm să sperăm că, la București, Răducanu, Dumitru, Dinu, Muşat şi Neagu vor fi aceeaşi ca în prima confruntare cu A. C. Napoli forţînd victoria, dacă Lupescu nu va mai face „cadouri“ şi, bineînţeles, dacă Sormani, Juliano sau Altafini nu vor fi stopaţi în faţa careului de apărarea giuleşteană. Dovedindu-se aceeaşi echipă serioasă, cu „picioarele pe pămînt“, bine pregătită tehnic, fizic şi moral, U.T.A. ne-a adus marea satisfacţie. Tineri ca Broşovschi, Kun II şi Roth, alături de „veteranii“ Domide, Lereter sau Petescu, şi-au asigurat mandatul pentru turul II în Cupa U.E.F.A învingînd Austria-Salzburg cu un scor pe care Labuda, Hala şi Ritter nu-l vor putea întrece pe terenul propriu. Deci, bucurii, speranţe dar şi îngrijorări. Ne îngrijorează forma actuală a jucătorilor din cluburile fruntaşe ale ţării. Se pare că această criză străbate toate loturile echipelor din primul eşalon al fotbalului românesc de la care nu face excepţie Universitatea Craiova. Pornind în noua ediţie a campionatului naţional cu o semivictorie asupra câştigătoarei Cupei României, studenţii craioveni au capotat în faţa a două formaţii de valoare mediocră, C.F.R. Cluj şi S.C. Bacău. In aceste întîlniri, „U“ Craiova s-a dovedit o echipă neomogenă, fără forţă de luptă şi, în special, fără putere de concentrare în momentele grelei ale meciurilor (vezi depăşirea liniei de apărare şi inexistenţa sistemului ofensiv în meciul de la Bacău şi căderea totală a întregii echipe în repriza a doua a întîlnirii de la Craiova cu feroviarii clujeni). Revirimentul apărut în confruntarea cu colegii lor din Iaşi a bucurat şi bucură, desigur, înflăcăraţi suporteri ai acestei capricioase echipe, dar să nu uităm că trei din cele cinci goluri înscrise în poarta ieşenilor s-au datorat greşelilor de apărare a oaspeţilor ; să nu uităm că în cea de a două repriză noua speranţă a atacului craiovean, Pîrvu, nu a mai dat randamentul scontat ; să nu uităm că Niţă nu poate, de multă vreme, depăşi stilul său de joc cu driblinguri prelungite, fără finalizare pozitivă, ci terminate cu pase greşite sau pierderi puerile de balon şi, în sfîrşit, să nu uităm că atunci cînd, din diferite motive, Oblemenco nu apare în formaţie linia de atac nu mai are echilibru, nu mai are forţă de pătrundere, jocul nu mai are organizator. Să stea oare forța de joc a unei echipe într-un singur jucător ? Spre eliminarea acestor lacune trebuie să se îndrepte viitoarele pregătiri ale divizionarei craiovene. Cu atît mai mult cu cît în următoarele patru etape echipa craioveană joacă o singură dată pe teren propriu primind, în primele două etape, replica unor echipe dificile, Dinamo Bucureşti şi U Cluj, la care cu greu se pot obţine puncte. Poate studenţii craioveni îşi vor aduce aminte de ultimul lor meci din campionatul trecut disputat pe şos. Ştefan cel Mare. Şi atunci redevenim... Universitatea Craiova. Virgil Vasilescu