Ramuri, 1972 (Anul 9, nr. 1-12)

1972-09-15 / nr. 9

fg fg ANUL IX® Nr. 9 (95) # 15 SEPTEMBRIE 1972 « 24 PAGINI 6­3LEI • APARE LUNAR ^ ^ în pag. 4 NATURA MAIEUTICĂ A GÎNDIRII LUI TUDOR VIANU în pag. 6 în pag. 7 în pag. 8 în pag. 18 de Grigore Traian Pop NICOLAI HARTMANN ȘI ESTETICA MODERNĂ (I) de Al. Boboc O CONVORBIRE CU TORSTEN HUSEN de Mir­cea Herivan O CONVORBIRE CU ROMUL MUNTEANU de Ilarie Hinoveanu WALT WHITMAN în traducerea lui Mihnea Gheorghiu Portret de Petre Sutianu. UN RITM MAI DINAMIC Cu fiecare lună care trece, intervalul de timp ce ne desparte de sărbătoarea din acest an a Re­publicii se vădeşte a fi din ce în ce mai bogat în semnificaţii cu valoare socială. însăşi sărbătoarea pe care o întîmpinăm revendică o înţelegere mai profundă a esenţei acestui timp şi, totodată, o evaluare mai exactă, mai lucidă a sensurilor pe direcţia cărora întregul nostru popor îşi apropie, zi cu zi, viitorul comunist. O astfel de înţelegere şi o astfel de evaluare s-au dovedit a fi implicate în însuşi spiritul ce a guvernat lucrările Confe­rinţei Naţionale a Partidului, în însuşi entuziasmul cu care oamenii muncii şi-au însuşit programul lansat în cadrul acestui forum reprezentativ al comuniştilor. Şi iată că, însumate, faptele ce ne adaugă istoria se integrează unui ritm mai dina­mic. Ţara îşi strînge recoltele, ţara îşi impune din ce în ce mai pregnant geniul tehnic şi vocaţia constructivă, ţara îşi afirmă energic prezenţa în­­tr-o lume pentru care milităm să fie a păcii şi a prieteniei între popoare. Recent, un nou eveniment ne-a solicitat atenţia şi ne-a convins încă o dată că dinamica vieţii noastre de zi cu zi este o consecinţă nemijlocită a dinamicii gîndirii ce ne îndrumă. Consfătuirea de lucru ce a avut loc la C.C. a­ P.C.R. în zilele de 7 şi 8 septembrie a.c., prin ideile pe care le-a legitimat, a dovedit o dată în plus că forţa con­ducătoare a partidului rezultă nu numai dintr-o capacitate teoretică de a lansa teze generale, ci, înainte de toate, din puterea gîndirii colective pe care o reprezintă partidul de a urmări în modul cel mai concret amplitudinea paşilor noştri în viitor. «Să facem ca lozinca „Mai iute, mai bine şi mai eficient“ — a sintetizat tovarăşul Nicolae Ceauşescu esenţa recentei consfătuiri — să de­vină lozinca tuturor organizaţiilor noastre de partid, a tuturor oamenilor muncii. Cînd spun „mai iute“, am în vedere să rezolvăm mai repede problemele tehnice, să introducem mai rapid pro­cedeele tehnologice moderne, să facem ca întreaga noastră activitate să ţină pasul cu progresul teh­nic, cu ritmul în care se dezvoltă astăzi ştiinţa şi tehnica pe plan mondial. Atunci vom putea, realmente, realiza o producţie suplimentară, vom face ca lozinca „mai iute“ să nu fie fictivă, ci o realitate în toate domeniile de activitate.» ÎN PAG. 10 și 24 Biblioteca municipală Tîrgu-Muree* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! revistă de cultură ÎNDEMN De cite ori văd Munţii şi Dunărea şi Ţara Cu neamu-acesta falnic din care sunt venit, Un simţămînt de aur se-nalţă mîndru-n mine Şi simt ce niciodată, in viaţă, n-am simţit. Oricare brad mi-e frate, oricare rîu mi-e domn Cu sabia afară, apărător de plai. Orice ţăran cind trage cu coasa pe ogoare îmi pare că-i un Mircea, un Ştefan sau Mihai. în orice parte-a ţării se-nalţă cîte-o casă, Cite-un castel de aur, cîte-o uzină iar, In fiecare meşter ce luptă şi clădeşte, Văd cite-un nou Manole încununat de har. Frumoasă ţară este această ţară-a noastră, Această ţară nouă în care vrednici stăm ! Cîntaţi-o fraţi de cîntec, de vis şi înălţare, E liber, prima dată, cum este s-o cîntăm. Strigaţi-o tuturora şi arătaţi-o lumii Cu oameni, cu iubire şi cu nestinsa-i stea Şi spuneţi, să se ştie, că însăşi luna, seara, Cu mii şi mii de raze se sprijină de ea. Săltaţi-vă spre visuri, aşa ca-naintaşii,­­ Suiţi oricît de-n slavă, pe orice-nalturi vreţi. Ca niciodată-n viaţă, această ţară sfîntă, N-a mai avut ca astăzi nevoie de poeţi. Virgil Carianopo! itinerar spaniol VIZITĂ LA BARCELONA de Adrian MARINO ÎN PAG. 11 METAMORFOZELE NINEI CASSIAN de Al. PIRU li: 'll I 99 Din cuprins : ARTA, CEVA CE APARŢINE PREZENTULUI de Virgil Mocanu ® OBIECTIV ŞI SUBIECTIV IN CU­NOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ de Mihai Stănescu ® SCHIŢE LA UN PROFIL AL SATULUI OLTENESC (II) de Ilie Purcaru ® TRENURI NINSE, PRIMĂVARA ... de Mihai Pelin ® APOSTOL BOLOGA. DIN NOU DESPRE REALI­TATE ŞI FICŢIUNE de Niculae Gheran • SPORT de Virgil Vasilescu.

Next