Ramuri, 1977 (Anul 14, nr. 1-12)
1977-09-15 / nr. 9
Editor: Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Dolj © Apare lunar Ramuri Permanenţa spiritului revoluţionar Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, în încheierea consfătuirii de lucru ce a avut loc la C.C. al P.C.R. cu activişti şi cadrele ce lucrează în domeniul educaţiei politice, al propagandei şi ideologiei constituie un document de o excepţională valoare teoretică şi practică, un instrument de cea mai mare importanţă pentru toate organele şi organizaţiile de partid, pentru toţi factorii educaţionali ai societăţii noastre. S-a evidenţiat încă o dată, aportul decisiv al tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea obiectivelor fundamentale şi direcţiilor de acţiune în domeniul ideologic, ca de altfel şi în celelalte domenii ale construcţiei socialiste, la precizarea căilor menite să asigure înaintarea vertiginoasă a societăţii noastre pe drumul socialismului şi comunismului. In acest sens, activităţii politico-ideologice şi culturaleducative îi revine un rol de o importanţă deosebită în formarea omului nou, în dezvoltarea şi perfecţionarea conştiinţei socialiste, în edificarea orînduirii noastre noi. Tocmai de aceea nu trebuie admisă, în acest domeniu, existenţa unor carenţe şi in cuvîntare au fost analizate în profunzime principalele cauze ale acestora. Ceea ce se impune este efortul continuu pentru perfecţionarea pe mai departe, mai hotărîtă, a activităţii educative, promovarea neabătută a spiritului revoluţionar. Este necesar ca activitatea de propagandă, munca politico-educativă să ţină pasul cu marile transformări ce au loc în ţara noastră, pentru a-şi realiza pe deplin rolul important ce-i revine în unirea eforturilor maselor largi populare pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidului. Tuturor celor care lucrăm în domeniul propagandei ni se cere, pe bună dreptate, să devenim prezenţe mai active, mai energice în stimularea şi unirea tuturor forţelor comuniştilor şi oamenilor muncii pentru traducerea în viaţă a politicii partidului, pentru transformarea fiecărui membru al partidului, a fiecărui cetăţean într-un militant activ, tenace şi entuziast, care să-şi consacre cauzei socalismului întreaga capacitate de acţiune. Legătura cu viaţa, iată un principiu ce se cere materializat întocmai şi promovat cu operativitate, ca o permanenţă a muncii de propagandă, fiindcă numai astfel se va ajunge la modelarea corespunzătoare a profilului moral al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii. Municipiul Craiova se află, în momentul de faţă, pe treapta unor prefaceri spectaculoase, atît economico-sociale cît şi cultural-educative, în foarte multe întreprinderi tineretul deţine ponderea şi este de datoria noastră să acţionăm cu fermitate pentru integrarea lui plenară în viaţa socială, aşa încît să devină un factor de cea mai mare importanţă pentru progresul neîntrerupt al ţării noastre. Perfecţionîndu-ne munca, trebuie să perfecţionăm şi mijloacele care concură la modelarea conştiinţei tinerilor, a tuturor oamenilor muncii. Simpozioanele, serile de întrebări şi răspunsuri, conferinţele şi, mai ales, învăţămîntul politico-ideologic trebuie să devină cu adevărat forme de o exemplară ţinută educativă prin care comuniştii, ceilalţi oameni ai muncii să pătrundă în profunzime sensurile politicii partidului, caracterul înalt umanist al hotărîrilor sale care au ca finalitate creşterea neîncetată a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor. De aceea, pretindem şi corpului nostru de propagandişti o neîntreruptă lărgire a orizontului lor politico-ideologic, o permanentă şi fertilă legătură cu viaţa, fiindcă numai în acest fel vom imprima activităţii educative maxima eficienţă, atît de necesară în actualul stadiu de dezvoltare a societăţii noastre socialiste. Aşa cum arăta secretarul general al partidului, dispunem în domeniul muncii ideologice de forţe suficiente, de cadre capabile, cu o orientare clară, cu o vastă experienţă. Printr-o organizare superioară, prin îmbunătăţirea stilului de muncă, vom putea asigura sporirea calităţii întregii activităţi politico-ideologice, a forţei ei de influenţare a conştiinţelor aşa încît acestea să contribuie într-o măsură tot mai mare la traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XI-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Pavel Muraru Secretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R. DIN CUPRINS • Vocaţia construcţiei • O nouă etapă de dezvoltare • Istoria învăţămîntului din Oltenia • Un roman despre Independenţă • Misiunea nobilă a artei • Cronica literară • Dicţionarul actorilor de film • Creaţia literar-artistică a cenaclurilor • Sport V — Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIV Nr. 9 (159) 15 septembrie 1977 • 16 pagini, 3 lei Toamna, roadele cîmpului... Ca în puţine alte locuri de pe Pămînt, aici, la noi, în vatra carpato-dunăreană, anotimpurile se întrec în frumuseţe, fiecare avînd o „personalitate“ distinctă, o culoare definitorie, o nuanţă specifică a luminii văzduhului, un anume puls al sevelor, un glas propriu al vînturilor şi al risipirii pulberilor solare, care cheamă din depărtări păsările şi le rotesc în pînza zărilor dinspre şi înspre locuri de tihnă şi o existenţă mai sigură. Este ştiut că această nesfîrşită şi complexă cernere de nuanţe specifice anotimpurilor şi-a pus pecetea nobilă pe felul de a fi al oamenilor de aici, îmbogăţindu-le, din străvechime, viaţa, gindurile, horele, cîntecele, zidirile, iile, brîiele şi covoarele cu roade, aspiraţii, ritmuri, tonuri şi culori de parcă toate minunile lumii s-ar fi retopit în această neasemuită paletă, pe care o numim cu mîndrie România. Dar atributele ce dau individualitate anotimpurilor nu sînt, de fapt, decît faţetele multiple, seducătoare, ale unor trăsături fundamentale comune — fertilitatea şi generozitatea —, îngemănate în succesiunea primăverii, verii, toamnei şi iernii, în ciclul organic, armonios, al duratei unui an. In fiecare anotimp regăsim elemente comune celorlalte, fire osmotice regenerînd perpetuu viaţa. Iată, de pildă, intr-o tabletă a optimistului, G. Călinescu medita, cu temei, că primăvara lui e toamna. Gîndirea lui creatoare, despresurată de apăsarea toridă a verii, sub vălul căreia vitalitatea mocnea latent, regăsea în toamnă condiţiile proprii germinaţiei plenare. Dintre anotimpuri, cel ce îmbină într-o mai mare măsură elemente specifice celorlalte este toamna. Peste începutul toamnei căldurile verii se mai revarsă încă, sevele mai decantează în aurul belşugului şi, spre sfîrşitul ei, ploile molcome, ca în pragul primăverii, se cern peste haina reavănă a gliei, în care seminţele încolţesc, şi, tîrziu, în noiembrie, fulgii prevestesc zorii imaculaţi ai iernii. (Continuare în pag. 15) Ilarie Hinoveanu Un nou Cu prilejul vizitei făcute în instituţiile de învăţămînt superior craiovean, în urmă cu doi ani ca de altfel în repetate rînduri, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a insistat, în mod deosebit, asupra legăturii indisolubile care trebuie să existe între cele trei componente ale procesului instructiv-educativ : activitatea didactică, productivă şi de cercetare ştiinţifică. Aceasta din urmă se bucură de o frumoasă şi rodnică tradiţie în centrul universitar craiovean care a aniversat în acest an trei decenii de existenţă. In abordarea problematicii experimentale s-a ţinut seama de tematicile prioritare ale academiilor de ramură, ale institutelor centrale de cercetări, ale ministerelor şi centralelor industriale, acordîndu-se în acelaşi timp atenţie faţă de solicitările unor beneficiari din zonă sau din alte regiuni ale ţării. Principalele instituţii de cercetareproiectare şi întreprinderi de profil cu care Universitatea din Craiova a stabilit relaţii de colaborare pe linia cercetării ştiinţifice sunt: Academia de ştiinţe sociale şi politice, Academia de ştiinţe agricole şi silvice, Academia de ştiinţe medicale, Ministerul industriei construcţiilor de maşini, Ministerul agriculturii şi industriei alimentare, Centrala industrială de maşini şi aparate electrice din Craiova, Combinatul chimic Craiova, întreprinderile Electroputere Craiova, Osii şi boghiuri Balş, Electrocentrale Turceni, Tractoare şi maşini agricole Craiova, Institutele de cercetări şi proiectări miniere-lignit Craiova, Cercetări pentru economia agrară Bucureşti, Cercetări pomicole Piteşti—Mărăcineni, Cercetări pentru viticultură şi vinificaţie Valea Călugărească, Cultura plantelor tehnice Fundulea, Cultura cartofului şi sfeclei de zahăr Braşov, Staţiunile experimentale agricole Bechet, Şimnic, Caracal, I.A.S. sere Işalniţa, Dăbuleni, Segarcea, unităţi C.A.P. şi altele. Programul de cercetare ştiinţifică al Universităţii din Craiova pentru anul 1977 cuprinde un număr de peste 200 probleme şi teme de cercetare ştiinţifică în cadrul planului naţional unic de dezvoltare şi al planului departamental al M.E.I. sau al altor ministere şi organe centrale. Principalele direcţii abordate de colectivele de cadre didactice şi studenţi sunt : optimizarea procesului de fabricaţie prin modelare matematică ; studii de perfecţionare a sistemului informaţional; perfecţionarea conducerii şi organizării activităţii economice ; influenţa unor factori de mediu industrial asupra organismului uman în vederea funda- Prof. dr. Marius Popescu Prorector al Universităţii din Craiova (Continuare în pag. 3)