Ramuri, 1983 (Anul 20, nr. 1-12)
1983-09-15 / nr. 9
Permanenţa spiritului revoluţionar Exigenţele noului an universitar (Continuare din pag. 1) ştiinţa revoluţionară, materialistdialectică. Subliniind pericolul reprezentat de unele manifestări de tehnicism, tovarăşul Nicolae Ceauşescu insista, cu prilejul amintit, asupra necesităţii „formării şi educării patriotice, revoluţionare a tineretului, a tuturor cetăţenilor patriei“. Conştienţii de faptul că procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi Înaintare a României spre comunism are nevoie deopotrivă de buni specialişti şi de revoluţionari, de oameni înarmaţi temeinic cu concepţia despre lume şi viaţă a partidului nostru, planurile de muncă ale catedrelor, consiliilor profesorale şi Senatului, elaborate sub directa îndrumare a comitetului de partid pe Universitate şi a Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., au înscrise sarcini majore atît pe planul didactic, cit şi pe cel al cercetării ştiinţifice şi al muncii educative, toate subordonate importantelor idei directoare referitoare la transformarea ştiinţei şi tehnicii româneşti în instrumente de mare importanţă şi reală eficacitate în procesul amplu de construcţie a unei Românii moderne şi prospere. In Universitatea din Craiova se continuă şi în acest nou an universitar, cu consecvenţă şi competenţă, eforturile colectivelor de cadre didactice, studenţi şi specialişti din producţie, cercetare şi proiectare, orientate spre rezolvarea unor complexe probleme de maximă importanţă pentru economia şi viaţa social-culturală a patriei. Se vor intensifica cercetările în vederea utilizării energiilor neconvenţionale, în principal energia solară şi biogazul, se va lărgi gama de produse electrotehnice şi electronice pentru locomotivele Diesel-electrice şi electrice, va creşte substanţial producţia de dispozitive automate pentru deconectarea de la reţea a agregatelor de sudură, prin care se obţin importante economii de energie electrică. Tot la facultatea de electrotehnică este în curs de asimilare releul de vînt care vizează necesitatea industriei miniere şi intră în acest nou an universitar în producţia de serie. Facultatea de mecanică se asociază, în noul an de învăţămînt care vine, ferm, la eforturile introducerii în circuitul de utilizare a biogazului, îşi intensifică şi diversifică eforturile în domeniul valorificării superioare a pulberilor metalice, precum şi în cel al realizării de noi tipuri de agregate şi maşini unelte. Cadrele didactice şi studenţii facultăţii de agricultură îşi vor spori substanţial eforturile de integrare profundă şi permanentă în procesele de producţie agricolă, iar cei din profil economic, pe baza bunelor şi eficientelor legături pe care le au cu unităţile industriale din zonă, vor contribui la rezolvarea unor probleme care vizează organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, aspecte specifice şi concrete ale noului mecanism economico-financiar, utilizarea calculului electronic pentru gestiunea economică. Studii şi cercetări de fizică foretică, precum şi cele referitoare la combustia subterană a lignitului, ca şi cercetări în domeniul matematicilor aplicate şi ale chimiei tehnologice sunt cîteva puncte de reper esenţiale ale cercetării ştiinţifice de la facultatea de ştiinţele naturii, iar problemele de medicină socială şi igiena muncii constituie repere importante ale cercetării medicale. Adăugind la aceste aspecte ale cercetării universitare şi pe cel legat de ştiinţele filologice, istorice, de ştiinţele sociale, care aprofundează, în lumina documentelor de partid, ale Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale a partidului, a cuvîntării secretarului general al partidului, la Consfătuirea de la Mangalia, multiplele aspecte istorice şi social-politice ale dezvoltării patriei noastre, a vieţii poporului român. In acest an universitar vor avea loc acţiuni şi manifestări ştiinţifice de prestigiu, iniţiate de universitatea noastră sau la care ea este colaboratoare. Cîteva exemple sunt edificatoare : „Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a Institutului Central de fizică“, organizată în comun cu Universitatea noastră, „Cel de-al treilea Colocviu Naţional de supraconductibilitate şi crioelectrotehnică“, „Simpozionul naţional de istoria agriculturii“, „Simpozionul naţional de analiză funcţională“, „Conferinţa Naţională de acţionări electrice“, „Sesiunea ştiinţifică anuală de medicină“ ş.a. Prezenţa cadrelor noastre didactice la reputate sesiuni ştiinţifice din diferite ţări a devenit o tradiţie, iar relaţiile ştiinţifice cu instituţii de profil identic sau asemănător de peste hotare cunosc o continuă dezvoltare. Sperăm că în noul an universitar să înregistrăm noi succese şi în activitatea cultural-artistică şi sportivă a studenţilor care, în curînd, vor beneficia de o frumoasă şi funcţională clădire nouă pentru activitatea cultural-educativă. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Cuvîntarea rostită la Marea adunare populară din municipiul Cluj-Napoca, cu prilejul deschiderii noului an de învăţămînt „este necesar să păstrăm şi să dezvoltăm continuu spiritul revoluţionar, novator, spiritul umanist al învăţămîntului românesc. Să facem în aşa fel încît, prin întreaga sa activitate, învăţămîntul să constituie factorul fundamental pentru educarea şi formarea omului nou, pentru crearea unui cetăţean cu o înaltă conştiinţă revoluţionară şi patriotică, înarmat cu tot ce este mai nou în toate domeniile — constructorul societăţii comuniste, al unei Românii libere şi independente !“ Iată un imperativ pentru îndeplinirea căruia ne angajăm să nu precupeţim nici un efort, să punem în valoare întreaga noastră energie creatoare. 1918-1983 Uniţi în vatră şi-n statornicie Profilat pe cerul românesc Craiul Iancu cu pistol şi trişcă în şerpar Binecuvintatu-ne-a poporu-n Alba-Iulia Aşezîndu-ne pe toţi într-un hotar. Moţii lui înseninează vremea azi în Detunata Mută cerurile tot mai sus de pe Găina Domnitori descalecă prin ţară împărţind din cofe doina şi lumina. Nici o frunză nu mai lăcrimează pe Feleac Strîns unită-n vatră şi-n statornicie Rîde doina-n trişca puiului de Dac Tara lin se trece româneşte-n veşnicie. Claudiu Moldovan Pentru toţi slujitorii muzicii, pentru toţi slujitorii Filarmonicii „Oltenia“ dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, înnobilarea lor spirituală constituie, fără îndoială, o îndatorire profesională şi o vocaţie artistică. In spiritul înaltelor idei de inestimabilă valoare teoretică şi practică formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire de lucru pe problemele muncii organizatorice şi politico-educative, muzicienii sunt chemaţi să contribuie prin specificul artei lor la sensibilizarea, la înfrumuseţarea sufletească a oamenilor. Din cuvîntarea secretarului general al partidului am reţinut îndemnul de a cultiva cu precădere muzica românească, creaţia poporului nostru. Am înţeles faptul că, noi, muzicienii-interpreţi, trebuie să ne înzecim eforturile, să acţionăm cu toată responsabilitatea pentru promovarea celor mai valoroase pagini muzicale ale creaţiei autohtone, să milităm neabătut pentru afirmarea plenară a muzicii româneşti în viaţa de concert, să punem un accent mai mare pe ridicarea calităţii interpretative, pe exigenţă profesională în toate laturile muncii noastre. Filarmonica „Oltenia“, după cum bine se ştie, a promovat de-a lungul existenţei sale şi promovează şi astăzi lucrări din literatura noastră muzicală, lucrări de un bogat conţinut în idei şi sentimente, de o mare forţă expresivă, de un puternic optimism, o muzică ce împleteşte valenţele educative cu cele ale frumosului estetic. Am acordat şi acordăm o atenţie deosebită prezentării în concerte publice a opusurilor vocal-simfonice, a marilor partituri vocal-simfonice inspirate din trecutul de luptă al poporului nostru, din realizările construcţiei socialiste, a muzicii clasice şi contemporane româneşti, opusuri de un cald umanism, pătrunse de sentimentul dragostei de patrie, de popor. Citez în acest sens lucrări înscrise în repertoriul stagiunii 1983—1984 : „Poemul lui August“, cântată de Gheorghe Dumitrescu, „Ştefan cel Mare“, poem de Paul Rogojină, „Imn ţării mele“, piesă de Dimitrie Cuclin, „Mărire ţie, patria mea“, cantată de Mihail Jora, „Noapte de August“, poem de Doru Popovici, „Partidului“, imn de Sergiu Sarchizov. Un loc esenţial în cadrul activităţii noastre îl ocupă promovarea cîntecelor patriotice şi revoluţionare, a muzicii corale de obîrşie populară, a lucrărilor despre partid şi patrie, despre conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a muzicii aparţinînd compozitorilor craioveni. Rolul Filarmonicii noastre în modelarea viitorului cetăţean al patriei noastre este covîrşitor. Din acest motiv acordăm spaţii tot mai largi în cadrul stagiunii noastre muzicale acţiunii de educaţie a copiilor şi tineretului, implicîndu-ne alături de şcoală, în vastul proces de edificare a omului nou, sădind în inimile elevilor sentimentul dragostei de muncă, sensibilizînd conştiinţele în formare spre marile idealuri ale României socialiste. In lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice şi politico-educative, amplu program al umanismului nostru revoluţionar, Filarmonica „Oltenia“, toţi muzicienii instituţiei noastre îşi asumă responsabilităţi sporite, dorind să contribuie, sub generoasa emblemă a Festivalului naţional „Cîntarea României“, la multiplicarea căilor şi mijloacelor prin care să acţioneze asupra conştiinţei, modelînd-o în consens cu înaltele principii ale eticii şi echităţii socialiste. Teodor Costin dirijor, director al Filarmonicii „Oltenia“ Craiova Milităm neabătut pentru afirmarea muzicii româneşti Teatrul, formă de educaţie patriotică Dintr-un bun început mărturisesc cu satisfacţie şi emoţie hotărîrea colectivului Teatrului Naţional, a comuniştilor acestui colectiv artistic craiovean de a aprofunda şi trage învăţăminte rodnice din Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la Consfătuirea de la Mangalia, de a înfăptui exemplar acest program grandios pentru afirmarea unei noi calităţi pe tărîmul activităţii politico-ideologică, în întreaga activitate socială. In rodnicile noastre dezbateri pe marginea documentelor Consfătuirii de la Mangalia, cu satisfacţie dar şi modestie comunistă s-a evidenţiat faptul că, în anii parcurşi de la Plenara C.C. al P.C.R. din 1971, teatrul craiovean s-a situat cu consecvenţă pe coordonatele trasate cu acel prilej, ca şi cu prilejul altor forumuri politice, punînd accent deosebit pe sarcina fundamentală a educaţiei revoluţionare, a formării omului nou. Stagiune de stagiune am acordat atenţie prioritară dramaturgiei româneşti contemporane, cu precădere teatrului politic şi teatrului de dezbatere etică, promovînd, de cele mai multe ori, lucrări cu valenţe educaţionale de excepţie, prezentate în premieră naţională. Faptul că Teatrul Naţional din Craiova a devenit organizatorul a patru ediţii consecutive ale Festivalului teatrului istoric şi a opt ediţii ale Zilelor I. L. Caragiale, a unor cicluri de spectacole-dezbatere pe marginea pieselor cu mesaj politic major, a unor săptămîni şi decade ale teatrului politic sau dramaturgiei autohtone, a constituit modul nostru de acţiune prin care am răspuns cerinţelor şi sarcinilor politico-ideologice sub îndrumarea forurilor de partid ale municipiului Craiova şi judeţului Dolj. In aceeaşi ordine de idei, putem spune că, în cadrul instituţiei noastre a existat permanent un climat de autodepăşire în ce priveşte cunoaşterea profundă şi întruchiparea artistică vie, convingătoare a realităţilor noastre socialiste, a împlinirilor oamenilor noi, adevăraţi revoluţionari prin cuvînt şi faptă.Nu-i mai puţin adevărat că, uneori, au pătruns în repertoriu şi lucrări de factură minoră, fără o valoare educaţională ridicată. Vom continua să promovăm unele creaţii dramatice viabile aparţinînd unor autori din Oltenia, deşi uneori acestea rămîn tributare sub aspect calitativ. Indicaţiile desprinse din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu solicită, şi în cazul activităţii noastre, nu numai retuşuri ci şi unele redimensionări importante, raportări tot mai accentuate ale programului viitoarei stagiuni la scara programului general de educare revoluţionară a omului nou. Acţionînd conform acestor indicaţii, din totalul celor 31 de piese înscrise în repertoriul viitoarei stagiuni (premiere şi reluări) 23 vor aparţine tezaurului dramatic autohton, iar din cele 9 premiere ale stagiunii, 5 vor fi prezentate în premieră absolută pe ţară. Cele mai multe dintre piesele noastre vor evoca chipuri şi fapte ale unor revoluţionari comunişti exemplari, reconstituiri patetice ale unor evenimente de rezonanţă din istoria patriei, partidului şi poporului nostru. De asemenea, noii ediţii a Festivalului teatrului istoric îi vom da configuraţia inedită a axării pe problematica şi tematica teatrului istoric de datare contemporană. In sfîrşit, multe alte preocupări fac obiectul planurilor noastre, gîndite cu claritatea şi răspunderea cunoaşterii perspectivei asigurată de studiul atent al documentelor Consfătuirii pe problemele muncii organizatorice şi politico-educative. Astfel, trebuie amintit proiectul nostru de a asigura un ciclu de conferinţe educativ-formative („Reliefuri în dramaturgia românească contemporană“), ciclurile de spectacole dezbatere pe temele : „Spiritul revoluţionar în teatrul românesc“, „Comunistul — erou şi model uman în dramaturgia românească“, recitalurile de poezie, teatru şi muzică susţinute pe platformele industriale ale Doljului şi judeţelor limitrofe sau dezbaterile pe tema „A fi revoluţionar de profesie“, care vor fi urmate de prezentarea pieselor „Politica“, „Fotografii mărite“, „Familia“ etc. Acţionînd astfel, printr-o prezenţă permanentă a comuniştilor, a întregului colectiv al Teatrului Naţional craiovean, sîntem hotărîţi să milităm neabătut pentru a contribui, prin munca noastră, la formarea calităţilor morale, a modelului uman pe care-l propune şi-l realizează socialismul, la promovarea spiritului revoluţionar ca stil de gîndire şi acţiune, de muncă şi viaţă, al înteţirii continue, pe această vatră de teatru românesc, a focului viu capabil să călească şi să producă valorile umane fără de preţ, menite să înfrumuseţeze şi să îmbogăţească viaţa noastră şi a contemporanilor noştri. Valeriu Dogaru actor, secretar al comitetului de partid de la Teatrul Naţional Craiova RAMURI nr. 9 (231) #15 septembrie 1983 , pagina 2