Ramuri, 1987 (Anul 24, nr. 1-12)
1987-01-15 / nr. 1
Strălucitul conducător (Continuare din pag. 1) Firii conducătorului contopit cu vrerea şi speranţele poporului. Cu alese sentimente de dragoste şi preţuire, de profundă recunoştinţă pentru izbînda de a fi dat strălucire şi măreţie pămîntului nostru strămoşesc, toţi oamenii muncii din judeţul Dolj îşi manifestă gîndurile de admiraţie şi profund respect, înţelegînd că fiul cel mai stimat şi iubit al naţiunii a învăţat poporul să trăiască şi să gîndească liber şi stăpîn în propria-i ţară, să fie deplin responsabil, dîrz şi hotărît în a-şi realiza aspiraţiile sale de progres, de pace şi colaborare. Personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, devenită simbol al demnităţii comuniste şi al umanismului revoluţionar, constituie pentru fiecare dintre noi un model de dăruire, clarviziune şi principialitate, de spirit novator şi cutezător, de înaltă virtute cetăţenească şi politică, un exemplu viu de patriotism fierbinte şi spirit internaţionalist. Asemenea tuturor judeţelor ţării, Doljul s-a bucurat şi se bucură de o atenţie deosebită din partea conducerii de partid şi de stat, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, fiind astăzi o imitate teritorial-administrativă puternică şi înfloritoare, plenar angajată în epopeica operă de înflorire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Ridicarea în ultimele două decenii a numeroase obiective economice de mare capacitate nu numai la Craiova, ci şi în celelalte localităţi ale judeţului probează convingător justeţea politicii partidului nostru de dezvoltare raţională, armonioasă a tuturor zonelor ţării, de introducere mai accelerată a noului în toate domeniile de activitate. La această mare sărbătoare a ţării, oamenii muncii de pe meleagurile Doljului îi adresează, din adîncul inimii, secretarului ■general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cele mai călduroase urări de sănătate, fericire şi viaţă îndelungată, multă putere de muncă pentru înălţarea României pe noi culmi de civilizaţie şi progres. RAMURI nr. 1 (271) • 15 ianuarie 1987 OMAGIU PREŞEDINTELUI Luminile artei Laolaltă cu toţi oamenii muncii de pe cuprinsul ţării, slujitorii scenei omagiază, cu profundă stimă şi mândrie, ziua de naşterea celui mai iubit fiu al naţiunii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Ştiinţa, artaşi cultura şi-au dobândit în epoca pe care cu mindrie o numim „Epoca NicolaeCeauşescu“ un nou statut ce poartă aura funcţionalităţii percutante adresate întregului popor. Sunt nenumărate prilejurile în care preşedintele ţării şi secretarul general al partidului nostru s-a adresat creatorilor de valori spirituale. Artele sunt, în concepţia conducătorului nostru mult stimat şi iubit, minunate pârghii de politică românească, de activitate politico-ideologică şi cultural-educativă în procesul formării omului nou, a orizontului său spiritual complex. Educaţia prin intermediul şi influenţa artelor ocupă o suprafaţă largă în preocupările ce au în vedere desăvîrşirea omului nou în spiritul eticii şi ■echităţii socialiste. Teatrul Naţional din Craiova, după un secol şi jumătate de existenţă, existenţă purtată prin diferite clădiri, şi-a stabilit în ultimele două decenii reşedinţa într-o clădire superbă, clădire dotată cu o tehnică de scenă modernă, în care un colectiv solid, curecunoaşteri de talie naţională iar prin intermediul filmului chiar de talie internaţională, răspîndeşte seară de seară lumina culturii de care oamenii muncii au atîta nevoie. Niciodată ca în ultimii douăzeci de ani colectivul Teatrului Naţional nu a ajuns la un număr atît de impresionant de spectacole dedicate tuturor oamenilor. Am ajuns la ■cifre de ordinul a 500 de reprezentaţii în 365 zile. Dintre acestea cam 120 sunt efectuate în diferitele localităţi din judeţ şi din afara judeţului. Sunt reprezentate opere dramatice ale unor înzestraţi autori români. In acelaşi timp, sîntem conştienţi că arta este chemată să facă mult mai mult pentru înţelegerea dintre popoarele lumii pe calea păcii, pentru care luptă cu atîta ardoare Partidul Comunist Român în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul său general, căruia îi adresăm, şi pe această ■cale, cu nemăsurată stimă şi respect: La ■mulţi ani cu fericire şi sănătate ! Valeriu Dogaru actor la Teatrul Naţional din Craiova Cinstind aleasa sărbătoare în acest ianuarie, cînd sămînţa germinează în adînc şi albul imaculat al zăpezii dă inimilor imbold spre zbor şi visare, alături de întregul popor, lucrătorii ogoarelor, făurarii depline sărbătoresc Ziua de naştere şi împlinirea a peste cinci decenii de activitate revoluţionară de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre socialiste, ctitorul epocii de aur ce-i poartă numele, conducătorul vizionar al destinelor patriei scumpe. Această sărbătoare scumpă inimilor şi conştiinţelor tuturor românilor ne oferă prilejul de a da expresie aleasă sentimentelor celor mai profunde de recunoştinţă, de stimă, de dragoste şi respect celui care, încă din fragedă adolescenţă, şi-a pus viaţa în slujba neamului şi, vizionar, cu o rară capacitate de prospectare a viitorului, a contribuit inconfundabil la transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, inaugurînd o epocă de profunde prefaceri şi adinei mutaţii structurale, militînd pentru progresul necontenit al ţării, pentru ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor, pentru consolidarea independenţei patriei, afirmarea continuă a prestigiului ei în lume. Cinstind aleasa sărbătoare, harnicii lucrători ai ogoarelor din comuna Pieleşti, aşezare doljeană în peisajul căreia au intervenit multiple prefaceri înnoitoare în epoca de construcţie a societăţii socialiste şi, îndeosebi, în anii care au trecut de la istoricul Congres al XX-lea al partidului, se află în acest început de an angajaţi pe frontul pregătirii recoltei lui 1987, exemplar mobilizaţi de recentele orientări, indicaţii şi obiective formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind înfăptuirea unei noi şi profunde revoluţii agrare. Conştienţi că numai printr-o organizare mai bună a muncii, prin întronarea disciplinii, a ordinii, prin intensificarea muncii politice de masă, prin elan şi cutezanţă pot aspira la recolte mai mari, la producţii care să reflecte condiţiile minunate de care dispun, locuitorii comunei noastre sunt hotărîţi să se mobilizeze mai mult, să valorifice la maximum potenţialul tehnico-material şi uman, să iscodească noi şi eficiente căi de a smulge pămîntului roade mai multe, astfel incit să se poată înscrie la loc de cinste în ampla întrecere a ţării. Urmînd neabătut orientările celui mai iubit fiu al naţiunii noastre socialiste, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sîntem totodată pe deplin edificaţi asupra contribuţiei decisive pe care activitatea cultural-artistică de masă o are în vastul proces de ridicare a conştiinţei socialiste, de lărgire a orizontului spiritual, de formare a omului nou, devotat cauzei nobile a construirii celei mai drepte societăţi umane din istoria neamului. Diversificând gama manifestărilor educaţionale, sporind continuu numărul formaţiilor artistice, transformed căminul cultural într-un adevărat centru artistic, participăm nemijlocit la viaţa localităţilor din raza comunei, oferim lucrătorilor ogoarelor un necesar acces la patrimoniul de valori spirituale naţionale, educîndu-i în spiritul dragostei de patrie, de popor, de partid, respectului faţă de muncă, în cultul trecutului glorios de luptă, al păcii şi prieteniei. Avînd permanent în personalitatea covîrşitoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu un autentic far călăuzitor şi un model demn de urmat, sîntem ferm hotărîţi să facem din 1987 un an record al producţiilor agricole, să ridicăm întreaga activitate economicosocială şi cultural-educativă la cote tot mai înalte, cu conştiinţa faptului că numai astfel sîntem chemaţi să ne exprimăm înalta gratitudine faţă de partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, căruia îi urăm în aceste zile de luminoasă sărbătoare sănătate, fericire, multă putere de muncă spre binele ţării şi prosperitatea naţiunii noastre. Margareta Cîlţan secretar adjunct al comitetului comunal de partid Pieleşti — Dolj De sărbătoare Mi-e dragă, totuşi, iarna cu zăpadă, Făina ei de aur alb să cadă Pe ogoarele ce toate semănate Pe-ntinderile ţării noastre toate. Să crească griul spic verde-nchis Ca trupul vrăbiei cum este zis De harnicii ţărani de mii, de mii de ani De cind sunt ei pe-aici daco-romani Să fie snopii grei pentru maşină Cu spicele crescute in lumină Căci ţara noastră este România Ce-şi află, prin Eroul său vecin Cind Fiica Ei în sărbătoare Primeşte a poporului urare. Mihai Beniuc Imboldul viu al inimii curate Trăind astăzi la temperatura înaltă a epocii de glorioase împliniri socialiste ce poartă pe frontispiciu numele drag şi scump al conducătorului iubit de partid şi de ţară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, artiştii plastici se simt solidari cu întregul popor în vastul proces revoluţionar de edificare a societăţii socialiste multilateral-dezvoltate. Modelatori de conştiinţe, ei au devenit, astfel, prin dăruire şi efort intelectual, prin tenacitate şi puritate spirituală, participanţi activi la instaurarea marilor valori politice, patriotice, etice şi estetice ce instituie şi susţin adevăratul patrimoniu cultural-artistic al societăţii româneşti, regăsind în îndemnul adresat de secretarul general al partidului tuturor creatorilor de frumos şi util de a merge la izvoarele vii ale realităţii calea cea mai propice pentru a-şi urma imboldul viu al inimii curate. Rostind un cuvînt nou, divers şi complex în acelaşi timp, arta plastică românească nu a probat nicicînd mai mult decit acum o asemenea unitate a viziunii creatoare, a idealurilor sociale şi politice, unitate ce-şi află resorturile adinei şi fundamentele limpezi în orientările clarvăzătoare cuprinse în documentele programatice ale partidului, în opera de inestimabilă valoare teoretică şi practică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Unul dintre sensurile majore ale creaţiei plastice româneşti contemporane este cel istoric. Relevarea marilor momente ale istoriei neamului, ale năzuinţei permanente spre libertate socială şi independenţă naţională, ale eroismului pe tărîmul muncii avîntate, sunt marcate printr-o bogată paletă de împliniri ale picturii de şevalet, dar, mai ales, prin apariţia unor lucrări de artă monumentală, adevărate semne de răboj pe plaiurile ţării, legând trecutul de prezent şi proiectând în viitor peceţile aspiraţiei către lumină şi belşug. Aşa sunt monumentele de la Iaşi, Oradea, Craiova, Calafat şi Drobeta Turnui-Severin, de la Giurgiu şi Alba Iulia, pentru a aminti numai câteva din localităţile în care poezia formelor, liniilor şi a substanţei vorbeşte oamenilor despre un nou mod de a trăi demn în istorie. Şi pictura monumentală, prin mozaicurile parietale de la Cluj-Napoca, Suceava, Galaţi sau Craiova, împodobind faţadele unor importante clădiri industriale, de învăţămint superior sau administrative contribuie, prin forţa imaginilor artistice şi puterea lor de a sugestiona privitorii, la concretizarea unor importante teme ale istoriei şi contemporaneităţii noastre. Orizontul larg al înnoirii plasticii româneşti se produce astăzi şi prin întoarcerea la teme şi forme ale culturii noastre ancestrale, dezvăluind sensuri filozofice originale, oferind astfel posibilitatea unei integrări reale a tradiţiei noastre spirituale. Pentru că a existat şi există în arta noastră un respect adînc faţă de substanţa tradiţiei româneşti, faţă de filonul nesecat al creaţiei populare. Numai o artă autentică poate convinge şi rodi. Şi autenticitatea creaţiei populare, obîrşie a atîtor opere cu adevărat româneşti, rodeşte, prin sensurile ei majore, în creaţia celor mai tineri plasticieni români. Numai prin autenticitate poţi aspira la universalitate. Şi arta românească contemporană dovedeşte a fi pătruns acest sens major al culturii. Deschisă tuturor căutărilor, plastica românească dezvăluie dramatice întrebări şi tulburătoare răspunsuri referitoare la lumea contemporană, lume aflată încă sub teroarea armelor şi a războiului. Plăsmuiri plastice de înaltă aspiraţie spirituală, cu o atmosferă gravă, convingătoare viziuni, tălmăcesc, în limbajul universal al formelor şi culorilor, sensul umanist al culturii româneşti. Acest nou umanism, promovat cu consecvenţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe arena internaţională, animă întreaga masă a creatorilor de frumos din România, creatori care dovedesc din plin că trăiesc şi participă cu răspundere şi ei la rezolvarea marilor probleme ale lumii contemporane. Niciodată mai mult ca acum arta românească nu a fost mai ancorată în realitatea cotidiană, nu a fost mai autentică, mai revoluţionară, ca în acest timp revoluţionar, mai plină de sensuri, slujind idealurile noului umanism al unui popor ce îşi zideşte cu ■demnitate destinul socialist şi comunist. La ceas de scumpă sărbătoare, cînd întreaga noastră naţiune socialistă aniversează Ziua de naştere a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul vizionar al destinelor României socialiste, creatorii din domeniul artelor plastice, alături de toţi slujitorii culturii româneşti, exprimă gîndurile lor de profundă recunoştinţă şi stimă, de neţărmurită dragoste şi respect aceluia care reprezintă un autentic far călăuzitor în marea epopee a construirii patriei de azi şi de mîine. Florin Rogneanu muzeograf la Complexul muzeal din Craiova Bust în bronz de Ion Jalea Lumina Ceauşescu In vorba lui e zbucium şi sunet de vioară. In fiecare faptă arde-o stea, Imbracă-n fericire-ntreaga ţară Şi luminează fiecare vatră-n ţara mea. Cu dragoste neţărmurită îl urmăm. Numele Lui e reazimul şi zidul Şi fiecare gest şi faptă-l salutăm. Cum salutăm din inimă Poporul şi Partidul. Cu El nebănuite porţi de pace se deschid. Şi-mbrăţişăm cu El măreţe vise Şi toate ale noastre sunt, căci prin Partid Victoriile ţării în era Lui sunt scrise. Lumina Ceauşescu a marilor creaţii E un Partid, în noi, puternic schimb Şi-o vom purta spre alte generaţii, Luceafăr românesc prin timp şi peste timp. Claudiu Moldovan 3