Ramuri, 2005 (Anul 42, nr. 1-12)

2005-01-01 / nr. 1

Revistă a Uniunii Scriitorilor din România • Fondată în 1905 Serie nouă • Apare lunar la Craiova • Nr. 1(1063) • Ianuarie 2005 • 20 de pagini • 5.000 lei subiecte de Gabriel Dimisianu Anul literar A­nul literar 2004 ne apare drept unul bogat în apariţii editoriale, bogat până la revărsare, chiar dacă sub aspectul condiţionărilor materiale situaţia nu diferă de aceea din anii precedenţi. Adică este tot rea. Preţul hârtiei, costurile tiparului şi ale difuzării sunt tot mari, creând activităţii de editare şi de răspândire a cărţii numeroase dificultăţi. Cu toate acestea editurile româneşti au produs mult şi diversificat în 2004, după cum se poate vedea în librării, după cum s-a văzut mai ales la cele două saloane de carte bucureştene, cel din primăvară şi cel din toamnă. Chiar şi în ultimele zile ale anului au continuat apariţiile în avalanşă. Cum se poate şi una şi cealaltă, adică să apară şi multe cărţi şi să fie atât de puţin prielnice condiţiile în care apar, iată un fenomen pe care nu ni-l prea putem explica, şi de altfel nici nu ne propunem. Comentatorul literar ia act de producţia editorială a anului abia încheiat şi caută să distingă cotele de relief, să vadă ce orientări, ce opere şi ce personalităţi au izbutit în acest inter­val să capteze atenţia publică. Nu vom putea fi decât lacunari în demersul nostru, dată fiind tocmai bogăţia producţiei pe care o avem în faţă. Vor veni însă şi alţi comentatori cu recapitulările lor, astfel încât, prin însumare, se va ajunge la o imagine cât de cât concludentă despre starea literară a momentului. Ca evenimentele de prim-ordin ale anului cred că s-au impus două realizări din domeniul traducerilor: noua traducere a Septuagintei (au apărut primele două volume), proiect iniţiat de tânărul savant Cristian Bădiliţă şi înfăptuit de colectivul pe care îl coordonează, girat de Colegiul Noua Europă şi editat de Polirom, şi, cealaltă realizare excepţională, noua versiune în româneşte a lui Don Quijote, capodopera cervantescă, realizată cu mare scrupul filologic şi cu la fel de mare talent literar de poetul şi eseistul Sorin Mărculescu (ed. Paralela 45 ) A continuat să prezinte interes şi în 2004 literatura axată pe suport biografic, jurnale, memorii, false jurnale, false memorii. Marele val literar biografic şi autobiografic, pornit îndată după 1989 ca efect al eliberării scrisului de cenzură, acest mare val continuă să înainteze, ajungând, după unii comentatori, să producă şi unele dislocări neconvenabile. S-ar petrece chiar o inflaţie a genului iar acestea ar deregla, crede criticul Ion Simuţ, „evoluţia normală“ a literaturii, deviind-o către un orizont meschin şi egolatru, (v. în „România literară“, nr. 48/2004). Este un adevăr aici, excesele sunt oricând dăunătoare, dar nu putem totuşi să nu vedem că au apărut şi în 2004, în domeniul prozei biografice, al jurnalului, opere de mare interes. Mă gândesc la volumul al IV-lea (perioada 1994-1995) din Jurnalul Monicăi Lovinescu (la Humanitas), la cel de al treilea volum al Jurnalului Gabrielei Melinescu (la Polirom), la noul volum din Memorii din când în când de Constantin Ţoiu (Cartea Românească). Prozatorul Radu Ciobanu a publicat şi el un remarcabil jurnal, mergând cu notaţiile până în actualitate (Ţărmul târziu), spre a nu mai vorbi despre Jurnalul intim al lui Marin Preda, apărut sub îngrijirea lui Eugen Simion. O revelaţie­ în lotul prozei biografice se înscrie şi Autoportret într-o oglindă spartă, de Octavian Paler, insaţiabilă explorare de sine atât de în spiritul autorului, impresionând prin sinceritate (editura Albatros). Aceeaşi editură a publicat Familia scrisă a lui Ilie Constantin, insolită proiectare memoralistică, valorificând şi un text al mamei autorului, precum şi scrisorile sorei, un montaj de o puternică originalitate şi savoare. Ar fi de amintit, din aceeaşi zonă a prozei biografice şi de memorii, a mărturisirilor de sine şi a evocărilor, volume de Augustin Buzura, Petru Poantă, Radu Mareş, Emil Brumaru (scrisori către Lucian Raicu), Bujor Nedelcovici, Irina Mavrodin (recentele convorbiri cu Al. Deşliu) şi încă altele. La urma urmei, fiecare dintre aceste scrieri prezintă atâta interes cât le conferă autorii lor şi nu o putem respinge pe nici una din principiu, sub cuvânt că am avea azi de-a face cu o inflaţie în domeniul jurnalului, al prozei biografice. Să ajungem însă şi la literatura de ficţiune, la ro­man mai întâi, unde constatăm, şi aici, apariţii demne de atenţie. Puterea nevăzută de Nicolae Breban, ro­man de 500 de pagini, este al treilea stâlp de susţinere al unui impozant edificiu narativ: tetralogia Ziua şi noaptea, reconstituire vastă a epocii post­­decembriste. Tot la capitolul romnnului sunt de amintit Proorocii Ierusalimului de Radu Aldulescu, Popa Russo de Gheorghe Crăciun, roman social şi roman al erosului, Logica de Radu Cosaşu, a treia piesă din ciclul Supravieţuitorilor. După ce a încheiat, cu Maramureş, trilogia „transfrontalieră“ începută acum un deceniu, D. Ţepeneag publică în 2004 La belle Roumaine, un nou roman în cheie simbolică (dar şi realistă). Tot de o formulă ambivalenţă este şi Visul copilului care păşeşte pe zăpadă fără să lase urme de Gabriel Chifu, „roman şi basm“, reverberând simultan în plan re­alist şi în plan simbolic. Sunt de semnalat, ca fapte de ultimă oră literară ale anului, volumul de povestiri al lui Mircea Cărtărescu De ce iubim femeile şi un nou ro­man de Fănuş Neagu, Asfinţit de Europă, răsărit de Asie, carte acompaniată, neaşteptat, de încă una a autorului (Cu faţa ascunsă), aceasta reprezentând jurnalul scrierii primei.­n Anul literar 2004 ne apare drept unul bogat în apariţii editoriale, bogat până la revărsare... (Continuare în pagina 3) Biblioteca Judeţeană­­ M U R­E­Ş Suzana Fântânariu - Călătoria (tehnică mixtă/hârtie) I——mini I TÂRGU-MUREŞ .

Next