Ramuri, 2017 (Anul 54, nr. 1-12)

2017-02-01 / nr. 2

ISSN 1220-6342 J­acques Hérold, pseudonimul artistic a lui Hérold Blumer, s-a născut în anul 1910, la Piatra Neamț, și a fost pictor, sculptor, ilustrator. A debutat ca grafician în revista Unu (nr. 28, august, 1930), la nici douăzeci de ani, când a și plecat definitiv în Franța, de unde nu a mai revenit decât foarte rar în țară, păstrând însă o strânsă legătura cu mai mulți artiști și scriitori veniți din România, precum: Brauner, Brâncuși, Fondane, Sernet, Voronca, Gherasim Luca ș.a. Cu privire la acest debut românesc, Sașa Pană menționează. . .un adolescent cu un fel de dârzenie și oarecare infatuare dovedea și el un talent precoce. Am reținut două din desenele care le adusese. Ele au apărut în același număr, iscălite B. Herold” (Născut în 02, p. 298). Tot în același număr (28) al revistei, la rubrica „Vestiar”, Ștefan Roll îi face o entuziastă „Prezentare”1. înainte de a părăsi România studiase pictura la Școala de Belle Arte și la Academia de Artă C. Vlădescu din București, angajându-se, pentru scurtă vreme ca desenator într-un birou de arhitectură. Stephan Roll este cel care îl introduce în atmosfera avangardistă și îl prezintă, la „Lăptăria lui Enache”, celor din grupul revistei Unu. Pleacă la Paris în vara aceluiași an, inițial cu vaporul, pe Dunăre, iar de la Viena cu trenul. Neavând viză franceză, este nevoit să lucreze clandestin, o perioadă ajutân­­du-l pe Brâncuși. în atelierul acestuia i-a cunoscut pe Marcel Duchamp, Man Ray și Robert Desnos care, împreună cu Yves Tanguy, îi vor facilita apropierea de gruparea suprarealistă. Acceptat în cercul lui André Breton, el se impune ca unul dintre numele importante ale tinerei generații. Prima expoziție personală o va deschide la Paris în 1947, urmată de numeroase altele în Franța, Italia, Germania, Belgia, Finlanda etc. Pasionat grafician și ilustrator, a realizat peste 80 de ediții bibliofile din creațiile unor scriitori precum Tristan Tzara, Gellu Naum, Claude Sernet, Gherasim Luca, Ilarie Voronca, Francis Ponge, Michel Butor, Alain Bosquet și mulți alții. în 1958 primește premiul Fundației Copley, iar Patrick Waldberg și Michel Butor îi consacră monografii consistente. Lucrările lui sunt astăzi prezente în colecțiile unor importante muzee din întreaga lume, numele său fiind citat în orice monografie sau studiu dedicat avangardei. Concepția sa estetică este teoretizată în volumul Maltraire de Peinture (Falaize, Paris, 1957, tradusă și adnotată în română de Petre Răileanu la Editura I.C.A.R.E., 2001). în România, el rămâne, în continuare, foarte puțin cunoscut, singura expoziție personală, în țară, fiindu-i organizată de Collors Art Gallery, în anul 2011, Jacques Hérold. De la Suprarealism la abstracționismul liric. Tot în 2011, Muzeul Cantini din Marsilia îi dedică o amplă expoziție retrospectivă, Jacques Hérold et le Surrealism, care va consolida parcursul ascendent al creației. Scrisorile inedite prezentate în continuare sunt din Colecția Sașa Pană și constituie un fragment din volumul în curs de apariție, Sașa Pană, Sertarul cu scrisori (A-H). 13 februarie 1931 data poștei Dragă Sașa, te rog din suflet să mă ierți că nu ți-am scris, dar m-am mutat de atâtea ori încât nu știam care adresă să-ți scriu; în sfârșit, m-am stabilit, deocamdată, Avenue des Gobelins 16 Paris VIeme unde poți să-mi scrii. Sunt mereu împreună cu Victorești (Tudorică3,cum îi spunea Brâncuși) și cu Fondaneștii4. Lucrez, în ultimul timp am făcut câteva picturi. în curând voi ști dacă mă întorc în țară pentru a face armata­ sau rămân să păzesc Eiffel-ul. Te sărut cu dragoste. Sărutări și complimente tuturor. Alătur un desen6 Carte de vizită cu anunțul noii sale adrese din Paris din martie 1971 Fotografie, gelatină/ bromură de argint, dimensiuni 9x13 cm., din 13 iulie 1972, la terasa Pescăruși. Alături sunt prietenii din țară, de la stânga la dreapta: Ilie?, Elena Teodorescu (soția lui Virgil Teodorescu­, Maguette Herold, soția artistului, Sașa Pană, Jacques Herold, Virgil Teodorescu). Carte de vizită cu anunțul noii sale adrese din Paris, din mai 1974 și însemnare autografă: Avec son amitie, Herold. Felicitare pe o lucrare de-a sa, presată în relief, monocrom, pe hârtie manufacturată, cu următoarea însemnare autografă: „Pour Mary et Sacha Pan: les meilleurs vouex pour 1974 de la part de Maguette, Delphine, Jacques Herold et lui remercient pour ses beaux livres l’histoire du monde, notre monde”9. 1 „B. Herold, un pictor blond și tânăr, modest și virgin, începând din acest număr se adaugă grupului nostru. Fecundă și plină de polen, mâna lui aduce, în creion deocamdată, un suflet și o viziune atât de transparente cu noi, încât de la primele desene ne-am străvăzut și ne-am contopit. B. Herold a sosit cu toată râvna și a plecat într-un țnut, printre alți câțiva prieteni pictori, pentru un an de zile, să se cerceteze și să se desăvârșească în timp, în spațiu, prezentarea lui pentru noi e integrală și definitivă. Desenele lui, de aici încolo, dacă va știi să-și țină trează tinerețea și efortul spre o pictură tot mai pură și mai vizionară, nu vor face decât colecțiile, fazele și punctele lui de ajungere. Optimismul nostru și găsirea lui B. Herold, al unui artist autentic, al unui creator intuitiv care a știut să se debaraseze în prima zi de o întreagă serie de obstacole și impurități și să se releve în cele câteva desene aduse, ca un temperament și un rafinat interesant, ne face să credem că el va adăuga, puținilor pictori autentici de la noi, încă o personalitate și încă o forță.” 2 La adresa destinatarului figurează: str. General Angelescu 163, București II, unde se mutase poetul în 1930 și unde se afla și sediul revistei.­­ Este cunoscut faptul că Brâncuși obișnuia să-și poreclească ucenicii. Există o fotografie făcută de „meșter” lui Victor Brauner cu Polaire, câinele sculptorului, în curtea atelierului său din Impasse Rosin, cu adnotarea: „Tudorei și cu cățeaua, Paris, februarie 1931”.­­ Este vorba de B. Fundoianu, cunoscut mediului literar francez ca Benjamin Fondane, împreună cu viitoarea sa soție, Genevieve Tissier, cu care se va căsători pe 28 iulie 1931. Constantin Brâncuși împreună cu filozoful Lev Șestov au fost martorii poetului la căsătorie. Fundoianu a fost cel care i-a introdus pe Brauner și Herold în atelierul „meșterului”.­­ Fiind plecat clandestin din ară, și neefectuând nici serviciul militar, a fost declarat dezertor. Pe lângă originea sa semită,acesta a fost un motiv în plus de îngrijorare în timpul ocupației hitleriste a Franței, când s-a retras în sud cu acte false de identitate. 6 Desenul trimis va fi publicat de Sașa Pană în numărul 34, pe luna martie, 1931, al revistei Unu. 7 Restaurantul cu terasă, „Pescăru”’, din „parcul mare”, cum era denumit în epocă Herăstrăul, a fost proiectat de arhitectul Horia Creangă, în perioada interbelică.­­ în anul 1968, Herold a făcut coperta volumului Corp comun de Virgil Teodorescu, apărut la Editura Tineretului, București. 9 Traducere: „Pentru Mary și Sacha Pană, cele mai bune urări pentru 1974, din partea lui Maguette, Delphine, Jacques Herold, și mulțumirile acestuia pentru frumoasele sale cărți, despre istoria lumii, a lumii noastre.” carnet plastic de Cătălin Davidescu Jacques Hérold, inedit 9 771220 634207 01208

Next