Renaşterea Bănăţeană, iulie 1994 (Anul 6, nr. 1323-1348)

1994-07-20 / nr. 1339

PAGINA 4 ♦ 20 IULIE 1994 Călătoria noastră americană se apropie de sfârșit, un prim "cerc" închizându-se acum câteva ore, pe Aeroportul "O'Hare” din Chicago, odată sosiți de la Los Angeles, via Salt Lake City. Plecarea din Los Angeles, însă, nu a fost lipsită de ceva peripeții (nici nu se putea altfel), iscate de faptul că puțin a lipsit să nu găsim locuri la avion și să fim obligați a mai rămâne câteva zile. Dar, inspirația românului care se scoală de dimineață atunci când vrea să ajungă departe ne-a trimis la aeroport cu noaptea-n cap, mai precis la prima cursă, oră la care până și funcționarii de la "Delta" căscau, curățându-și discret ochii de arbori. Așa am "prins" două locuri, iar după noi - potopul, aglomerația creată în interiorul imenselor holuri fiind comparabilă doar cu cea de la intrarea pe un stadion, în zi de meci. Reveniți pe malul Lacului Michigan, suntem "în grafic", poimâine după-amiază urmând să luăm loc în cursa Tarom care ne va duce în țară. Cum așteptăm momentul nu vă mai spun, deși parcă văd că vom trăi și vremea în care vom avea senzația că am stat prea puțin. Vom pleca, așadar, lăsând în urmă niște americani care nici după o lună de succer la "cel mai înalt nivel" nu știu "cu ce se mănâncă acest sport", neînțelegând de ce alții spun că ar fi cel mai "number one" în lume. Pe undeva, au și dreptate. Din păcate, au fost puține momente care să întreacă în spectacol - sau măcar în frumusețe sportivă - fotbalul american și e păcat că s-a pierdut această ocazie, mai ales că și respectivul fotbal, cu tot echipamentul sofisticat, cu toate trânterile gen cascade și cu toate strigăturile "războinice", a ajuns o desfășurare stereotipă și monotonă de forțe mai mult financiare decât fizice. Ultima șansă a fotbalului-soccer a fost ratată odată cu finala, și cum ea nu ne-a plăcut nici nouă, e normal ca americanii să fie dezamăgiți, în mintea lor nefiind logic ca un titlu mondial să fie câștigat după o întâlnire încheiată la egalitate. "Number one" înseamnă "number one", nu "number one și jumătate", cum ar trebui să-și spună acum brazilienii. Cu puține excepții, comentatorii sportivi ai marilor ziare au fost extrem de ironici la adresa jocului, la adresa FIFA, ba chiar la adresa iubitorilor de fotbal de pretutindeni, ceea ce mi se pare, totuși, o exagerare. Cu ce suntem noi de vină? Cu ce e de vină Bernie Lind­come, de exemplu (de la “Chicago Tribune”, unul dintre cei mai "porniți"), dacă într-un meci de baseball, idolii săi sportivi nu nimeresc mingea cu bâta aia decât din când în când, făcându-mă să adorm la televizor? N-are coada vacii nimic cu ștampila primăriei și e bine să ne păstrăm capul pe umeri, chiar și atunci când suntem "columnist", adică "șef de coloană" (de ziar, se-nțelege), un fel de responsabil de rubrică de­­ pe la noi. Oricum, cu toate "săriturile peste cal", se poate spune că “World Cup '94” nu și­­a atins sută la sută scopul de a câștiga America și americanii de partea "soccerului", dar ceva pași înainte a făcut. Conservatorii - ca peste tot în lume și în toate domeniile - vor fi nevoiți să se aplece în fața noilor generații ce vin din urmă "bătând mingea". Milioanele de italieni și sud-americani se vor afla în primele rânduri, urmați la mică distanță de asiatici, aceștia din urmă nu pentru că ar simți o chemare deosebită, ci pentru că așa e felul lor, să se bage peste tot. N-a câștigat succerul bătălia desfășurată timp de mai bine de o lună, dar un "cap de pod" tot a lăsat în SUA, chiar dacă valul de turiști plecând poate crea o altă impresie. Pentru alte "sfere" americane contează prea puțin dacă sămânța soccerului va încolți sau nu în spatele Statuii Libertății, deocamdată ele - sferele - fiind ocupate calculele, cu E greu de aflat adevăratele concluzii, dar până acum s-a dat publicității doar faptul că estimatele miliarde de do­­­lari pe care ar fi trebuit să le aducă Americii “Cupa Mon­dială” au rămas doar în faza estimărilor, realizările fiind mai mici. Cu cât? Nu s-a spus și nici nu cred că se va spune vreodată. Mai sinceri au fost cei implicați în activitățile de turism. Deși procentul de ocupare a hotelurilor a fost cu Ir­ câteva unități mai mic decât într-un an "normal", au spus aceștia, câștigul va putea fi măsurat abia în viitor, când vor veni în SUA și cei care n-au venit acum, din cauza Cupei Mondiale, și cei câștigați de partea frumuseților Americii, descoperite cu ocazia Cupei Mondiale. Mai mici decât estimările au fost și vânzările, dar și la acest capitol, responsabilii se arată optimiști: la urma urmei, reclama imensă făcută Americii și produselor americane, cu cheltuieli neglijabile din partea "investitorilor", își va arăta roadele pe o perioadă foarte întinsă în timp. Eu zic să-i credem, că știu ei ce spun. Numai pe noi n-o să ne creadă nimeni când o să amintim peste ce prețuri am "dat" aici, deși și noi știm ce spunem. Noi și buzunarele noastre, care au FLORIN BOIERU Chicago, 18 iulie, ora 23.40 NU E CHIAR CEEA CE AM SPERAT, DAR E MAI MULT DECÂT TREBUIA SĂ SPERĂM din Chicago de la trimisul nostru special Corespondență De obicei în păturile superioare ale "atmosferei" aerul se răcește brusc. Mai ales când este de origine... nordică făcut deja sciatică. Romano a obținut "Balonul de Aur" Atacantul brazilian Romario a primit "Balonul de Aur", trofeu ce recompensează cel mai bun jucător al turneului final. Roma­rio, care a înscris 5 goluri și a dat mai multe pase de gol, i-a devan­sat fără drept de apel pe italianul Roberto Baggio și pe bulgarul Hristo Stoicikov, pretendenți și ei la acest trofeu. Juriul format din tehnicieni și oficialități F.I.F.A., cât și din reprezentanți ai presei, i-au acordat lui Romario 2400 de puncte, față de 1500 lui Baggio și doar 450 lui Stoicikov. Precedenții câștigători ai "Balonului de Aur" au fost Mario Kempes (Argentina 1978), Paolo Rossi (Italia 1982), Diego Maradona (Argentina 1986), Salvatore Schillaci (Italia 1990). 9 LORAND RADULESCU ȘI EUGEN MUREȘAN AU CÂȘTIGAT CONCURSUL "WORLD CUP"" . Organizat de Magazinul lunar de divertisment al ziarului "Renașterea bănățeană" Iată că și concursul inițiat de "Renașterea bănățeană" în Magazinul lunar de diver­tisment, referitor la finalistele Turneului Final al Campiona­tului Mondial de Fotbal SUA '94 și scorul finalei, se apro­pie de sfârșit. Dintre nume­roasele taloane primite la redacție, finalistele (Brazilia- Italia) au fost nominalizate doar de 30 de participanți, însă, dintre aceștia, 14 a­u intuit că Brazilia va redeveni campioană mondială. Rezul­tatul exact al finalei a fost "dibuit" cu exactitate doar de domnii Lorand Rădulescu, domiciliat în Timișoara, str. Iorgovici, nr. 2, ap. 7, și Eugen Mureșan, domiciliat în comuna Nițchidorf nr. 65, județul Timiș. Pe dumnealor îi așteptăm în cursul zilei de marți, 26 iulie 1994, ora 13, la sediul redacției "Renașterii bănățene", pentru celelalte amănunte. RENAȘTEREA BĂNĂȚEANĂ Măsuri organizatorice la UTA. De circa o săptămână, S.C. "UTA" S S.A. și-a închis porțile, în prima fază pen­­­tru o perioadă de două luni, personalul­­ fiind trecut în șomaj (cu excepția a două­­ secții). Printre persoanele disponibilizate,­­ se numără și membrii echipei de fotbal ce activează în Divizia Națională; în aceste­­ condiții, reluarea pregătirilor pentru noul­­ sezon competițional a stat sub semnul întrebării. UTA a fost nevoită să renunțe­­ la tradiționalul cantonament de la­­ Moneasa, unde mai are datorii de achitat încă din iarnă, efectuând antrenamentele I la Arad. Pentru a face rost de banii­­ necesari abordării campionatului, condu­cerea clubului a fost nevoită să renunțe la j­ucătorul Adrian Ungur, cedat Uni­­­­versității Craiova, pentru trei ani contra­­ sumei de 129 milioane lei și a transferului I definitiv al portarului Marin Sinescu la­­ echipa arădeană. Alarmați de pierderea celui mai bun jucător al UT-ei, factorii de­ conducere din administrația locală au­­ organizat o ședință cu potențialii spriji­­­nitori financiari pentru a găsi o soluție și a opri plecarea și a altor jucători (Muzica I fiind un alt jucător vizat, mai întâi Universitatea Craiova, dar de care arată interesat și Dinamo). O primă­­­­ măsură adoptată de oficialități a fost­ constituirea secției de fotbal, în cadrul Clubului UTA, având la cârmă pe ex­­ textilistul Gheorghe Vaczi. Acest noul organism, urmează să se ocupe de­ problemele organizatorice ale echipei și,­­ în mod special, de constituirea uneii societăți pe acțiuni, care să asigure independența financiară a echipei din Di­­­vizia Națională. Există speranța ca demer­i­­urile făcute să ducă măcar la realizarea­ intențiilor exprimate. VIOREL HANGANUI Turul Franței . Turul ciclist al Franței a continuat cu desfășurarea etapei a 15-a care a importat escaladarea Muntelui Ventoux și s-a încheiat la Carpentias, după 23­ terometri. A câștigat rutierul italian Eros Poli, cronometrat cu timpul as 6 h 31 ’59" ( .1sto d­e orară 35,350 km). Pe locul al doilea, la 3’39'­ au sosit italianul Alberto Elli, , francezul Pascal Lino, în vârstă de 30 de ani, Poli, un excelent i­uleur­dar și buz* cățărător a fost, în vremea când era campion olimpic la Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles din 1984, cu echipa italiei în probă contratimp pe distanța de­­00 km, în clasamentul general individual conduce ciclistul spaniol Miguel Indurain, urmat de francezul Vicenque la 7'46", Armand de Las Cuevas, (Franța) la 8'02". Turul ciclist al Franței cuprinde, la actuala ediție, 21 de etape și se va încheia la 24 iulie, la Paris. Japonia, candidată pentru organizarea­­ Cupei Mondiale din 2002, a început deja­­ pregătirile pentru acest eveniment: în­­ eventualitatea obținerii candidaturii, rivala­­ sa fiind tot o țară asiatică, Coreea de Sud, se­­ vor construi 15 noi stadioane de clasă I internațională, cu capacitate între 50.000­­ și 70.000 de locuri, în 15 orașe japoneze",­­a declarat Jakashi Ishihara, președintele Comitetului de organizare. Printre­ susținătorii candidaturii Japoniei­ se află și­­ fostul internațional englez Bobby Charlton., "Susțin această idee pentru că turneele fi­­­nale nu trebuie să fie monopolizate de Eu­­­ropa și de America", a afirmat Charlton. "Fotbalul este un joc internațional, iar­ echipele din Asia și Africa au dovediți asta", a opinat fostul internațional englez. ‘ O mască râde... Piesa braziliană salută victoria echi­­pei 1 am­ocas în cea de-a 15-a ediție a Cw­uinatului Mondial de Fotbal. Gaspern­atorii care la început criticaseră defensiv, imprimat de antrenorul CS§© s Alberto Parreira, îl elogiază acum pe Acesta recunoscând că tactica sa a fost cea mai bună și a permis Braziliei să ter­mine neînvinsă campionatul. "Cotidianul Jomal­do Brasil, scrie în paginile sale: "Acest titlu readuce țara noastră în fruntea ierarhiei mondiale a fotbalului. Brazilia a smuls titlul mondial în finala cu Italia datorită preciziei în loviturile de la 11 m". Cotidianul sportiv din Rio de Janeiro, Jomal Dos Sports, notează: "După o așteptare de 24 de ani, Brazilia a jucat din nou finala cupei Mondiale, și tot cu Italia, în 1970, în Mexic am câștigat cu 4-1, iar de data aceasta în urma loviturilor de la 11 m.. A fost o victorie pentru eternitate".

Next