Renaşterea Bănăţeană, februarie 2002 (Anul 14, nr. 3649-3672)
2002-02-04 / nr. 3651
Renașterea Social Chevereșu Mare, la vreme da răscrucea între comunele din județul Timiș, Chevereșu Mare are un loc aparte, prin specificul multietnic. In satul Dragșina, 40 la sută din suflete sunt maghiari, jumătate din locuitorii așezării Vucova sunt slovaci și circa 35 la sută din sătenii Chevereșului Mare sunt țigani. Problemele comunei, cu trei sate și cinci rugi anuale, nu sunt ușoare și nu pot fi rezolvate de azi pe mâine.Actualul primar, dl Marcel Muia, este realist, nu promite multe, dar, ceea ce își propune, realizează cu tenacitate, bazându-se pe o strategie a pașilor mărunți și siguri. Comuna are 2.600 de locuitori, jumătate sunt femei și, în majoritatea familiilor, sunt câte trei-patru, chiar mai mulți copii. La începutul discuției cu domnul primar ne-am arătat sceptici faț de optimismul dumnealui vizând viitorul comunității, în loc de replică, timp de mai multe ore, dl Marcel Muia a încercat, încrezător, să ne demonstreze un adevăr la care ține mult. Chevereșu Mare este o comună aflată la vreme de răscruce Venitul minim garantat și pentru omul cu... ’ 35 de camere? în actualitatea comunității se află problematica venitului mediu garantat. Sătenii se întâlnesc pe ulițele satului, își dau cu părerea, e bine că s-au gândit guvernanții și la sufletele celor mai săraci dintre țăranii României și, fiecare, interpretează legea după cum o înțelege. Unii socotesc și transformă acest venit în pâine, lapte, zahăr, ulei și alte câteva produse necesare alimentației unui om și spun că nu se poate supraviețui cu acești bani, alții, pornind de la alte calcule, adică, pe lângă ajutorul acordat de stat, mai pune și omul umărul să mai facă ceva, ajung la concluzia că ajutorul este binevenit, dar, neîncrezători, clatină din cap și nu cred că există suficienți bani pentru toți nevoiașii. Ceea ce se vorbește prin sat este una, dar la primărie totul ajunge realitate. Comuna Chevereșu Mare este așezarea din Timiș cu cele mai multe cereri pentru acordarea Venitului minim garantat, mai precis 180 de dosare se află în lucru pentru a fi soluționate de sectorul social. Primarul Marcel Muia nu comentează legea, dar este ferm hotărât să o aplice în concordanță cu realitățile din cele trei ate. Ne-a declarat: „Nu știu cum aș putea să înlesnesc acordarea venitului minim garantat pentru un om care are o casă cu 35 de camere, pentru că am și o asemenea situație. După acte, respectivul nu are nici un venit, dar aș ajunge de râsul întregii comunități dacă acest om ar primi respectivul ajutor bănesc". Alte situații dificile apar în familiile cu mulți copii, lăsați în grijă la bunici, părinții fiind plecați în Franța. Fiecare dosar aflat în lucru va avea, în final, după realitatea constatată la fața locului, doar un singur răspuns din două posibile: aprobat sau neaprobat. Din 160 de elevi, 139 au burse sociale Dincolo de realismul cu care este privită fiecare problemă a comunității, rămâne realitatea care doare în comuna Chevereșu Mare sărăcia a intrat în casele multor familii. Faptul că din 160 de elevi, care învață la cele trei școli sătești, 139 primesc burse sociale, spune multe despre posibilitățile financiare ale părinților acestor copii. Fără cinism, primarul zice că în tot,acest rău social generat de sărăcie, poți găsi și un sâmbure de bine. Țiganii își obligă copiii să frecventeze școala pentru a nu pierde alocațiile, în problemele de sănătate publică, „zona caldă" din viața oamenilor se află în alternanță cu „zona rece". Le este „cald" sătenilor când vorbesc despre medicii de familie și despre modul cum aceștia se preocupă de pacienți. Desigur, nu toți au vorbe bune despre actualul sistem de asigurări sociale de sănătate, ar trebui să fie mai multe medicamente gratuite sau compensate și mai diverse, dar asta mai treacămeargă, însă pe oameni îi prinde „înghețul" atunci când fac referire la clădirea dispensarului medical din comună. Este vorba de un imobil cu zidăria degradată, în care actul medical nu poate fi îndeplint în mod corespunzător. Și, aici, dl Marcel Muia este „cu picioarele pe pământ". Spre deosebire de mulți alți primari, obișnuiți să se rezume în activitatea lor la întins mâna, primarul din Chevereșu Mare, conștient că după bugetul alocat sănătății clădirea dispensarului comunal nu are nici o șansă să fie renovată, a cerut ca aceasta să revină, de la Centrul de Sănătate din Buziaș, de care aparține acum, la Consiliul Local Chevereșu Mare, situație în care responsabilitatea reparării clădirii ar revenii primăriei. „Voi găsi surse de finanțare pentru asta", ne-a precizat dl primar. La petrecerile comunei se cântă în patru limbi Dinspre cultură se aud lucruri bune. Casa Națională din Chevereșu Mare a fost renovată, urmează cele din Dragșina și din Vucova. La rugile care se țin anual în cele trei sate, consiliul Local contribuie cu diferite sume de bani pentru susținerea, cu aceste ocazii, a manifestărilor tradiționale, artistice, culturale și religioase. Prin asta, specificul etnic al celor trei comunități minoritare, ce trăiesc alături și în bună înțelegere cu românii, este păstrat. Anul viitor, satul Vucova va găzdui întâlnirea slovacilor din județul Timiș. Și dacă, după cum spune poetul, „Numai în limba maternă poți plânge/ Numai în limba maternă poți râde", la chefurile ce se mai încing prin comună se cântă în patru limbi. Tot paurii sunt fruncea satelor Suprafața agricola a comunei se întinde pe 5.600 de hectare. Din acestea, circa 4.800 de hectare reprezintă terenul arabil. Există o singură societate agricolă. Paurii, cum le zic slovacii țăranilor, termen cu care și bănățenii îi numesc pe gospodarii satelor, preferă să lucreze individual pământul,pe parcele mici. Sătenii au circa 600 de vaci, cam 5.000 de oi, și porci în aproape fiecare gospodărie. Comuna a fost lovită de leucoză, dar după sacrificarea a 60 de vaci și trecerea la monta artificială necazul acesta a trecut. Au mai rămas probleme de rezolvat cu pământul. Ar mai fi nevoie de 900 hectare pentru acoperirea necesarului de teren arabil, reconstituit la „Legea Lupu", și această suprafață va fi obținută de la comuna Nițchidorf, unde se află un excedent. Din verificările făcute până acum, au fost depistate circa 40 hectare de teren, 20 de hectare la Vucova, 10 la Dragșina și 10 la comună, suprafață atribuită, nelegal, unor așa-numiți „specialiști în agricultură". Primarul Marcel Muia ne-a declarat că, în scurt timp, falșii specialiști vor pierde pământul dobândit prin mijloace, încă neclare, și acesta va ajunge la proprietarii de drept. Și la acordarea titlurilor de proprietate pentru pământul primit prin Legea 18 au apărut o serie de nereguli, depistate, din fericire, înaintea completării și eliberării titlurilor. Este vorba de neconcordanțe între fapticul și scripticul parcelelor primite de proprietari. în această situație, singura rezolvare a rămas măsurarea, cu exactitate, a fiecărei palme de pământ. După această acțiune se vor putea elibera toate titlurile de proprietate. în afară de agricultură, economia comunei este impulsionată de patru agenți economici: unul profilat pe confecționat tălpi de încălțăminte, doi lucrează în industria lemnului și unul are o carmangerie. Comerțul și meseriașii, în număr de trei, completează imaginea comunității în domeniul economic. . Viitorul nu este contabilizat în proiecte Nu puteau să lipsească din discuția cu primarul comunei Chevereșu Mare realizările la nivelul anului 2001 și proiectele pentru 2002. Au fost și realizări, drumuri pietruite, forări de fântâni, renovări de clădiri. De proiecte pentru anul acesta, unele ce vor fi realizate prin finanțare SAPARD nu duce lipsă primăria. Este suficient dacă numim o singură investiție: fabrica de produse zaharoase, ce va aduce 40 de noi locuri de muncă. Important pentru omul și primarul Marcel Muia rămâne nu contabilizarea viitorului în proiecte, ci Chevereșu Mare, comuna aflată la vreme de răscruce. SORIN LAZĂR, CONSTANTIN BASARAB Foto R. MOSER Primarul și secretarul comunei verifica situația cadastrală Repararea clădirii dispensarului medical nu mai poate fi amânată 4 februarie 2002