Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)
1921-06-11 / nr. 23
SUMARUL: Urmările economice ale reformei agrare. — Organizarea funcţionarilor comerciali. — Circulartuturor Adm. Adm. Financ. — Cronică. Austro-Ungaria ne trimite 14 milioane aur. Lichidarea Băncii austro-ungare. Conferinţa Dunărei. Reducerea taxelor de export, impozitul pe venit. Conferinţa internaţională a comerţului. Veniturile vămilor. Ridicarea imobilizării cerealelor. Târgul de vite din Sibiiu. Germania cumpără aur din străinătate pentru a plăti despăgubirile. Exportul tutunului. Articole admise la import. O expoziţie de maşini agricole. Situaţiunea economică în Bulgaria. Anul XXIII. Sibiiu, II Iunie 1921. fir. 23. REVISTA ECONOMl£l Organul „SOIilDRl^ITHTII“, federala institutelor financiare romaneţ til ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC. Apare odată pe săptămână. Membri ai asociaţiunii „SOLIDARITATEA“ sunt: Agricola (Ecica), Agricola ■hunedoara), Agricola (Lugoş), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, Arieşana, Arrifohia, Auraria, Aurora (Baia-mare), Avrigeana, Bănăţana, Banca Poporală (Caransebeş), Banca Poporală (Dej),Banca Poporală, Arpaşul-inf. Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buciumana, Cassa de păstrare (Mercurea),Cassa de păstrare, (remnulţ(Sălişte), Cămpiana, Cârţişoreana, Chiorana, Chiseteiana, Codreana, Codrul (Buteni), Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (T.Uzdin), Concordia (Chaia), Cordiana, Coroana (Bistriţa), Corvineana, Creditul, Crişana, Cugiereana, Decebal, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Făgeţana, Frăţia, Frăţietatea, Furnica, Geogeana, Gloria, Grăniţerul, Fraţegana, însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul (Sângiorgiu), Isvorul (Sebeşul-inf.), Isvorul (Ighiu), Iulia, Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana (Corniareva), Murăşiana Murăşanul,Maramurăşana,Nădlăcana,Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Săcădate), Poporul (Lugoş), Poporul (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Remn. de împr. şi păstrare (liva-mare), Rîureana (Cap.Mănăştur), Săcana, Sătmăreana,Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana (Sebeşul-săsesc), Secăşana, Selăgeana, Sentinela, Silvania, Sobeşana, Speranţa (Hosman), Steaua, Şercăiana, Şoimul (Uioara), Şoimul (Vaşcău), Târnăveana, Timişana, Sibieşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sânmărtin), Vulturul (Tăşnad), Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile. ABONAMENTUL: PE 1 AN LEI 100--, PE 1/1 AN LEI 50-------- NUMĂRUL 2 LEI. —---SUB DIRECŢIUNEA D-LOR: ION I. LĂPEDATU şi CONSTANTIN POPP Redactor responsabil: SOFRON ROŞCA Urmările economice ale reformei agrare. — Pentru Ardeal. — Când am luat hotărârea de a arăta, in cadrul strâmt al unor articole de revistă, câteva din urmările ce le are și va avea reforma agrară, — mi-am dait bine seamă de două momente, și anume unul de ordin psihologic și altul de ordin practic. Mi-am dat seamă, că azi, când apatia, descurajarea şi chiar amărăciunea a prins o întinsă stăpânire peste suflete, nu e indicat, din punctul de vedere al ameliorării situaţiei, să scoţi la iveală greşeli să araţi necontenit defecte, să descoperi zilnic răni sângerânde, fiindcă acestea, departe de a contribui la o schimbare înspre bine, vor picura în suflet veninul amorţitor al pesimismului şi vor alunga şi ultimul dram de optimism, atât de necesar oricărui avânt şi munci rodnice. Mi-am dat seamă că reforma agrară, cu toate păcatele ei, cu toate anomaliile, contradicţiile ş defectele, ce le are, — şi cu toată inconsecvenţa, ce o cuprinde faţă de cuvintele şi chiar spiritul rezoluţiei dela Alba-lulia, — va fi scoasă la liman. Intre astfel de împrejurări, a te ocupa cu arătarea urmărilor, ce Ie va avea legea de reforma agrară, s’ar părea inutil, poate chiar superflu. Şi cu toate astea o voi face, fiindcă am convingerea că e o necesitate. Politica struţului, cu capul ascuns în nisip, n’a dus niciodată la bun sfârşit. E necesar să vedem lucrurile aşa, cum sunt, rea, obiectiv; e necesar să vedem adevărul, oricât de trist, în toată goliciunea lui, să facem diagnoza precisă a boalei fiindcă altfel nu vom putea spune nici medicina. E absolut necesar să,spulberăm un basm, basmul «plusproducţiei», pe tot,e-l istorisesc de ani de zile autorii reformei ungrare din Ardeal, publicului naiv, care, auzindu-l aşa de des, a început sâ-l creadă şi să nu mai cerceteze, dacă are cel puţin un sâmbure de adevăr. Nu vădeschisă nici posibilitatea ca, cu prilejul executării, încredinţată această executare unor oameni înţelegători ai intereselor întregei ţări, să se corijeze o bună parte, din greşelile făcute. Aderent al ideei cuprinsă în lozinca: «Ardelenii pentru Ardeal», pe care o concep aşa, că fiecare Ardelean are datorii de împlinit faţă de Ardeal, în rândul întâi, şi asta nu din motive de regionalism, ci fiindcă aici poate să lucreze mai mult şi mai bine, cunoscând tradiţia, împrejurările şi limba acestui ţinut, — mă voi ocupa numai de Ardeal. Voi trece deci la obiectul acestor articole, arătând, mai mult in liniamente generale, urmările ce le va avea reforma agrară asupra producţiei agriculturii cu romii ei principali: cultura pământului, creşterea animalelor domestice, cultura viilor şi pomăritul. Producţia agriculturii. Din datele statistice, cari vor urma, rezultă în mod neîndoios, că România, întregită cu Basarabia, 23 MBUOTBW ■UNIVERSITÄT __ b.• • » TAXA PENTRU INSERŢIUNI, DE SPAŢIUL UNUI cm« CÂTE 50 BANI. II