Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)
1921-06-25 / nr. 25
SUMARUL: „Asociaţiunea“. — Să cucerim comerţul şi industria! — Târgul de mostre din Cluj. — Cronică, Mircea Cristian. O dispoziţie a ministerului de finanţe. Semănăturile în acest an. De la Căile Ferate. Monedă metalică. Serviciu de vapoare între America şi România. Locuinţe ieftine. Diverse. Anul XXIII. Sibiiu, 25 Iunie 1821. REVISTA ECONOMICĂ ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC. Organul „SOLIlDARITĂŢII“, federala institutelor financiare româneşti. ABONAMENTUL: PE 1 AN LEI 100--, PE VAN LEI 50*-. . ■ NUMĂRUL 2 LEI. Nr. 25. Apare odată pe săptămână. Membri ai asociaţiunii „SOLIDARITATEA8 sunt: Agricola (Erica), Agricola (hunedoara), Agricola (Lugoş), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, Arieşana, Armonia, Auraria, Aurora (Baia-mare), Avrigeana,Bănăana, Banca Poporală(Caransebeş), Banca Poporală (Dej),Banca Poporală, Arpaşul-inf.) Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buciumana, Cassa de păstrare (Mercurea),Cassa de păstrare, (reuniune) (Sălişte), Câmpiana, Cârţişoreana, Chiorana, Chişeteiana, Codreana, Codrul (Buteni), Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (T.Uzdin), Concordia (Chula), Cordiana, Coroana (Bistriţa), Corvineana, Creditul, Crişana, Cugiereana, Decebal, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Făgeţana, Frăţia, Frăţietatea, Furnica, Geogeana, Gloria, Grăniţerul, Fraţegana, însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul (Săngiorgiu), Isvorul (Sebeşul-inf.), Isvorul (Ighiu), Iulia, Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana (Corniareva), Murăşiana Murăşanul,Maramurăşana,Nădlăcana,Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Săcădate), Poporul (Lugoş), Poporul (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Remn. de împr. şi păstrare (Ilva-mare), Riureana (Cap.Mănăştur), Săcana, Sătmăreana,Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana (Sebeşul-săsesc), Secăşana, Selăgeana, Sentinela, Silvania, Someşana, Speranţa (Hosman), Steaua, Şercăiana, Şoimul (Vioara), Şoimul (Vaşcău), Tărnăveana, Timişana, Ţibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sânmărtin), Vulturul (Tăşnad), Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile. SUB DIRECŢIUNEA D-LOR, ION I. LĂPEDATU şi CONSTANTIN POPP TAXA PENTRU INSERŢIUNI: Redactor responsabil: SOFRON ROŞCA DE spaţiul unui civic câte 50 bani „Asociaţiunea“. — Necesităţile ei de ordin economic. — Anii mulţi de subjugare ne au silit pe noi, Românii de dincoace de Carpaţi, să ne alipim cu tot sufletul la cele câteva — foarte puţine — instituţiuni culturale şi economice creiate de noi din puterile proprii şi admise de vitregile legi ungureşti cărora eram siliţi a ne supune. Astfel de instituţiuni erau: biserica strămoşească, şcoalele confesionale, reuniunile de cântări, de meseriaşi, societăţile de lectură şi ca o organizaţie culturală mai generală a tuturor Românilor de aici. Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român.* Instituţiuni cu caracter economic n’am avut decât băncile şi însoţirile noastre de credit în frunte cu * Albina* şi grupate In federala băncilor «Solidaritatea.» Legătura între aceste instituţiuni culturale şi economice era atât de strânsă şi atât de frumoasă — şi aceasta o putem aprecia mai ales acum — încât adeseori pare că se contopiau una cu alta. Şi exista această legătură nu numai prin oamenii de la conducerea lor cari de obiceiu eram aceiaşi şi la unele şi la celelalte, ci mai ales prin felul cum, aşa zicând instinctiv, se înţelegeau şi se sprijineau reciproc. Credem, că nu exagerăm de loc când afirmăm, că, pe lângă trăinicia neamului nostru, strânsa legătura frăţească între instituţiile noastre culturale şi economice, toate creiate de noi şi prin noi, a fost aceea, care ne-a susţinut până in ziua cea mare a eliberării noastre de sub jugul secular. Este atât de frumoasă icoana luptelor noastre din trecut, în cadrul acestor modeste dar pentru noi scumpe instituţiuni naţionale, pentru susţinerea noastră ca neam, încât amintirea lor pare că ne tentează să uităm că scriem aceste rânduri întrio revistă de economie naţională şi am face mai bucuros istorie naţională. Dar ne oprim aici şi ne întoarcem la ceea ce ne propusesem să scriem adecă la nevoile economice ale «Asociaţiunei». Această singura noastră instituţiune culturală cu caracter general a fost înfiinţată şi susţinută de aceiaşi vrednici înaintaşi ai noştri cari au stat în fruntea sau au dat ideia înfiinţării aproape a tuturor şi celorlalte instituţiuni de acest fel, ce le avem astăzi. «Asociaţiunea» a lucrat un şir lung de ani, fără sgomot mare în jurul său, respective fără ca să fie prea luată la ochiu de guvernanţii noştri de pe vremuri, dar reuşind în schimb să se facă cunoscută şi în cele mai depărtate colţuri ale pământului românesc de aici. Prin adunările sale generale, cari erau adevărate revelaţiuni sufleteşti în partea locului, unde se ţineau, apoi prin prelegeri şi publicaţiuni, cu caracter social, cultural şi economic, prin biblioteci săteşti etc. a ţinut viu sentimentul naţional în massele poporului nostru, şi pe acesta l-a luminat şi crescut în toate privinţele. Pentru ajungerea acestor înalte scopuri, a avut nevoie «Asociaţiunea», natural, de mijloace băneşti, pe cari i le-a pus la îndemână munificienţa publicului nostru înţelegător şi instituţiunile noastre economice: băncile româneşti de aici. 25