Revista Istorică Română, 1934 (Anul 4)

ISTORIA LITERATURII 4 ° a reușit, dată fiind cunoașterea limbii românești și a stărilor de lucruri de la noi pe care autoarea s’a străduit a și le apropia. M. Sănzianu 376. Cosco Olga, Primele cărți franceze traduse in românește. Istroia lui Carol al XII-lea de Voltaire, în Cercetări literare publ. de N. Cartojan, p. 102-117. — Ediția princeps din 1731 a lui Charles XII de Voltaire, sau alta identică, a fost tradusă în românește de arhimandritul Mitropoliei lașului Gherasim, în 1799 și traducerea copiată la 1805 de diacul Ștefan Lazăr (ms. Acad. 4619). Traducă­torul, un om cult, e cunoscut și prin alte traduceri din limba franceză. Foarte interesante listele elementelor străine în lexicul traducătorului : grecisme, tur­cisme și neologisme (italienisme, franțuzisme, rusisme). Se reproduce din text « carte a șapte ». Dan Simonescu 377. Dăian­u Ilie, Eminescu în Rășinarii lui Goga, în Gând românesc, II (­534), p. 74-76. — După aducerile-aminte ale d-nei Goga, mama poetului, Eminescu a fost la Rășinari în toamna anului 1866. Se întorcea din Blaj, unde nu izbutise să treacă un examen. Venea acum de la Sibiiu, cu o scrisoare de la Nicolae Den­­susianu către Părintele Bratu din Rășinari, tatăl d-nei Goga. Părintele l-a primit, l-a găzduit și l-a ajutat să treacă în « țară ». N. Georgescu-Tistu 378. Dima Al., Izvorul folkloric al poesiei religioase a lui Ioan Pillat, în Gând Rom., Cluj, II (1934), P- 501-508. — Folosind leit-motivul unor cântece populare, autorul arată cu citate din opera lui Pillat, strânsa legătură dintre opera cultă și folklorul românesc. M. Sănzianu 379. Gh­eorghiu Nicolae-Anastase, Miscellanea, în Cercetări literare publicate de N. Cartojan, p. 118-119.—­Despre «un preot bănățean, Mihail Popovici, la muntele Athos și locurile sfinte în 1766». Dan Simonescu 380. Goga Oct., Fragmente auto­biografice. Mărturisiri literare, Cartea Ro­mânească, București, 1933, 47 p., 30 lei. *— Broșura face parte din publicațiile institutului de « Istorie literară și folklor » de la Universitatea din București. Precedate de câteva lămuriri ale prof. Caracostea, mărturisirile poetului Goga, lămuresc problema genezei operei sale literare. Ion Cazan 381. Gorovei Artur, Amănunte din viața lui Eminescu, în Mihai Eminescu, III (1932), p. 2­4. 382. Iorga N., Literatura română necunoscută, în Revista Fundațiilor Regale, I (1934), nr. 4 (Aprilie), p. 3­18 și nr. 9 (Sept.), p. 483-496. — Repunerea în circulație a unor bucăți literare uitate, unele pe nedrept , din « Foaia Soțietății... din Bucovina, o poezie de Eminescu, «La o mamă», publicată în 1865, deci înaintea « Lăcrămioarelor » pentru dascălul Aron Pumnul , din « Revista Con­temporană », 1875, versuri de I. L. Caragiale contra societății « materialiste » și o nuvelă « Patima unui călugăr » ; svelte cronici rrmate de Duiliu Zamfirescu și B. Delavrancea , în sfârșit, din revistele « F­amilia » lui Iosif Vulcan și « Litera­torul » lui Al. Macedonski, scrieri de Ioan Daroga, Vasile Bumbac, Carol Sa­­chetti, Al. Macedonski, Mihail Demetrescu și Pantazi Ghica. N. Georgescu-Tistu 383. Iorga N., O piesă a lui Costache Caragiale, în Rev. Ist., XX (1934), p. 217-218. 384. Kántor Lajos Dr., Erdély a világháborút tükröző román irodalomban (Ardealul în literatura română despre războiul mondial), în Erdélyi Múzeum, XXXIX, p. 6-28. — Analiză scurtă a scrierilor literare românești, care s’au ocupat cu Ardealul și în special cu Maghiarii, făcând parte din următoarele categorii : I. scrise în timpul neutralității României ; II. scrise de scriitori

Next