Revista Minelor, 1952 (Anul 3, nr. 1-12)

1952-01-01 / nr. 1-2

mportanța reformei bănești în industria noastră minieră Cu nespusă mulțumire și entuziasm, au primit oamenii muncii din Republica noastră Hotărâ­rea Consiliului de Miniștri și a Comitetului Cen­tral al P.M.R. cu privire la reforma bănească și la reducerea de prețuri. Pe tot cuprinsul Republicii noastre, în Între­prinderi, uzine, fabrici, în instituții, in gospodă­riile agricole, la sate și în stațiunile de mașini și tractoare, au avut loc meetinguri însuflețite, in cadrul cărora oamenii muncii și-au exprimat mulțumirea lor fierbinte față de Guvern și Par­tid pentru reforma înfăptuită. Cu acest prilej, ei au trimis numeroase telegrame de mulțumire conducătorului iubit al Partidului nostru, tova­rășul Gh. Gheorghiu-Dej, in care și-au exprimat voința neclintită de a veghea necontenit la în­tărirea monedei noastre, de a lupta pentru cuce­rirea unor noi succese in producție. Astfel mi­nerii din Valea Jiului, alături de întreg poporul muncitor, au luat hotărîrea să contribue la întă­rirea banului nou prin realizări tot mai mari n producție. Chiar în ziua intrării în vigoare a Hotărîrii Partidului și Guvernului cu privire la reforma bănească și la reducerile de prețuri, zi de săr­bătoare pentru întreg poporul nostru muncitor, au fost inițiate întreceri socialiste, care au dus la importante depășiri ale sarcinilor zilnice de plan. In toată Valea Jiului și în toate minele noastre, mii de minieri au dat câte 2, 3 și chiar 4 norme într’un schimb, pentru ca în felul aces­ta să-și exprime toată dragostea și recunoștința lor pentru Partid și Guvern. Muncitorii din întreg cuprinsul Republicii noastre au înțeles limpede că reforma bănească și reducerea de prețuri au constituit un ajutor pu­ternic adus clasei muncitoare, menit să îmbu­nătățească tot mai mult viața celor ce muncesc. Ei au înțeles că în locul leului vechi, cu o pu­tere de cumpărare mai mică, vor primi acum un leu nou, cu o putere de cumpărare mai mare. Ceea ce caracterizează insă cu deosebire refor­ma bănească înfăptuită în țara noastră, este ca­­racterul ei de clasă; ea constitue o puternică lo­vitură dată elementelor capitaliste și speculante care au împiedicat buna aprovizionare a popu­lației muncitoare, au provocat creșterea prețu­rilor și au încercat să dezorganizeze schimbul de mărfuri dintre o­raș și sat. Făcută in interesul comun al celor ce mun­cesc, reforma bănească pune la dispoziția clasei muncitoare și țărănimii noastre muncitoare, un leu nou, trainic, sănătos și puternic, cu menirea de a ridica nivelul lor de trai, material și cul­tural, de a servi operei de industrializare so­cialistă a țării, de transformare socialistă a a­griculturii și desvoltării schimbului dintre oraș și sat,­­ temelia economică a alianței între cla­sa muncitoare și țărănimea muncitoare. Grija pe care Guvernul și Partidul nostru o poartă intereselor celor ce muncesc, se oglindeș­te in faptul că salariile muncitorilor ș­i veniturile țăranilor realizate din muncă, se mențin la ni­velul de până acum, în timp ce prețurile la prin­cipalele mărfuri de larg consum se reduc. Prin aceasta reforma bănească duce in mod nemijlo­cit la ridicarea salariului real al muncitorului. Această însemnata acțiune realizată de Parti­dul și Guvernul nostru, prin reforma bănească, este o expresie a politicii d­e desvoltare a econo­miei noastre naționale și de ridicare a nivelului de trai și cultural al poporului muncitor. Dar efectele reformei bănești nu se mărginesc la atât, întărind cursul extern al leului, prin ridicarea conținutului lui în aur și stabilind cursurile ba­nilor noștri pe baza rublei sovietice, a celei mai stabile și mai puternice valute din lume, reforma bănească asigură tânărului nostru Stat de de­mocrație populară o puternică soliditate băneas­că, bazată nu numai pe rezerva de aur dar și pe cantitățile de mărfuri aflate in mâinile Statului. Bazată pe principiile de mai sus, reforma ba­nească înfăptuită în țara noastră este diametral opusă tuturor așa numite „reforme monetare“ efectuate de guvernele statelor burgheze. In a­ceste țări, ele au drept scop scăderea salariului real al muncitorilor, creșterea prețurilor la măr­furile de larg consum, creșterea șomajului odată cu realizarea de mari beneficii încasate de marii capitaliști. Inflația și foamea, devalorizarea și dezastrul economic și financiar sunt consecințele inevitabile ale „reformelor monetare“, efectuate de țările capitaliste. Astfel, între Franța și Sta­­tele­ Unite a intervenit o tranzacție, potrivit că­reia la operațiunile comerciale de schimb, fran­cul a fost devalorizat, un dolar schimbându-se pentru 420 de franci, în timp ce cursul oficial este de un dolar la 350 de franci; prețurile sunt în continuă urcare, iar dela 1 ianuarie a. c. guver­

Next