Revista Minelor, 1952 (Anul 3, nr. 1-12)
1952-01-01 / nr. 1-2
mportanța reformei bănești în industria noastră minieră Cu nespusă mulțumire și entuziasm, au primit oamenii muncii din Republica noastră Hotărârea Consiliului de Miniștri și a Comitetului Central al P.M.R. cu privire la reforma bănească și la reducerea de prețuri. Pe tot cuprinsul Republicii noastre, în Întreprinderi, uzine, fabrici, în instituții, in gospodăriile agricole, la sate și în stațiunile de mașini și tractoare, au avut loc meetinguri însuflețite, in cadrul cărora oamenii muncii și-au exprimat mulțumirea lor fierbinte față de Guvern și Partid pentru reforma înfăptuită. Cu acest prilej, ei au trimis numeroase telegrame de mulțumire conducătorului iubit al Partidului nostru, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, in care și-au exprimat voința neclintită de a veghea necontenit la întărirea monedei noastre, de a lupta pentru cucerirea unor noi succese in producție. Astfel minerii din Valea Jiului, alături de întreg poporul muncitor, au luat hotărîrea să contribue la întărirea banului nou prin realizări tot mai mari n producție. Chiar în ziua intrării în vigoare a Hotărîrii Partidului și Guvernului cu privire la reforma bănească și la reducerile de prețuri, zi de sărbătoare pentru întreg poporul nostru muncitor, au fost inițiate întreceri socialiste, care au dus la importante depășiri ale sarcinilor zilnice de plan. In toată Valea Jiului și în toate minele noastre, mii de minieri au dat câte 2, 3 și chiar 4 norme într’un schimb, pentru ca în felul acesta să-și exprime toată dragostea și recunoștința lor pentru Partid și Guvern. Muncitorii din întreg cuprinsul Republicii noastre au înțeles limpede că reforma bănească și reducerea de prețuri au constituit un ajutor puternic adus clasei muncitoare, menit să îmbunătățească tot mai mult viața celor ce muncesc. Ei au înțeles că în locul leului vechi, cu o putere de cumpărare mai mică, vor primi acum un leu nou, cu o putere de cumpărare mai mare. Ceea ce caracterizează insă cu deosebire reforma bănească înfăptuită în țara noastră, este caracterul ei de clasă; ea constitue o puternică lovitură dată elementelor capitaliste și speculante care au împiedicat buna aprovizionare a populației muncitoare, au provocat creșterea prețurilor și au încercat să dezorganizeze schimbul de mărfuri dintre oraș și sat. Făcută in interesul comun al celor ce muncesc, reforma bănească pune la dispoziția clasei muncitoare și țărănimii noastre muncitoare, un leu nou, trainic, sănătos și puternic, cu menirea de a ridica nivelul lor de trai, material și cultural, de a servi operei de industrializare socialistă a țării, de transformare socialistă a agriculturii și desvoltării schimbului dintre oraș și sat, temelia economică a alianței între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Grija pe care Guvernul și Partidul nostru o poartă intereselor celor ce muncesc, se oglindește in faptul că salariile muncitorilor și veniturile țăranilor realizate din muncă, se mențin la nivelul de până acum, în timp ce prețurile la principalele mărfuri de larg consum se reduc. Prin aceasta reforma bănească duce in mod nemijlocit la ridicarea salariului real al muncitorului. Această însemnata acțiune realizată de Partidul și Guvernul nostru, prin reforma bănească, este o expresie a politicii de desvoltare a economiei noastre naționale și de ridicare a nivelului de trai și cultural al poporului muncitor. Dar efectele reformei bănești nu se mărginesc la atât, întărind cursul extern al leului, prin ridicarea conținutului lui în aur și stabilind cursurile banilor noștri pe baza rublei sovietice, a celei mai stabile și mai puternice valute din lume, reforma bănească asigură tânărului nostru Stat de democrație populară o puternică soliditate bănească, bazată nu numai pe rezerva de aur dar și pe cantitățile de mărfuri aflate in mâinile Statului. Bazată pe principiile de mai sus, reforma banească înfăptuită în țara noastră este diametral opusă tuturor așa numite „reforme monetare“ efectuate de guvernele statelor burgheze. In aceste țări, ele au drept scop scăderea salariului real al muncitorilor, creșterea prețurilor la mărfurile de larg consum, creșterea șomajului odată cu realizarea de mari beneficii încasate de marii capitaliști. Inflația și foamea, devalorizarea și dezastrul economic și financiar sunt consecințele inevitabile ale „reformelor monetare“, efectuate de țările capitaliste. Astfel, între Franța și Statele Unite a intervenit o tranzacție, potrivit căreia la operațiunile comerciale de schimb, francul a fost devalorizat, un dolar schimbându-se pentru 420 de franci, în timp ce cursul oficial este de un dolar la 350 de franci; prețurile sunt în continuă urcare, iar dela 1 ianuarie a. c. guver