Revista Muzeelor și Monumentelor, 1987 (Anul 24, nr. 1-10)
1987 / nr. 10
au numai în trecere în drum spre Paris. O fotografie de prin 1910 îl înfățișează, alături de Grigore Negoșanu și N.N. Tonitza în ambianța atelierului, în afară de austriaca Macky Berger — logodnica sa — cel mai adesea primea vizita pictorilor Bloch și Ehmsen, în jurnalele lui Vorel — se păstrează doar cele din ultimii ani — referirile la climatul spiritual münchenez abundă mai ales că pictorul român și-a organizat în anul 1916 prima sa expoziție la galeriile de artă Gotz alături de Erich Heckel cel care, în 1905, împreună cu Ernst Ludwig Kirchner, Karl Schmidt- Rottluff și Fritz Bleyl formase la Dresda grupul ,,Die Brücke”. Așadar, pictorul Vorel, un obișnuit al expozițiilor și al cafenelelor Stephanie și Acropolis, unde se afla sediul neoficial al avangardei artistice era, mai ales prin desenele satirice publicate în revista ,,Der Komet”, un nume îndeajuns de cunoscut pentru a putea fi acceptat în galeria Golz în compania lui Heckel. De altfel, Nell Walden, cea de-a doua soție a lui Herwarth Walden, îl evocă în amintirile ei publicate în anul 1954 sub patronimicul Ford. Cu o grafie apropiată îi întîlnim ortografiat numele și sub portretul schițat rapid, în cărbune, de Max Beckmann și datat München, 1908. Pictorul Max Beckmann (n. Leipzig 1884 — m. New York, 1950) a debutat sub semnul impresionismului fondînd chiar, după informațiile din scrisoarea lui Jacques Caumont, o școală de pictură în plein-air la Haimhausen împreună cu Ludwig Bl och, prietenul lui Lascăr Vorel. Este posibil ca prin acesta să-l fi cunoscut pe Beckmann și poate pe Marcel Duchamp, după cum poate fi la fel de veridic faptul că Vorel a înlesnit apropierea celorlalți. Întîlnirea cu Marcel Duchamp (n. 1887 Blainville Crevon — m. Neuilly, 1968) s-a putut petrece în vara anului 1912. Este cert că în ziua de 23 iunie, cînd Guillaume Apollinaire sesiza lipsa lui din sală la conferința ,,Le Sublime Moderne”, Marcel era plecat de cîteva zile la München. Drumul de la Paris la München a înregistrat două popasuri la Băle și Constance. Cu cîteva zile înainte de sosirea lui Duchamp în Germania, în luna mai, Almanahul ,,Der Blaue Reitter” publicase un articol sub semnătura criticului Roger Allard un articol intitulat: , .Signes de renuveau dans la peinture” unde era citat, între alții, și Marcel Duchamp. în bună dispoziție de lucru pictorul și-a transformat camera de hotel în atelier și, la sugestia unui artist german, (?) folosind culorile. Behrendt elaborează unele dintre lucrările sale reprezentative pentru această perioadă: Vierge nr. 1, nr. 2, Mécanique de la pudeur, Pudeur mécanique Le passage de la Vierge à la Marnée ș.a. Vizitează muzeele, expozițiile dar și cafenelele și berăriile. Lui Jacques Bon îi descrie sumar într-o carte poștală, ilustrată cadrul pe care îl găsește „abrutissant”. Era vorba de celebra Könighlich Hofbrauhaus. Expediază de la München pentru apropiatul Salon de toamnă un desen, Vierge, și o fotografieportret lui Apollinaire. își continuă apoi călătoria spre Viena, Praga, Dresda, Berlin, la sfîrșitul toamnei, fiind încă în Germania. Chiar dacă, să presupunem, Marcel Duchamp nu l-a intîlnit la München pe Lascăr Vorel, ceea ce pare a fi exclus dată fiind comuniunea artiștilor avangardiști și contactele artistului român, este cert că ei au avut în persoana lui Max Beckmann un prieten apropiat, un artist care, desenîndu-i, le-a unit în același timp destinele. ------------------ VALEXTIE DUCĂ 86