România Liberă, noiembrie 1945 (Anul 3, Nr. 382-407)

1945-11-01 / nr. 382

ANUL 111­6 PAGINI« LEI C, taxa de francara plăjită. In numerar conf. aprobării Direcțiunii generale P.T.T. Nr. 1­08.828/15 Septembrie 1944 liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHHiimiiimiiiiiiiiiiiiiMiiiiiimmiiimiimiimiiiiiiiiiiuimiiiiiimiiiiiiuimmmiiimiimimmiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiM Redacția și Administrația: București I, Str. Sărindar 5-7-9, Centrala telefonică: 6.34.95 Cont­rec poștal Nr. 1378 ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIA : MUNCITORI ȘI STUDENȚI, AUTORITĂȚI, INSTITUȚII, SOCIETĂȚI : 3 luni 2800 lei; 6 luni 5600 lei 3 luni 2300 lei; 6 luni 4600 lei 20.000 lei pe an Abonamentele încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului. REDACTOR RESPONSABIL: GRI­GORE PREOTEASA PÂNZA DE PĂIANJEN S'ar părea că deasupra în­­tinderilor pe care le cuprinde politica internațională dom­­nește un strat gros de ceată. Se îngrămădesc mereu știri din toate colțurile lumii pe care oamenii le descurcă cu greu sau nu le descurcă deloc și care dau o aparență de haos ciudat, cu atât mai de neînțeles cu cât surpriza vine de cele mai multe ori de unde se așteptau mai puțin. Fusese doar îndeajuns de lung războiul pentru ca tnt­­e timp factorii de răspunde­­re să fi putut trage concluziile necesara­fisându-și cu claritate orientările politicei de după război. Și fără îndoială, cu atât mai mult. Franța. Franța pătimirilor ne­­meritate. Franța rezistenței și a insu­recției Împotriva ocupanților. Bar nu­ pesemne că interesul pentru confuzie și haos, pentru revenire la stări putrede și periculoase — asemănătoare celor care au premers ultimului război mondial — sunt mai mari decât puterea convingătoare a logicei și lanțul întreg de prăbușiri pe care le-a adus lumii ne­­respectarea ei. Pe noi cei din sud-estul acesta balca­­nic al Europei, ne-ar fi interesat poate mai puțin aparenta de ceată grea a poli­ticii internaționale, dacă nu am fi fost nevoiți să ne căutăm propriile noastre drumuri in haosul acesta artificial care încearcă să nu le ascundă, să nu le risi­pească pentru a le pierde până la urmă. In ceata asta însă, pentru a sti să ur­măm firul drumului drept, se cuvine să încercăm a pătrunde. Pentru aceasta trebue să începem prin a constata că am devenit deodată mai ..balcanici” precum n’am fost nicicând. Aceasta pentru noi, cei de aci. Sau mai asiatici ca n’ciodată cei din lava, Indochina sau alte melea­guri din sudul­­ Asiei. De unde tragere pentru a nu șt­ii câta oară concluzia că reacțiunea internațională lucrează efec­tiv, cu drepturi recunoscute, legale, și — dacă se poate spune — cu toate armele în poziție de tragere. Nu de mult fruntașii rezistenței demo­crate din Spania au fost condamnați la moarte. S’ar putea crede că e vorba nu­mai de Spania ți da Franco. Nu este ade­vărat In Grecia, acolo unde nu mai este ..Franco”, fiindcă armatele hitlerista au fost alungate, luptătorii rezistentei se chinue și mor ca și In trecut prin celu­lele întunecoase ale închisorilor. Citiți apelul trimis de Uniunea femei­lor intelectuale din Grecia Reginei An­gliei și soțiilor oamenilor politici de sea­mă din Anglia, Uniunea Sovietică, Sta­tele Unite, Franța și China: „Femeile deținute, — lucrătoare, stu­dente. Învățătoare, eleve — au luptat e­­roic pentru cauza comună a aliaților și pentru eliberarea patriei lor, se declară în acest apel. Din 115 femei deținute în închisoarea de pe strada Themistocle din Atena, 28 au fost partizane iar alte 20 au trecut din Închisori în lagărele de concentrare ale ocupanților. In Închisoare este deținută Evtihnita Moritia. In etate de 14 ani, bolnavă de tuberculoză care, în rândurile organiza­­tiei ELAS din frontul national de elibe­rare, a luat parte la 48 de lupte împo­triva germanilor. Părinții, soții și frații multora din aceste femei deținute au fost executați de germani sau au pierit în luptele îm­potriva lor. Multe femei deținute au a­­casă copii. In continuare, se spune In apel că de­ținutele suferă de foame, sunt bătute și zilnic Îndură insulte și ofense”. „In apel se subliniază că deținutele sunt aruncate în Închisoare pe bază de învinuiri false și bănueli neîntemeiate și că singura lor vină constă în faptul că ele au luptat pentru patrie In loc să fi colaborat cu ocupanții. Astfel deținutei Olga Haralda i se aduce Învinuirea mon­struoasă de a fi torturat un elev străpun­­gându-i ochii. Acest elev, complect sănă­tos s’a prezentat singur la judecătorul de instrucție spre a desminți Învinuirea. Dar aceasta nu a avut nici o repercu­siune asupra soartei deținutei". Apelul continuă așa cu exemple nenu­mărate. Hoțul se petrece în Grecia ocu­pată de armatele eliberatoare, în Grecia care avusese toate motivele să creadă în eliberarea ei.­­ Se vede că Balcanii sunt cu deosebire interesanți. Peninsula Balcanică, penin­sula Indochineză, insula Java și câte încă alte ținuturi pe suprafața globului. Să luăm de pildă Balcanii, și față de Balcani, una din țările care și-a spus foarte puțin cuvântul direct până acum, dar pare indirect și-l spune prin politica „Blocului occidental” pe care-l prezintă ca o familie occidentală (dar care uu fond trebue să fie o familie mai mare a celor 200 de familii, prea cunoscute pentru a mai fi prezentate aci). Franța oficială, a guvernului provizoriu prezidat de De Gaulle, susținând tânăra formulă anti-estică, are de bună seamă valori de apărat In Balcani. Cum ar fi, spre pildă, uzinel­e din Bor (Iugoslavia) Mich­lae Bella« Continuare în pas, ultimă col. 1—2 ODIOASA CRIMA DIN Str. ATELIERULUI No. 33 DE LA ZINAIDA S­PÂNI SC­U frumoasa bogătașă ucisă acum 25 ani și ascunsă într’un cufăr LA ANITA TICHILIU bătrâna nevoiașă asasinată de un subofițer demisionat și as­cunsă într’o ladă fyJUTERII DE VA­LOARE INCALCULA­BILA JEFUITE ATUNCI ACUM: «NICI MĂCAR UN INEL*..» Reportajul în pag. 3-a ASASINUL PARTIDUL COMUNIST ROMÂN PRECONIZEAZĂ Un vast program de industrializare a țârii cum înțeleg comuniștii PARTIDUL UNIC MUNCITORESC CE CUPRINDE REZOLUȚIA CONFERINȚEI NATIONALE A P.C.R. Rezoluția Conferinței Nationale a Par­tidului Comunist Român începe prin a fixa condițiunile în care s’a ținut această Conferință, arătând că după cucerirea victoriei Împotriva fascismului sarcina care se impune este consolidarea păcii. Un însemnat pas înainte a fost făcut de Conferința Mondială Sindicală de la Pa­ris prin constituirea Federației Mondiale Sindicale. Poporul român a cucerit prin luptă și cu ajutorul hotărîtor al Armatei Roșii, eliberarea Patriei de sub jugul german, înainte de 23 August 1944. In condi­tiunile ilegalității, Partidul Comunist Ro­mân a reu­șit săl ajute la închegarea Frontului Unic Muncitoresc, mobilizând în jurul lui toate forțele democratice ale țării. De la 23 August până la 6 Martie Par­tidul Comunist Român a avut un rol important la înlăturarea guvernelor în care predom­inau reacționarii, aducând la cârma țării guvernul Groza. După ce se referă la înfăptuirea refor­mei agrare, Rezoluția arată contribuția comuniștilor la realizarea ei. Conferința constată că în guvern, co­muniștii și-au îndeplinit, sarcinile de sus­ținători ai intereselor poporului și că Partidul a crescut considerabil, mem­brii săi contribuind la formarea Sindica­telor Unite, întărirea Frontului Unic, a Frontului National Democrat și a colabo­rării cu Partidul National Liberal de sub conducerea d-lui Tătărescu, pentru rea­lizarea unei ordini democratice la noi in tară. In continuare, rezoluția, se ocupă cu unele lipsuri ale organizațiilor de par­tid, lipsuri semnalate în timpul Confe­rinței. Conferința Națională a Partidului Co­munist Român a avut rolul de a da un nou Statut al Partidului, care este indi­cat drept lege fundamentală și călăuză organizatorică a Partidului. __________ Continuare în pag. 3-a col. 1-2-3 I Omul bine informat știe că: • Convorbirile intre d. Attlee si Președin­­tele Truman vor înce­pe la 1­ Noembrie. 9 Președintele Brazi­liei și-a dat demisia și se află în prezent a­­restat. 9 Situația grevelor din U.S.A. s-a înrăutățit în ultimele 24 de ore. • Se înființează clase pentru elevii rămași neînscriși la școlile din Capitală. • Pensiile asiguraților au fost majorate până la 200 la sută. • S’au fixat prețuri maximale la manua­lele de curs primar. • Condițiile detașări­lor și tansferărilor în învățământul primar au fost stabilite. • Se face lichidarea patrimoniului forma­țiunilor paramilitare.­­ Mâine începe elibe­rarea titlurilor împru­mutului Refacerii. © S’au majorat indem­nizațiile de deplasare. Amănunte in corpul ziarului PANSEURI Nu se știe încă dacă criminalii de război vor fi exe­cutați prin împușc­are sau prin spânzurare. (Ziarele) CiOEMING : Ce mijloace rudimentare, față noi care am inventat cam­­erele de­ gaze.,,* de De azi pe mâine REZIDUURI Aș putea fura — dacă aș crede în jurăminte — că d. Maximin, dela „Semnalul" nu e reacționar. Și totuși, d-sa termină una din recentele sale cronici umoristice cu un sfat matrimonial serios și per­sonal: •— Ia, dom'le, o femeie, nu o titrată!... Așa­dar, în bună concluzie, o ti­trată este orice, monstru, curiozi­tate, dezagreabilă necesitate, numai femeie nu. Cetitoarele, în curs de cultivare, ale d-lui Maximin,­­nu mai vorbesc de cetitori — aceștia au reținut dintr’o cronică mai veche a d-lui Maximin că pe femeie n’o poți dresa decât cu bătaia), așa­dar, ceti­toarele cultivabile au tot dreptul să cadă pe gânduri: — ca să mai las eu învățătura și lectura, că am să rămân nemări­tată. Nu mă mai recomandă a Maximin... Și astfel, fără să vrea — dar ia­răși nu jur! — d. Maximin face, în anul de grație 1945, în România celor 76% de femei analfabete, o­­peră anticulturală, deci antidemo­cratică. Și asta, desigur, pentru că nu e ușor să găsești în fiecare zi un­ subiect pentru o cronică umo­ristică și pentru că, în goana con­deiului, n’ai timp să controlezi ca e clișeu reacționar și ce nu, mai ales când o viață întreagă ai fost deprins să râzi și să încerci, a face și pe alții să râdă în numele unor „principii” foarte utile așezărilor și așezaților vechi. Spiritele — ca și hainele— de la naftalină sântt mai comode decât cele noi... Dar ele riscă să transforme o cro­nică­ umoristică a actu­alității în­­tr’una tragic și primejdios de Iaac­tuală. .The catosie Graur , FLORILE, UN LUX! CRISANTINA, GRISANTINA, In otsgimB afimă UN REPORTAJ CU LIMUZINE, CRISANTEME, ȚIGĂNCI ȘI VIOLETE tt. Mihail Apostol­escu VIZITA GENERALULUI EISENHOWER LA MOSCOVA GENERALUL EISENHOWER (stânga) vizitează o crescătorie de vaci în sovhozul raionului Mârșcinsk (regiunea Moscovei) SENATORUL AME­RI­CAN CLAUDE PEPPER IN DRUM SPRE BUCUREȘTI BELGRAD, 31 (Radio).­­ Senatorul american Claude Pepper a avut ieri o lungă întrevedere cu mareșalul Ti­to. D. Pepper va părăsi as­tăzi Belgradul plecând spre București de unde se va du­ce apoi la Sofia, Praga și Nuerenberg. DIN CAUZA GREVEI DO­RERILOR ÎN ANGLIA VOR FI REDUSE RAȚIILE DE LAPTE LONDRA, 33 (Radio) Ministrul alimentării a deplîîit:f că, dfe © siness grevei detkerllos*, rații» la d@ lapte vor fi redu­se cu începere de mâi* fî ® dela 150 © Im 12 ©‹ p ® săptămână» A No. 3­82 Joi­­ Noemb­rie îs« POEȚII LIBERTĂȚII Paul Eluard Dacă e in Spania un arbore mânjit de sânge Este arborile libertății. Dacă e în Spania un glas care strigă El vorbește numai de libertate. Dacă e în Spania un pahar de vin curat Pe acesta numai poporul îl va sorbi. Paul Eluard mai scrie următoarele emo­ționante rânduri: "Fascismul nu e mort... Rezistența, cu a­tât mai ruțin. Niciun om cinstit di­n lume nu uită pentru ce am luptat, pen­­tru ce luptăm încă, pentru ce atâția eroi și-au dat însăși viața lor. Ni se promite azi grațierea lui Alvarez și Zapiraii. Ceea ce vor smulge însă massele abjec­tului guvern al lui Franco, este pune­rea lor în libertate, este libe­rttatea în­săși pe care noi o voim pentru poporul spaniol libertate pe care o merită în­­tr’adevăr. A S­CR­I­S UN POEM P­E­N­T­R­U Alvarez și Zapirain ■S'il y a ea Espagne- un ctrBre feint de sang C'eșt l'arbre dș la liberte. *5'11 y a en Espagne une bouche bavarde Elle parle de liberté. 5'iLy a en Espagne un vérré de vin pur C'est le peuple qui le boira. PAUL ELUARD m­mit AL ASOCIAȚIILOR PETROLIFERE de V. BORCEA A­m citit zilele acestea unul d În acele obișnuite memorii pe care dife­ritele asociații profesionale din țară nu întârzie, pentru motive de cele mai multe ori puțin justificate, să le trimită ministerelor. Este vorba de memoriul întocmit de „Asociația Industriilor de Petrol”­ și prezentat Ministerului Minelor și pe­trolului. El se referă la conferințele or­ganizate de Sindicatele Unite din re­giunea Prahovei, cu specialiștii și ingi­nerii societăților petrolifere. Ce se în­tâmplă la acete conferințe ne sporne chiar memoriul amintit pe care-l vom cita. ..La aceste conferințe se discută se propun și se soluționează chestiuni de ordin tehnic și economic, în cadrul unor comisiuni speciale pentru proble­mele de foraj de lucrări geologice, pro­ducție, prelucrare, materiale, transpor­turi, etc. formate din specialiștii So­cietăților, în calitate de membri ai Sin­dicatelor”. Mărturisim că ajunși cu lectura la înfățișarea acestui judicios plan de lu­cru al Sindicatelor Unite din Prahova, ne așteptam ca Asociația Industriilor de Petrol’* să-și exprime satisfacția pentru modul în care Sindicatele înțeleg să întrunească tehnicienii și muncitorii spre a asigura un cât mai mare randa­ment luptei pentru refacerea industriei petrolifere și prin aceasta, pentru refa­cerea economică a țării Mai mult încă, socoteam ei poate. Asociația Industrii­lor de Petrol, in dorința ei de a reliefa toate Inițiativele menite să aducă o contribuție rodnică operei de recon­strucție va propune generalizarea aces­tor conferințe pentru toate sectoarele industriale. (­ Cetitorii vor înțelege deci surprinde­rea cu care am luat cunoștință apoi de felul în care ..Asociația” privește aces­te conferințe. Iată, tot citând din me­moriu : „interferențe care pot duce la desorientarea inginerilor și la neap­li­ca­rea programelor de lucru întocmite de dv.’’ (Ministerul Minelor și Petrolului). Pentru noi, această acuzație pare de neînțeles: cum studierea tuturor pro­blemelor pe care le enumera însuși memoriul a fi cercetate la aceste confe­rințe, pot duce la ..dezorientarea’’ ingi­nerilor, la neaplicarea” programului de lucru? Dar noi socotim că asemenea conferințe — prin însuși natura lor — nu pot duce decât tocmai la aplicarea acestui program, la depășirea lui chiar prin schimbul reciproc de experiențe între specialiștii diferitelor societăți. Iar acest schimb de experiențe, nu poa­­te provoca în niciun caz „dezorien­tare»’, ci dimpotrivă o mai largă posi­bilitate pentru tehnicieni și ingineri de a fotol cele mai bune metode de lucru spre a activa producții ceea ce nu poate fi decât în avantajul și al societăților respective, și al economiei naționale. Sau poate, tocmai această depășire a programului de lucru, această inten­­sificare a producției petrolifere supără Continuare în pag. 3-a col. 5-6-7

Next