România Liberă, decembrie 1947 (Anul 5, nr. 1012-1018)

1947-12-02 / nr. 1012

4. románia liberX informaţii- cam­erstarii , începusem să ne bucurăm în ul­­tima vreme de un serviciu prompt al distribuirii pâinii. Dar probabil domnii brutari so­­­cotesc că au făcut prea multe sa­crificii pentru populaţia Capitalei,­­câci ni se semnalează iarăşi unele­­deficienţe. Astfel, la centrul nr. 14 din str.­­Agricultori, aprovizionat de fabri­ca „Sănătatea“, pâinea nu mai este adusă în cursul dimineţii, aşa reu­m s-ar cuveni, ci după amiază şi­­chiar seara târziu. Pentru populaţia nevoiaşă pen­tru care pânea este alimentul de bază, faptul acesta creiază serioa­se prejudicii, împotriva acestor fabricanţi, ca­re nu ţin seamă de interesele populaţiei trebuesc luate măsuri Urgente şi severe.­­ * Ne-am mai ocupat de câteva ori în Coloanele noastre de o doleanţă stră­veche a studentimri noastre. Este vor­ba de aşa numita Editură pentru cursuri universitare, discutată acum trei ani proectată acum doi ani fi propusă anul trecut forurilor in drept. Aflăm, in legătură cu această pro­blemă care a fost preluată intre tim­p spre rezolvare de către conducerea UNSR că pării astăzi forurile un drept au reuşit să achiziţioneze o li­tografie şi ceva accesorii . In lipsă de credite şi hârtie, maşina zaefi pe undeva prin subsolurile Uni­versităţii, anul universitar a început, prelegerile sunt numeroase şi desigur inedite, sesiunea de examene din Fe­­bruarie se apropie cu paşi vertiginos!, iar situaţiunea se întreabă vom avea sau nu vom avea cursuri? Iatăt o chestiune pe ca­re o supunem Ministerului Educaţiei Naţionale, sub­liniind cu tărie că înfiinţarea editu­­rei de cursuri universitare este un deziderat al studenţimei, care trebue să fie realizat.­ ­ Federaţia naţională a tineretului democrat din România a adresat următoarea telegramă către tinere­tul popular Iugoslavi „Cu prilejul aniversării procla­mării Republicei Federative Popu­la­re , Iugoslave, şi a promulgării Constituţiei, primiţi cele mai bun urări de progres şi expresia admi­raţiei­ prieteniei fraterne şi indes­tructibile a tineretului român pen­tru eroicul tineret a lui Tito, care alături de celelalte forţe ale Fron­tului Popular, păleşte pa calea fi­dificării socialismului”.­ D. Porfiroghonos, fost ministru al EAM-ului în guvernul de eliberare a Greciei a ţinut. In calitatea d-sale de jurist, să viziteze primul barou al ţării noastre. D-sa a fost primit de întreg consi­­liul de discip­lnă, in frunte cu d. re­­can C. Patraschivescu-Balaceanu, cu care ocazie a fbrut o frumoasă alocu­­ţiune în limba franceză. * ijfc în sala 14,raudia — str. biserica Enel 16, s-a deschis cu prilejul săr­­bătorirei iugos­ave, o expoziţie de tablouri de maeştri vechi şi con­timporani cu priveliştii din Iugosla­via. Sunt expuse opere de C. Pol Sat­mari bătrânul, Rozental, precum şi ştefan Popescu, Lucian Grigorescu, Eugen Isp­ir, Enea, Verona, Lig­ia Macovei — odată cu un vechi ta­blou reprezentând asediul Belgra­dului, dl V. Breda alt cărţi Optra sunt expuse in muzeul d­in Vi­ana. Străzile Capital sunt pline d® tot felul de câini vagabonzi, bolnavi, flă­mânzi şi agresivi. Cunoaştem greutăţile pe care le «re d® îmiUnpiitiiat serviciul de ecarisaj, din pricina tips0­ d« vethknie-dube Dar totuşi credem că situaţia actuală, dacă nu poat.a fi total remediată, ar putea fi cel puţin »me iorată. Lucrurile Insă, tn orice caz, nu mai pot fi lăsate In situaţia actuală * Nc-am ocupat în reporta­j­ul nos­tru trecut de muzeul municipal, că­zut victima culturofobului fost mi­nistru Burcă. Nu ţinem să insis­tam prea mult asupra personali­tăţii acestei excelenţe deblocate, mai ales cu 3. Burcă nu mai este el însuşi, astăzi decât o piesă fără­ valoare, in giuzeul de antichităţi politice a neamului. Ceea ce ne interesează este res­taurarea cât mai urgent posibil a locaşului de artă care este muzeul municipal. Să fie adunate piesă cu piesă, din Raznic, din Victor Ema­nuel şi — mai ştii — poate şi din unele case particulare suspuse, cu morile nepreţuite, până acum câţi­va ani deţinute de muzeul muni­cipiului Bucureşti. Să fie imediat repusă în posesia localului condu­­cerea muzeului indiferent cine lo­cuieşte şi cine a ocupat până In prezent acest local. Dealtfel suntem informaţi că de ajutor de primar Dancea se ocupă personal de nefericitul caz al mu­zeului municipal. Pe câte ştiinţ­i. Doncea nu e omul care să glu­mească atunci când e vorba de gospodărit această năpăstuită ur­be, unde a domnit civilizaţia­ lul Burcă şi a altor excelenţe mânca­te de mobiile reacţionare. Aşadar, aşteptăm pe curând vestea inau­gurării noului­ vechi local al muze­ului. Şi poate şi aceia a persona­lului său de specialitate care după câte ştim funcţionează actualmen­te la... garajele comunale! •* PRINCIPIUL ALEGERII VA FI EXTINS LA ÎNTREAGA MAGISTRATURA Importante precizări asupra reformei justiţiei făcută de d. ministru prof. L. Pătrăşcanu­ ­ în faţa Camerei Deputaţilor, d. Lu­creţiu Pătrăşcanu, ministrul Justi­­ţiei, a făcut era un am no­u expozeu asupra Reformei Justiţiei, reformă a cărei iniţiativă şî realizare aparţine Partidului Comunist Român şi care consttue unul din elementele esen­ţiale in considerarea şi desvoltarea democraţiei noastre populare. După ce d-sa a făcut o documen­tată incursiune in trecut, a arătat că aparatul justiţiei, moştenit după 23­­August 1944 şi 6 Martie 1945 a fost crtiit în spirit de clasă, să slujească îneresul de clasă al claselor pose­dări ta. Un exemplu frapant a fost acela in legătură cu reforma agrară In până reformă s’au găsit jude­­icători neînţelegători al timpului, brbl, mânaţi in­să de Interese de clasă care să aducă in faţa tribunalelor ţă­ranii, pe care guvernul, urmând vo­inţa masselor, îl împroprietărea.­­S’au găsit judecători rari să se pună deacurmezişul reformei agrare. Sate întregi au început să fie pur­­tate la judecăţi, sperăndu-sa astfel că marii proprietari îşi­ vor recupera pământul. Nu era întâmplătoare p-­Îhvdînett aceasta vechiului aparat (BJ hiriîtiej. Guvernul sprijinit flg elementele­­conştiente, sprijinit de m­asse, a por­nit opera de reconstrucţie. Guvernul s’a lovit însă de un sabotaj organi­­zat. S’a schimbat caracterul­­ social al massei infras- T fort'îor Care este explicaţiumiea acestei per­­m­anente nepotriviri Intre activitatea Unei mari părţi din magistratură, a unei bune părţi din aparatul judecătoresc, si tendinţele constructive ale guvernului’ Ce s’a întâmplat? S’a spus: corupţia. Eu n’am să pun accentul pe corupţie. S’a schimbat Intr’adevăr ceva. Ce anu­­me? S’a schimbat caracterul social al m­assei infractorilor. Judecătorii erau foarte aspru­, atunci când trebuiau să judece şi să condamne Un muncitor, un ţăran, un om nevoiaş. Aceştia erau oameni nu din categoria socială din care făceau ei parte sau­­din care cei mai mulţi se simţeau iu­proape, nu din categoria socială în spi­ritul căreia au fost creiaţi şi crescuţi Puteau, între omul împricinat şi jude­cător să ridice un zid. Dar massa infractorilor de astăzi —­ moşieri, speculanţi, sabotori —- aceasta este massa cu care foarte mulţi magis­traţi sunt legaţi organic. Este categoria socială din care foarte mulţi dintre ei fac parte, de care se sânt apropiaţi prin mentalitate şi stare socială, ai­ cărei interese — conştienţi sau inconştienţi încă Ie servesc, lată adevărata ex­plicaţie a bîândeţei, altfel greu de ex­plicat, a blândeţe! multora dintre magi­strii­ noştri, , Schiwr-foarea sistemssl&s! ! In această situaţie, pentru a asigura drum­uî democraţiei noastre populare, pentru a consolida câştigurile massei populare, şi mai mult, pentru a deschide drum larg în viitor, regimului de astăzi, reforma justiţiei se impunea în mod absolut. Şi reforma — din iniţiativa Par­­tidi­ui Comunist Român — a venit. Reforma justiţiei nu înseamnă numai schimbarea oamenilor, ci schimbarea si­­stemulu. Prezenţa asesorlor populari schimbă sistemul, iar nu numai oamenii. Intr’adevăr, asesorii populari aduc pe­­scaunul judecătoresc conştiinţa lor de clasă, lumina minţii lor, dar mai aduc­­ceva: interesele oamenilor muncitori, ale oamenilor truditori, aie celor care luptă şi muncesc pentru îmbunătăţirea Vieţii lor, dar şi pentru apărarea şi con­ 'soli'darea drepturilor şi libertăţilor de­­mocrate. Asesorii populari aduc în justi­ţie sprijinul masseior cari i-au trimis a­­colo. Ei reprezintă într’adevăr massele p­opulare, reprezintă imensa majoritate a poporului român. Prin prezenţa asesorilor populari, am introdus In adevăr elementul de­mocrat în justiţia noastră.­­ Despre inamovibilitate ’ Inamovibilitatea a fost o formulă ipo- îl pţită şi falsă, dar cultivată iu scot bine delimitate. S’a spus: Judecătorul este inamovibil, pentru că vrem să fie independenţi de puterea executivă. Este un neadevăr sfruntat. In regimul de clasă pe care l-a cunoscut poporul ro­mân înainte şi după 1865, puterea ju­decătorească a fost permanent la dispo­ziţia puterii executive, adică la dispo­ziţia oamenilor din guvern reprezentând pătimite posedante. N’a existat Inde­pendenţa magistraturii sub nici o for­­mă. Şi care este corectivul pe care l-am adus noi? Nu făcând pe judecător să depindă de puterea executivă, dar l-am făcut efectiv, am făcut pe asesorul popular, pe judecătorul popular să fie reprezentantul ales al masselor populare. El va avea răspunderea şi în faţa le­­gilor ţării desigur, dar şi în faţa mun­­citorilor şi ţăranilor care l-au ales şi l-au trimes să fie judecător. Noi aducem un principiu Incitor în­­tr-adevăr, dar pe o bază largă democra­tică, făcând din judecător reprezentan­tul ales al muncitorilor şi ţărănimii muncitoare. Un alt aspect al problemei este cel constituţional. Aşa cum este formulat articolul din actul constituţional din 30 August 1044, problema a asigura inamovibilitatea sau a suspenda această Inamovibilitate, de­vine un atribut al puterii legiuitoare și obiectul unei legi ordinare. De aceia cred că cei care vor să in­­voace textul constituțional, sau preve­derile constituționale în sprijinul inamo­vibilității, nu au temei juridic. Numai un început Legea da reformă judecătorească în­­tr'adevăr schimbă fundamental justiția noastră. Aceasta reformă este însă numai un început, pentru că noi vom tinde, trebue să tindem la stabi­lirea principiului alegerii pentru întreaga magistra­tură. Este un început această reformă, dar un început care ne dă dreptul să vor­bim chiar de astăzi, de o nouă justiție în țara ro­mânească. O justiție pusă la îndemâna masselor populare nu numai prin faptul că am ramificat în mod masiv aparatul jude­cătoresc, în mediul rural, n­u numai pentru că am lărgit competența instan­țelor de la sate, nu numai pentru că am introdus e­­lemental­ popular, dar pen­tru ca spiritul acestei re­forme, spiritul acestei ju­stiţii, este un spirit nou, inspirat din democraţia noastră populară. Vor fi desigur greutăţi în aplicarea reformei. A­­ceste greutăţi însă vor fi învinse cu concursul mas­selor populare care văd in această reformă realiza­rea unei năzuinţe de mult simţite, acela de a da po­porului român o justiţie aşa cum o cer vremurile noul şi cum o cer intere­sele democraţiei noastre populare. ­­UDA PROPUNERII HISUUUlI 11T0 GUVERNUL IUGOSLAV A DECODAT BRIGADIERII ROSSI PARI AO MUHî IN JU­GOSW Conviețul Central al Uniunii Tineretu­lui Muncitoresc, a primit următoarea notă din partea Ambasadei Republice­ Popula­­re Federative Iugoslave. — Ambasada Republicei Federative Populare Iugoslave din Bucureşti, are o­­noarea de a aduce la cunoştinţa Com­i­te­­tul­ui Central al Uniunii Tineretului Mun­citoresc, că pentru succesul obţinut la munca de construcţie a liniei ferate a ti­neretului Samaţ—Sarajevo, linie dată cir­culaţiei pe ziua de 15 Noembrie 1947. — Prezidianul Adunării Populare a Republicei Federative Populare Iugoslave a hotărât conform art. 2 din Legea deco­rărilor şi medaliilor, la propunerea Mare­şalului Tito: — „Pentru meritele excepţionale, obţi­nute în munca pentru refacerea şi cons­truirea ţării” să decoreze cu: ORDINUL MUNCII CLASA l-a Brigada I-a română udarnă „Ştefan Plavăț”; Brigada 11-a română udarnă „Zarko-Despotovici-Jakobinsky“ Bri­gada lll-a română „Nicolae Bălcescu”; Brigada IV-a şi a V-a udarnă „Horia, Cloşca şi Crişan”. ORDINUL MUNCII CLASA Il-a Trofin Virgil comandantul brigăzii ro­mâne ,„Ştefan Plavăţ”; Tancevici Boja comandantul brigăzii române „Zarko-Des­­potovici-Jakobinsky”; Ion Ştefan coman­dantul brigăzii a IV-a şi a 5-a „Horia, Cloşca şi Crişan”; Jura Griţaneco, ajutor de comandant al brigăzii Ili­a „Nicolae Bălcescu”, ORDINUL MUNCII CLASA III-a Virgil Ioanid — brigadier în brigada III-a română; Lazăr Nicolin — brigadier în brigada V-a română; Iancovici Jiva — brigadier în brigada V-a română; Kraus Robert — brigadier în brigada 111-a română (decedat) Viris Sor­a — brigadier în brigada V-a română; Proto­popul Milan Nikolic membru în Coman­damentul brigăd­i li-a română; Oprea Nicolae — brigadier în brigada IV-a română; Bora Petrov — brigadier în bri­gada V-a română; Silagy Elmer — briga­dier în brigada III-a română. — Felicitând tineretul român pentru decoraţiile primite, Ambasada Republicei Federative Populare iugoslave din București, salulă tineretul român și îi dorește succes deplin în muncă. | 4¥ENTURfLE FERICITULUI A­UGUSTIN (784 s \J VfL) TELEGRAMĂ D-LUI DR. PETRU GROZA CĂTRE MAREŞALUL TITO D. Dr. Petru Groza, preşedintele Cons­tiu­ui de Miniştri, a trimis ur­mătoarea telegramă: Excelenţei Sale Mareşalului IOSIF BROZ TITO preşedintele Consi­tului de Miniştri al Republicei Federativ© Populare Iugoslava BELGRAD Cu ocazia aniversării promulgă­rii Republcii, Federative Populare Iugoslave rog pe Excelenţa "Voastră să primească cele mai cade urări atât din pariea guvernului român cât şi a mea personal, poporul român trimite cele mai sincere urări de prosperitate şi progres eroicelor po­­poare prietene din B­lagos­avia hotă­­rît să colaboreze cu el frăţeşte pen­tru cauza democraţiei şi a păcii. Dr. PETRU GROZA, Preşedintele Consiliului de if miniştri ȘANTIERUL ROMÂNIEI CARE SE RI­DICĂ Ziarele s’au ocupat adesea, in ultimul timp, de „minunea dela Ag­nita“. De „minunea“ acelei conducte de gaz care nu putuse fi in­­stalata ani de-a rândul. Pentru că n ar fi fost bani, pentrucă n’am fi avut tuburile necesare și pentru o mie și una de alte motive — la ca­pătul cărora rămânea in picioare, valabilă, doar constatarea că in­dustria Capitalei nu era aprovi­zionată cu combustibil suficient. Toate acestea până ce, intr’o zi, tineretul muncitor al ţării şi-a for­mat brigăzile de voluntari care­ au plecat pe şantierul Agnita-Botor­­ca. In faţa entuziasmului năvalnic al tinereţii biruitoare, toate argu­mentele frumos ticluite pe hârtie în birouri rupte de vuetul vieţii, s’au risipit în cele patru vânturi. Iar ceea ce de ani de zile se re­semnaseră unii să accepte ca irea­lizabil — cel puţin „deocamdată“... — brigăzile „Gheorghiu-Dej“ au Înfăptuit in câteva săptămâni. „Minunea“ dela Agnita s’a do­vedit a nu fi decât triumful vieţii, al tinereţii creatoare, al spiritului nou care călăuzeşte poporul nos­tru­ pe drumul aspru al luminilor viitoare. S’a scris şi se scrie — pe bună dreptate — despre tineretul sovie­tic, despre­­tineretul iugoslav care deschid astăzi prin muncă pârtiile vieţii noul, pentru care e­l s’au jertfit atâţia din rândurile lor. Este cazul să constatăm cu bu­curie că pe căile acestea ale unui viitor mai bun — care rad’ază, d'n acest colţ de lume, nădejdi şi în­demnuri noui la luptă oamenilor din întreaga lume — a pornit şi tineretul ţării noastre. Cu pilda tineretului din ţările vecine, cu experienţa muncii fră­ţeşti pe şantierele Iugoslaviei, Bulgariei şi Albaniei, cu imaginea vie­­ţiirtfel Românii de care să fie mândri, in toate colţurile ţării au apărut şantierele tineretului mun­citor. Grăbind terminarea liniei ferate Bucureşti-Craiova, terminând via­ductul de la Brebu — necesar uzi­nelor Reşiţa — punând in mişcare două furnale la Hunedoara, ter­minând cu 25 zile înainte de data fixată o cale ferata la Bacău, re­parând voluntar depourile de cale ferată la Buzău, muncind supli­mentar în Valea Jiul­ui, ş. a. m. d. tineretul ţării a adus nu numai contribuţia lui creatoare la refa­cerea României, dar şi-a mărit propria lui experienţă, s’a întărit la isvoarele nesecate ale propriei lui forţe. Şantierul Agnita-Botorca i-a verificat, din nou, capacitatea creatoare, i-a dat odată mai mult conştiinţa posibilităţilor nelimitate pe care ie are. Dar nu numai atât: povesteau unii colegi, care au fost pe acest şantier, de năzuinţele care se în­­firipă in sufletele tinerilor volun­tari. De serile în care, întorşi deja munca dură, în lapoviţi şi ploaie, în noroaie şi prin pădure, briga­dierii aveau un singur gând: o lu­crare mai mare. La care să nu fie numai ei, câteva sute, ci la care să aibe alături miile şi zecile de mi de tineri care privesc astăzi către „brigadierii lui Gheorghiu- Dej“ cu dorul mărturisit de a fi şi ei „ACOLO”, pe şantier. Pe marele şantier naţional pe care Uniunea Tineretului Munci­toresc l-a cerut. ...Se ţes seara, în clipele de o­­dihnă, în cantonamentele de la Ag­nita — ca în atâtea colţuri de ţa­ră — planuri, se avântă argumen­te pe aripile entuziasmului. Un muncitor metalurgist explică de ce marele şantier trebue să fie o fa­brică de cox care să deschidă noul orizonturi industriei grele. Un alt tânăr, venit în fabrică, dintr'un sat depărtat de câmpia dunăreană, poartă vie în suflet durerea oame­nilor din satul primei copilării: eî visează diguri care să oprească re­vărsarea apelor șî sa deschidă plin gărilor câmpuri nou'; vede și sim­­te de pe acum, duduitul tractoare-­­ lor care-ar putea pătrunde pe o­goare noui, ascunse acum tocmai­­ in vremea muncilor, sub apele ca*­ re le inundă. Un al treilea, işi a­­nunteşte de opaiţul de acasă, de o­ carte de curând cetită, in care sej vorbea despre rezultatele electr!« ficării in Uniunea Sovietică, si stă« rufe îndârjit împotriva primilor doi la gândul său: electrificarea. Alei arbitru, un al patrulea ezită și cân« tărește parcă fiecare argument* Dar, hotărârea întârzie. . „ }] Fiecare are dreptate, pare ai:{ spune chipul său, în timp ce gin« dul continuă: It — Şi-atâtea alte lucrări care-aif, putea fi făcute... Alulte sunt de fă«­­­cut la noi în ţară. Totul trebuej făcut, făcut dela început, ca’n pri« ma zi... _ jo jiis o o e o ® ® 1 6 SS. ’ Frământarea aceasta a tineriîoij I noştri nu poate rămâne fără ur« mări. Zilele acestea se vor întoar«­ce victorioşi, brigadierii dela Age­nita; ei au arătat — în numele turor tinerilor ţării — cât pot. AU arătat că merită încrederea mare« j Iui şantier naţional pe care voii să-l deschidă în primăvară. j Dar întrebarea pe care şi-o puiŢi rămâne actuală: Ce facem mai în«. tâi? De ce are ţara nevoe mai re« ! pede? fi Pentrucă pregătirile trebuesd începute acum, în timpul îernH.( Planurile trebuesc puse la punct, cadrele de tehnicieni alese şi pre­­gătite. La primăvară începe munca pUţ| şantier. ţj Salutând aceste „zori care cân­­­tă“, încrezătoare într’un însorit­ mâine al României muncitoare, gazeta noastră socoteşte că-şi fa­­ce o datorie punând în discuţii cetitorilor ei problema şantierului, naional al tineretului român. Technicieni şi specialişti, tineri şi bătrâni, muncitori în uzine sa­u studenţi pe băncile facultăţii, voii găsi în coloanele noastre ospitaliii­tate părerilor şi propunerilor lor. Şantierul național al tineretului este şantierul României viitoare, pentru care luptăm cu toţii.­­ Ccsîîws Msargesea* } Pregătirile pentru realizarea partidului unic muncitoresc au fost intensificate. In urma hotărîrii comitetelor centrale reunite ale partidelor co­munist român şi social democrat, comitetul central al Frontului Unic Muncitoresc a instituit comisiuni comune judeţene, locale şi de sec­toare în vederea pregătirii parti­dului unic muncitoresc conform di­rectivelor date de comisia organi­zatorică. Comisiile sunt alcă­tuite din câte doi delegaţi ai partidului comunist şi doi ai partidului social-demo­crat. Lucrările vor începe deîndată pentru ca să poată fi încheiate la timp în vederea congresului gene­ral care va înfăptui unificarea ce­lor două partide. Intre timp are Ioc marea acţiu­ne de lămurire ideologică, astăzi Duminecă ţinându-se numeroase adunări în ţară la care participă şi delegaţi din Bucureşti. Prin votarea proectului de mo­dificare a unor articole din legea de organizare a ministerului de externe, sunt ratificate toate nu­mirile făcute în cadrul acestui de­partament de la 10 Noembrie 1947. In „Monitorul Oficial“ de ori au apărut numirile d-lor Petre Năvo­­daru, în calitate de consilier de le­gaţie c­a­t­a la legaţia României din Oslo, Avram Gh. Valeriu, con­silier de legaţie clasa ÎI şi Charap Eugen secretar de legaţie în ca­­drele ministerului Afacerilor Stră­ine. Deasemenea Monitorul Oficial publică şi primirea demisiilor d-lor Sergiu Dimitriu din postul de mi­nistru plenpotenţiar la Bueno­s, Ai­res şi Const. Zănescu, ministru plenipotenţiar cl. I. din funcţia de secretar general din departamen­tul afacerilor străine. în curând se vor face şi alte nu­miri pentru complectarea misiuni­lor noastre diplomatice din străi­nătate. O delegaţie economică în fromnş­te cu d. Bucur Schiopu, subsecre­­tar de stat la ministerul de indus­­trie şi comerţ a plecat la Berna îr­ vederea aplicărei acordului încheg­iat între România şi Elveţia.­­ O altă delegaţie economică va pleca săptămâna viitoare la Mos­­cova în vederea­ pregătirii noului acord economic cu Uniunea Soviei­tică pe anul 1948. * ^ în corpul diplomaţie­i din Bucu«­ reşti vor avea loc unele schimbări/ D. Jean Paul Boncour, ministru! Franţei în România va părăsi zi-­­lele acestea Capitala, fiind reche« mat. f Până la numirea unui titular re«, gaţia Franţei va fi condusă de dl Aubovneau cu titlul de însărcinat, de afaceri. D. prîir­ministru dr. Petru­ Grew­­za a plecat aseară la Sibiu spre a lua parte azi îa serbările soc. „As« tra‘\ -... -d ■«- * \ Solemnitatea instalării tipTiîu! mitropolit al Moldovei Justiniani Marina va avea loc la Iași Dumîn ^neca viitoare în prezenta mai­­ multor membri ai guvernului. POLITICĂ! NUMIREA COMISIILOR PENTRU PREGĂTIREA PARTIDULUI MG MUNCITORESC — SCHIMBĂRI IN CORPUS. . DIPLOMATIC — PAG. 3-* INSTALAREA DE CENTRALE TELEGRAFICE IN IARĂ în perioada dela 7.XX. — 30. XI a.S„, Direcţiunea Generală PTT din Ministe­rul Comunicaţiilor a Instalat central® telegrafice in oraşele mari din tară, după cum urmează: la Braşov,centra­­la cu 30 numere la Sibiu centrala cu 15 numere la Timişoara centrala cu 15 numere și este în curs de instalare una cu 30 numere, la Cluj centrala; * cu 15 numere, la Craiova centrala, cu­­ 15 numere, la Bacău centrala cu 1­ numere, la Iași centrala es® M i curs A» montare.

Next