România Liberă, februarie 1948 (Anul 6, Nr. 1058-1083)
1948-02-01 / nr. 1058
b rbbmSbbr O N JURUL CRITICII TEATRALE iscuțiile stârnite in jurul criticei dramatice sunt de multe ori mai comentate decât criticele înseși. Pornind de la vechi prejudecăți multi dintre teatraliști mai sunt încă ispitiți să confunde critica științifică șî cea impresionistă, înglobându-le ne amândouă la pitoreasca denumire de „înjurături“. Trebuie să recunoaștem că într’o măsură oarecare, criticile îîntresioniste, noi suporta acest calificativ. Denumirea nu n-i mai are însă locul. atunci când este vorba de o critică științifică, întemeiată, critica pe care avem ocazia să o vedem din ce în ce mai des în coloanele gazetelor noastre. Reflecțiile de mai sus, știm, nu sunt inedite. Le repetăm însă pentru că, împărtășite. pentru moment de foarte puțini dintre teatraliștii noștri ele capătă un caracter concret prin cele două exemple de mai jos. Primul, de curând a avut loc la Teatrul National o ședința în cadrul căreia d. Alexandru Kîriîescu si-a citit ultima d-sale lucrare „Mirei Angelo — viitoarea premieră a primei noastre scene. Au fost invitați la această lectură cronicarii dramatici și directorii de scenă ai Teatrului National. După lectură au avut loc discuții asupra piesei. Prejudecata, critica egal înjurătură se părea că predomină. Socotind că odată adusă spre a fi jucată la Teatrul National, trecută și discutată de differite foruri artistice, piesa este deasupra oricăror critici, primii vorbitori au început prin a se întrece în laude, debitând fraze foarte sunătoare dar ’—* ierte-ni-se îndrăzneala — lipsite de conținut. Prima critică serioasă, constructivă a fost făcută de un tânăr director de scenă al Teatrului National. A fost ca un semnal. Rând pe rând obiecțiile au început să vină și chiar cei care nu-î găsiseră meset decât calități și-au adus aminte că uitaseră să-și exprime reticențele. Bineînțeles fiind vorba de o piesă de o valoare incontestabilă în care secundul Alexandru Kîritescu s’a întrecut pe sine insusî, dând literaturii dramatice romn- CRQiaiOR iLIZISILI CONCERTUL ORCHESTREI ȘI CORULUI RADIO ;,ÍJltúnÍJÍ., «concert al orchestrei simfonice Radio, se înscrie în istoria muzicii noastre, prin evenimentul constituit de prima audiție publică a celor cinci imnuri închinate de compozitorii noștri Republicei Populare Române. De aceea, dincolo de celelalte piese din program —și să nu uiț Șiâ că ele se numeau Simfonia III-a (Eroica) de Beethoven Și Dansurile Palestiene din „Prințul Igor” de Borodin — marele interes al serii i l-au constituit cele cinci lucrari românești, dedicate tinerei republici populare. Cele cinci imnuri au fost scrise, în primele douăzeci și patru de ore de la proclamarea republicii, de d-nii: Alfred Mendelssohn, Sergiu Nadler, Elly Roman, Matei Socor si Dem. Botez, iar lucrările lor au fost executate pentru prima dată. Sâmbătă, de orchestra și corul Radio, condus de d. Matei Socor. Din capul locului, se cuvine să spunem că toate lucrările sunt de bună calitate și, in general, potrivite momentului istoric, pe care îl celebrează Ele onorează Și pe Artesti și tânăra noastră muzică românească, conștientă și prezentă în marile momente, pe care le trăim. Fără îndoială că lucrarea cea mai realizată artisticește, și în a fila? timp cea mai viguroasă este aceea scrisă de d. Matei Socor, pe textul poetului Aurel Baranga- Este un cântec impresionant direct și cu deosebite virtuți mobilizatoare. Ca stil re amintește oarecum de acela, a aspru și combativ, al cântecelor comuniste germane din perioada pre-hitleristă, genul cântecelor muncitorești ale Stat- Hans Eisler. Metser, etc. Muzica d-lui Socor este străbătută de un suflu puternic și are o cadență robustă. Discursul muzical prezintă două climate : muzica strofelor constituite mai degrabă un cântec de luptă, plin de plan și dinamic, și exprimă condițiile de luptă pentru republică sau, dacă vreți, acelea de apărare a ei. In schimb, refrenul aduce atmosfora de glorificare, de permanență a lucrului împlinit șî noi întâlnim adevăratul caracter al imnului : solemnitatea, majestatea și noblețea liniei. Remarcabil deasemeni , , imnul scris de Mendelssohn pe Sindicatul artiștilor a alcatut o mare 1. t/t . O trupă de actor, de varietăți, versul de Mana BanuS. Corul v ^. completată cu numere este scris la unison și are o deose strări| și va fi ipărțită în trei grupe dîtă forță de expresie, versul al care vor activa după cu urmează: prima doilea aduce Si un caracteristic iz in Sala cinematografului Gioconda carg is folklor. Aci suflul eroic este va fi transformată în teatru, cea de doua mag puzin sensibil, muzica exprimm Teatrul Armatei iar cea de a treia va mând sentimental amplu al celebrări egiimentații. 0*»kleist|rf teatru de estradă IN BUCUREȘTI «ești o opera superioara eniar ț .Jolunte, dîn Perugia“, obiecțiunile au avut un caracter limitat- un personaj care ar fi fost mai bine dacă apărea și într’un alt tablou, o descriere mai puțin amănunțită în altă parte, dar care, îndreptate ( vor contribui la împlinirea piesei , scăpări fără prea mare împortanță. Primul sizizat de aceste critici , a fost chiar amorul, d- Alexandru Kirstescu care și le-a însușit promițând să facă uz de sugestiile primite. tt.! Și astfel una din cele mai reprezentative opere ale dramaturigiei românești la apariția în Dublic , va avea un plus de valoare, rezultat din discuțiile unei critici obiecive. tc. Cel de al doilea exemplu al efectului criticii constructive l-am avut cu ocazia Instalării d-lui San ■ du Elîad în pe tul de director al Teatrului C. G M. |! Numeroase laude verbale și scrise au fost aduse realizării artistice a Teatrului din Lipscani. Pe cât de multiple, pe atât de meritate. Și totuși cronicarii dra matici au găsit unele deficiențe : competența judecătoriei în circumscrp. SD Octacolului. Deformație profe- art a căreia se află cei din urmă domicilu sională vor fî spus unii. Si aurTm untal -soare." Dacă 10^1 PartÎ voe„ „jiște sa faca și el cerere de despărțire, va n . . . . „ , Ifi obligat să o facă cel mai târzu până dovada cea mai buna a dat-o [.. ]n prima zi de înfățișare în ședință pu. Sandu Blîad care în discursul mau bucă, pentru fapte petrecute înainte de guraj a trecut «este felîc tărî » și această dată. Pentru fapte« petrecute s'« puru îndeosebi asupra criticii după această dată, va putea face cerere lor. Și, fapt deloc surprinzător.3?Pan,a ^ inceperea desbaterilor în cererea pentru cei care cunosc pregătirea i remaJ?l^sau lil. t , . r sjarirl,, Flîari și îndsît ? Instanța poate să pronunțe despărțe. - le.a Â9ltluia împotriva ambior soți, chiar atunci A recunoscut husa nnneioriv, a când numai unu, d-ne,- ‘acv, cerere *5eetâf*obiiui: conținutul, ideologic,daca din dovezile administrative reese bine orientat șî si-a luat ca sur fvina amândurora. Judecătorul va putea cina de bază pentru cel de al doilea chiar înainte de prima zi de înfățiilea spectacol, ca accentul să Cad5 Larei pe cale de ordonanță prezidențial, c ® concepția ideologică. Doua momente, două exemple concrete ‘ »1` rolului ne care trei bani s’-n""cu o critică constructivă, științifică. Dofă imotorii criticii ar putea să „pibeteze asupra tor; adeptî crteii impreSî onîste îî s’ar putea alătura M. lucrările ascultate dintr’un punct de vedere al expresiei directe, mai ușoară de transmis și de reținut, atunci desigur că „Steag al libertății sfinte” scris de d. Eli? Roman ne textul poetului Eugen Jebeleanu, întrunește aceste calități ale unui cântec care trebuie să devină cu adevărat popular , are un ambitus normal melodie cursivă și mult elan. Este un cântec, care poate fi reținut și cântat fără nici o sforțare de oricine. Imnul d-lui Dem. Botez, pe Versurile d-ne,* Nina Cassian. vădește interesante calitățî, dar niciintensitatea de vibrație, nici dinamismul nu-i sunt principalele însușiri. In sfârșit, „Cântecul” d-lui Sergiu Nadler, după cum 1i arată și titlul, nu vizează imnul, ci realizează cântul de bucurie, popular și sărbătoresc, care celebrează momentul republicii, dar sugerează mai puțin perspectivele ei majore și permanente. Dacă ar fi să stabilim o ordine în apreciere, sufragiul nostru ar merge, în primul rând — și la mare distanță — spre Imnul d lui Matei Socor, de un deosebit potențial Sibine realizat artisticește. Pe acelaș plan, dar judecat din punctul de vedere al posibilităților de popularizare, se situiază lucrarea d-lui Elly Roman. Toate cele cinci lucrări au fost excelent executate de orchestra simfonică și corul Radio, sub conducerea energică și însuflețită a d lui Matei Socor. In restul programului, atât Simfonia de Beethoven și Dansurile de Borodin, au suscitat mai puțin interes, față de noutatea și importanța lucrărilor mai sus pomenite. Nu știm dacă imnul republicei noastre populare va fi ales dintre lucrările prezentate, dar, în orice caz ar fi de dorit să ascultăm $> lucrările altor compozitori, cărora este imposibil ca maneta și importanța evenimentului să nu le fi trezit contul lor de participare. Andrei Tudós* 53 S 33SU Și Sunt unele filme pe care, văzându-le, au impresia că îe parte la o șuetă lipsită de preocupări: un sir de vorbe amuzante, spumoase, creând o atmosferă agreabilă, dar de de urma cărora nu izbutești sa te alegi Cui altceva decât cu certitudinea că ai pierdut o oră sau două. Plăcut, ce-i drept, dar, în orice caz, pierdere» rămâne pierdere. Cam așa se întâmplă și cu noua premieră, ’’ONORAI?5LA <CATEVRINA“. O comedie franțuzească de spion, foarte spirituală, dar în acelaș timp, extrem de superficială Un film din care, dacă am dori să desprindem o idee, un fir conducător sau, în sfârșit, orice, cât de cât ne-am osteni zadarnic. Am râs destul de copios în timpul spectal rolului dar an lăsat buna despp’ ziție la ușă, în momentul când am părăsit sala Pentru că filmul Iui îi lipsește tocmai conținutul, care l-ar fi legat de viață și dsn oameni. Acțiunea gravitează în jurul unei aventuri destul de convenționale care se termină, natural, “ cel puțin în intenție — cu o căsătorie. O frumoasă femeie se îndeletnicește cu vânzarea unor pendule pușculiță, utilizând șantajul, pentru o mai bună reușită a comerțului. Până la urmă, practicând acest procedeu se întâlnește cu un bărbat de care se îndrăgostește și totul se termină cu un sărut ca ne vremea filmelor mute. Cum spuneam, calitatea filmului nu constă în acțiune, ci în dialog. Foarte viu și amuzant, acesta] face ca spectacolul să plari pe, moment. Amuzamentul însă nu durează însă șî dincolo de peretii săîîi de cinematograf, în concluzie „Onorabila Caterina“ este neîndoelnic o comedie superioară celor cu Stan și Bran, Pralt Marx van Ritz șî alții- Pentru amatorii, de divertîsi peatr n spectal tsaf «strivit. «a »• ' NOUĂ PROCEDURĂ A DIVORȚULUI (Urmare din l-a) (Urmare din pag. l-a) intr’un proces verbal, semnale de judecăitar, spefter și parte și care va înlocui cererea scrisă. De asemenea cererea sau calea de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greștă. In privința înmânării citafiunilor î actelor de procedură, noul cod prevede că în cazul în care agențil însărcinat cu înmânarea citatei sau a actelor nu găsește nici pe cel în cauză, nici pe vreun membru al familiei sau persoană ,are să locuiască în aceiași casă, cu cel cărui este adresată citația sau actul, atunci agentul va afișa actul de procedură pe ușa locuinței celui citat, fiind asistat de doi vecini cari nu vor fi în serviciul primăriei sau poștei și nici funcționar judecătoresc. Despre cele urmate se va încheia un proces verbal, semnat de agent și de cei cari l-au asistat. Se va încerca împăcarea părților Asupra înfățișării și desbaterilor in fața instanței de judecată, noul cod prevede ca la judecătoriile rurale judecătorul, înainte de intrarea în desbateri, să încerce împăcarea părților. In caz de reușită, judecătorul va constata condițțile împăcării in cuprinsul hotărîrii pe are o va da. n caz de amânare, se plătesc In caz de amânare a procesului, partea care a pricinuit în orice chip amânarea judecății, va fi obligată, la cererea lării potrivnce, să-i plătească o despărțire pentru paguba pricinu’tă prin amânare. Instanța hotărăște, după ascult•rea părților, printr’o încheere irevoca. Despăgubiea nu se înapoiază, dar dacă partea care a dobândit o cade in iertațiunile sale. La că Incheerea nu a ost executată în timpul judecății, par.ea va putea cere ca despăgubirea să fie nută în seamă la pronunțarea hotăririi. Amânarea judecăți în zmeu! Invow edi părților, nu se poate încuviința mai mult de trei ori în cursul instanței. După rei amânări de acest fel, judecata, dacă părțile nu stărnesc, va fi suspendată și nu va fi redeschisă decât după plata sumelor prevăzute de legea ftubrului pentru redeschiderea pricin^or, despăgubii pârții potrivnice Se va putea da un singur termen pentru lipsă de apărare. Când se suspendă judecata Instanța va putea suspenda judecata când ambele părți o cer sau dacă niciuna din părți nu se înfățișează la strigarea pricinei. Cu toate acestea pricina se judecă dacă reclamantul sau pârîtul au cerut în scris judecarea în lipsă. Reclamantul poate oricând renunța la judecată sau la însuși dreptul pretins fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă. Despre perionare șî hotărîrî Orice cerere de chemare In judecată, contestație apel, recurs, revizuire și orice altă cerere se va perima de drept dacă a rămas in nelucrare doi ani. In materie comercială termenul de permare este de un an. Perimarea nu curge cât timp cererea este pe rolul instanței. CUM SE CERE ȘI Cererile de depărțire (divorț) sunt de OBȚINE DIVORȚUL din țarea copiilor minori și la pensia alimentară. In fața instanțelor de fond părțile se vor înfățișa în persoană. Dacă se înfățișează numai pârîta, cererea va fi respinsă ca insusținută. Apel reclamantulr se poate judeca chiar dacă se prezintă numai reclamantu. Interogatoriul și jurământul nu pot fi încuviințate pentru dovedirea motivelor de despărțenie. Cererea de despărțenie se va stinge prin împăcarea soților. Reclamantul va putea însă porni o cerere nouă pentru fapte petrecute după împăcare și în acest caz el se va putea sluji și de faptele vechi. Instala de recurs în intere, str. păstrării căsătorii, va putea snvocă din oficiu orice motvv de casare. Recursul suspendă hotărîrea. „. . Hotărîrea dată în fhatere de despris, masuri vremelnice cu privire la încrețenie, nu este supusa revizuirii. CE ECHIPA NAȚIONALA DE SKY LA JOCURILE OLIMPICE DE IARNĂ (Urmare din pag. l a)tiei este foarte iute, datorită curajului. Frățîlă D tru merge foarte bine la coborâre, este calm și după antrenamentul la slalom are speranța că scoate rezultate bune la combinații. Bârâ Mihai merge bine la coborâre șî slalom, dar trebue să devie mai rapid; prin antrenament va da multe lucruri frumoase. Radu Scâmeciu bun la coborâre, dar prea nervos și nu prea sigur la slalom. Are energie multă dar e prea nervos. Imre Bela e bun, dar foarte precaut, dacă ar risca mai mult ar putea da rezultate mai bune. Petcu Constantin e talentat șî cu mult antrenament poate deveni bun la combinația alpină. Văcarii St. bun la coborâre. Pentru slalom îi mai trebue viteză. Suchiami Gughi (piciorul lunt ulterior) este un bun coborâtor, dar îî mai trebue mult antrenament pentru slalom. Este dezavantajat în slalom și de înălțime. Antrenorului îi place mult echipa, în special neutru curajul cu care atacă pârtiile, pentru disciplina și spiritul de camaraderie de care dă dovadă."Robby ne laudă echipa în tot St. Morîtz-ul. Și noi suntem mulțumiți deocamdată de felul cum ea se rerezînta. Partea olimpcă de coborâre este foarte grea Si. după părerea campionilor mondiali ca Rudi Rominger. Allaîs și Molîtov câștigă ■torul acestei probe trebue să fie un mare tehnician. Stelea de vîrstă a antrenorului Câteva cuvine« despre antrenorul echipei românești, Andrea Hobbi Este fost campion național elvețian la slalom. E antrenor iarna și vărs [UNK]»**■*![&** j»!'îTrg*Tv»ini'|*țî!]e_ £ țte 2 ori campion național de coborâre la juniori și între anii 1941-42-44 a câștigat campional,! național la coborâre, ca’epoka elită. Deține până în prezent 6 recorduri nationale de coborâre. Intre 1939-45 a făcut parte din echipa națională elvețiană. A concurat alături de Rominger si Birßhodl. ' St. Moritz bitli un mic babilon Locuim la St. Moritz-bad, orașul olimpic, la circa 20 minute de St. Moritz-sat. (n acelaș hotel cunoi locuesc acum Finlandezii, Iugoslavii, Polonezii și Cehii. In imediata apropiere locuesc Francezii, Argentinienii, Chilienii, Australienii și Bulgarii, ln fiecare dimineață, ia autobuzul care duce spre funicular Se adună câteva sute de concurenți, care formează un mic babilon. Diversitatea costumelor și echipamentelor dau St Moritz-ului o culoare cu totul specială și pitorească Nu acelaș lucru se poate spune despre St. Moritz-sat, unde se face paradă cu blănuri și lux, iar bețiile, se țin lanț. E locul de întâlnire al „lumii bune”... Am văzut pe cei mai bunii skiori din lume ! Dimineața, la stația funicularului, care duce spre Corviglia locul de antrenament, se întâlnesc cei mai buni skiori din lume. Din vârful Corvigliei îl vezi coborând, când pe ALAIS cu canadienii pe care ii antrenează, când pe COUTTE cu echipa franceză, una dintre cele mai apreciate Vin apoi GEORGETTE și YVONNE THIOBLTER, care ne impresionează cu stilul lor frumos la coborâre. Anei vin americanii cu 2 echipe, băeți și fete. Nu știi pe care să-i admiri mai întâi, iar concurenții se urmăresc unii pe alții, doar doar ar mai descoperi ceva nou " Fondiștii străbat dela orele 7 din toate împrejurimile și pădurile, făcându-și antrenamentul. La patinoar, Coreenii uimesc spectatorii cu viteza, dar acum le-au venit concurenți serioși. Finlandezii care acum le vor smulge o parte din admirația spectatorilor. Dandy Galîn DOCTOR Dumitru Gheorghiu BOLI ÎE FEMEI Operațiuni VENERICE — SIFILIS Consultativol 3—1 Calea Griviței 76 Tel. 813 96 1 EBUS R i ROMÂNIA LIBERA ARCAD ă. II) Măsură. HI) Zile In calendarul rom.11 IV) La loterie. V) A apărea. VI) Cântăreț din vremurile vechi. VII) A se speria (la cai). VHI) Ba. IX) Modest, pe jumătate. Coloanele A-B, C-D; E-F Si G-H citite de sus in jos, înfățișează esatuziasmul cu care tot poporul a primit Republica Română ORIZONTAL: 1) Fiii lui Petru Rareș. 2) Mare pazatar și cetățean de frunte al RPR. 3) Aleșii. 4) Particulă a optativului. Cincizeci ~ O mie. 5) N găsești in gară. Prepoziție. Nimic. 0) Deal prăpăstios. A reține. 7) Mă trec toate apele. Integru. 8) A ține la... — Sfârșit. 9) A născoci. Dată precisă. 10) Ghimpe. Oglinda turnului din Pisa. 11) Pâine în devenire. Adevărată. 12) Sprinjimitorul viței de vie. Monedă romană. Cinci. VERTICAL: 1) Școala Politehnă-Atragem atenția cititorilor că tragerea la sorți a premiilor va avea loc Duminică 1 Februarie ora D lum. dimineața în localul redacției noastre. Deasemeni anunțăm pe participanții la concursul pe luna Ianuarie că — din motive tehnice și de... surpriză — acest concurs se prelungește până la 7 FEBRUARIE. FELICIA PREDA „ROMANIA LIBERA» Cupon A’p. 18 JAMES BYRNES FAȚĂ CU ROMÂNIA (Urmare dit pag. l a) «’------------------------------------------------veni provizoriu“, potrivit propunerei lui Reritt, care preconiza și impHmantenirea unor „controlori“ străini la noi în tară, opunându-se parerei juste sovietice, ca România să fie condusă de un guvern ieșit din votul poporului exprimat în alegeri generale (pag. 98). Pentru ca să reproducă, mai departe, replica plină de ironie a d-lui Molotov: „aveți atât de mulți oameni disponibili in tara dvs...ca să-i trimiteți a tora drept inspectori, consuli și așa mai departe?”; înfuriat de eșuarea planurilor lui Beoa și ale sale, Byrnes „vorbește deschis“, la pag. 101 , de „ofensiva sa contra Românei“. Hotărîrea lui este luată. Cu privire la raportul Ethridge, aflăm (pag. 116) că opoziția fostului rege Mihai, la reformele democratice introduse de guvernul Groza „a fost ridicată prin instigarea reprezentanților britanici și americani în România la acea dată“. Evenimentele recente au venit să confirme complicitatea monarhei cu cercurile imperialiste. Voind să denigreze, Byrnes relevă fără voie, în altă parte, (pag. 74) sprijinul lui Stalin pentru recunoașterea diplomatică a României, la Potsdam, împotriva opunerii de plano a lui Eden și Churchill. Și fiindcă șantajul economic face parte din armele diplomației americane, cartea rezervă câteva paragrafe copioase „represaliilor“ cerute prin cablogramă de Byrnes în Wall-Street, împotriva Cehoslovaciei, pentru sprijinul pe care această țara ar fi intenționat să-l acorde României, dintr un împrumut american, în primul an de secetă (pag. 143). La Conferința de la Paris, Byrnes sprijină deschis atacul la Vandenberg și Bevin împotriva riveranilor Dunării (pag. 149) in numele politiei de „ușă deschisă" pe care o lămuream mai sus. Iată câteva amănunte din cele numeroase, pe care ni le descoperă cartea lui Byrnes „vorbind deschis“ despre România. Marginea specifică a autorului nu oferă acestor objecte declarații nici măcar lustrul „diplomației“ de tip vechi. Fiindcă James F. Byrnes nu a fost niciodată un diplomat, deși a fost cândva maistru al diplomator. El a fost și este un „warmonger“, un negustor de arpoaie, șî, credincios meodelor , afacerismului american, își face publicitate, așa cum îl ajută capul. Iar dacă rezultatul iese tocmai de andoase’ea, este findcă, eșuând în gazetărie, așa cum a eșuat in politică, n’a avut vocație pentru niciuna din aceste profesiuni. Mihnea Gheorghiu VARTEJU (Urmare din pagia) Nici, dacă nașterea e „g rea, nu s’ar mai descuia toate lacătele, toate încuietorile, toate balamalele. Va fi în sat o maternitate. Dar, va spune careva de unde scornești dumneatale toate astea?... Nu’s scorneli. Le'am văzut cu ochii acum vreo patruzeci de ani, și poate că ar mai fi dăinuind și azi superstiții și leacuri băbești. Eram pe-atunci un învățăt,oraș suplinitor în satul Vârteju, și cum la școală n’aveam pat, mi'am făcut un culcuș jos pe dușumele, in colțul odăii dintre ușă și fereastră. Afară era toamnă rece. Copacii din grădina părăgi’stă gemeau de vânt și de lapoviță toată noaptea. Amuțea de la o vreme și glasul răgușit al caraulelor. Numai pe sub praguri, se furișa o țiuială umedă. Într’o dimineață, m’am sculat țe<*pan de mâni și de picioare. A venit babă satukd, m’a frecat săraca cu undelemn de candelă, mi-a ăee cântat cu trei cărbuni din sobă București cocoțat pe o căruță cu varză. Dar doctorul plăslinei, cine știe pe unde era el!.. Și apoi, umbla vorba că nici nu era doctor cu adevărat. S’a abătut numai o singură dată pe la școală, a coborît din caleașca, și a pipăit de gâlci nu, copilașii din bănci, ci catastiful de inspecție unde a scris numai de bine. leadh'tîm Butez PERSONALUL PRIMĂRIEI BRAȘOV FACE MUNCĂ VOLUNTARĂ BRAȘOV, 30 (Prin telefon). ~ Duminică 1 Februarie, tot personalul primăriei Brașov în număr de peste 300 persoane, în frunte cu primarul Dr. Ștefan Tășiedeanu, pornesc pe teren spre a presta mtifici etstefetari la sffash^i*asa i I -V