România Liberă, martie 1948 (Anul 6, Nr. 1084-1110)
1948-03-14 / nr. 1095
VOM FI UN FACTOR ACTIV IN FAMILIA POPOARELOR IUBITOARE DE PACE i (Urmare din pag .•») cerilor Strafte, să procedeze 1» schimbul instrumentelor de ratificare al» Tratatului de Prezente. Colaborare și Asistență Mutuală dintre Uniunea Soristică ^ 5» Republica Populară Română. ^ __ Cunvântarea d»stil ist«uistru Ana Finber Salutăm cu deosebea bucurie schimbul instrumentelor de ratificare a Tratatului de Prietene. Colaborare Și Asistență Mutuală încheiat la Moscova la 4 Februarie 1948 între Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice și Republica Populară Română. Adânca satisfacție și conștiințe politică cu care a fost primit acest Tratat de către poporul român, precum și buna primire ce i s'a făcut de către opinia publică sovietică, întăresc Guvernul nostru în hotărîrea de a depune o activitate continuă pentru a consolida în toate împrejurările și în toate domeniile legăturile de strânsă prietenie și de a întări permanent colaborarea culturală, economică și politică cu mare» «utere vecină. Regimul pe care « l-a dat poporul român asigură că niciodată nici un fel de interese imperialiste nu vor mai putea face ca în trecut din țara noastră un adăpost de vintre împotriva marii prietene a poporului român și asigură frăția pe veci dintre poporul român și popoarele sovietice. Guvernul Republicii Populare Române va continua să mobilizeze toate forțele populare pentru ca țara noastră să-s apere cu toată hotărîrea libertatea, independența și suveranitatea sa. Luptând împotriva manevrelor cercurilor imperaliste care amenință pacea, fr» strânsă legătură cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice e.r«, realizând politica stalinistă, stă în frunte.« Ierului ce luptă pentru Dace și democrație, poporul român îș clădește o viață liberă și prosperă, fiind astfel un factor de propășire și progres în familia popoarelor iubitoare de Dace. UN BARAJ PUTERNIC ! CALEA HPSURI PURI — CUVÂNTAREA D-LUI AMBASADOR S. I. KAVTARADZI — Schimbul instrumentelor de ratificare a Tratatului, încheiat intre Uniunea Sovietică și Republica Populară Română, și semnarea Procesului Verbal respectiv constitue un act de desăvârșire documentară a raporturilor de prietenie, colaborare și asistență mutuală între popoarele noastre. Scopul Tratatului constă in prevenirea unei noui agresiuni imperialiste, ce amenință libertatea, bunăstarea, viața și pacea popoarelor. Ideile unei aventuri sângeroase se coc la cfeerul rechinilor imperialiști și călăii omenirii iși ascut topoarele in primul rând împotriva celor popoare, care își clădesc viața bazând-o pe principiile ghetoldei și dragostei mutuale, pe principiile muncii, libertății și păcii. Uniunea Sovietică și popoarele democrației coni văd in mod clar facetre tind imperialiștii, care au transformat războiul intr’o sursă pericnă de îmbogățire, iar sângele misselor muncitoare in marfa cea mai aducătoare de câștig Ele văd in mod clar, de unde vine amenințarea vieții fiilor lor, buneistări a țârilor lor. Ele știu încotroduce logica b Mrsecă a capitalismului pe cale de piebe. De aceea ele iși strâng rândurile forțele lor, își cimentează raporturile prin tratate de prietenie, colaborare și asistență mutuală. Suntem adânc convinși că prezentul tratat, care va intra în istorii, popoarelor noastre, ca o imagine fidelă a celor Înscrise în viata însăși, ca un document al sentimentelor și gândurilor autentice ale popoarelor noastre, va constitui în același timp un baraj puternic și de nezdruncinat in calea imperialiștilor ce pregătesc de marș șl osri și svai ámde Si dolarii. Prim aici « traventie » tehnicei de distrugere, prin aici un abuz al științei, prin nici un discurs iezuit, sau lopată de aur nu se poate croi un drum spre inima poporului. Acest drum este deschis numai acelora, cari in mod cinstit și cu abnegație luptă pestru cauza poporului, iar acest document este pe acest drum o culme luminoasă care se ridică deasupra domniei haosului și anarhiei capitaliste, leate tot spre nile perspective ce se deschid de pe această cume! Trăiască popoarele noastre, strâcts unite prin sânee frățesc vărsat împreună, prin entuzismul prieteniei și colaborării și prin idealurile vieții nani și luminoase! C» AU SSCATUIT MAI SOCIETATI PETROLIFERE BOGĂȚIILE SUBSOLULUI ROMÂNESC (urmare din pag. La j da capital s’a manfestat, în exclusivitate, în accle sectoare care pățeau dr^ptfituri mari și amortizări grabnice. In industria de petrol în special, «a*ea petrolului îndată după ce Petrolul a fost xeevesosent ca un factor important in eionosKxa mondială, adică diamo Ktștiul când a început a fi folosit ca glasrator de energie, au apărut pa plaja românească primele trusturi intersanțe ca ar fi grăbite să acapareze aceste importante isvoarele isterii prime ale României. „Valachian Petroleum Company Ltd”, societate engleză cu capital de patru milioane lei, înființată 1 ® 181* a fost ® nășită, 4 ^ni spai «| o ș dana upei etptei« pe troi, ipt tolta pjt fi „Jackersca * c? • 91 acesta a fost doar Începutul. Căci după 1895, ia urma legii mia-își ața lăsat la dispoziția proprietarului suprafeței de pământ respective, capitalurile particulara internaticale au apărut masiv in sectorul nostru petrolier. Prima exploatare nou....înființată a fost „Steaua Română”, având la bază capital austro-ungar, urmată de o serie de alte societăți cu capitaluri engleze, olandeze, germane, etc. încet, încet, petrolul, una din avuțiile de bază ale țării ® cas»re trecea tot mai mult în patrimontul trusturilor imperialiste, in exclusivul profit al acestuia ți ta paguba tot mai gravă a Statului și poporului român. Lupta dintre capitalurile englez, german, american, olandez și francez, pentru acapararea petrolului românesc a fost deosebit de crâncenă. De pe urma ei au profitat copios guvernanții trecutului. După datele pe care ni le furnizează , Tudor Savin, în broșura sa, „Capitalul străin în România”, in 1914 existau la noi 96 societăți de petrol al căror capital însumau 63,0 milioane lei. D.’n acest total, capitalul particular indigen reprezenta 32,7 milioane lei, adică 8,10 la sută, restul fiind capital străin, in frunte cu capitalul german care Însuma 119,3 milioane lei, adică 27,34 la sută la un corolar și pentru a se vedea mai limpede cârdășia politicienilor vremii cu marile trusturi in- 1«. 13 iun.sle, menționăm că, chiar de la început în consiliile de adtuini',treiîn Îc societăților petrolifere constituite cu capitalul străin se găseau intre alții: Gr. Cantacuzino, C M. Mironescu, Chr Staicovici, I. Gecita, c. Colibășescu, etc.; mari preprietari, bancheri, fabricanți și fruntași poliției, care își dădeau mâna pentru jefuirea și exproprierea Statului de una din marile sale bogății. Permanentul păgubaș După terminarea primului război HsandSaAste «minnaitet« « Jftinderile tratatului dela Versailles, bunurile germane» din România trebuiau lichidate, prin trecerea lor în patrimoniul aliaților, inclusv Romatiile."’Bar Satoi Român care ar fi trebuit să fie cel mai mare tenoficiar al schimbărilor de capital de după război n’a obținut decât infimă parte din ceea ce i se cuvenea. De ce ? Pentru că politicienii, bancherii și ceilalți exponenți ai mai’ului capital românești și-au dat încă o dată mâna pentru jefuirea Statului și poporului român. Prin manoperele bancherilor liberali și cu concursul policieniilor „istorici” ai vremii, acțiuni bine stabilite ca germane... au fost recunoscute ca aparținând unor națiuni aliate și, în consecință predate acestora. Astfel, din averea considerabilă a soc. „Steaua Română”, evaluată în 1921 la 3 miliarde lei, Statul Român a putut obține acțiuni în valoare de numai 200 milioane lei, restul intrând ÎU Patrilionii A «larilor trusturi internaționale „Royal Dutch” și „Anglo Person Company” care apăruseră peste noapte ca deținători ai 0 la stift din capitalul fostei societăti germene !... Am dat un singur exemplu. Eispooaiairea prădalnică a zăcămintelor de petrol Dar, rezervându-ne dreptul a reveni asupra istoricului acaparării petrolului românesc de către capitalul monopolist, să trecem la un alt capitol, acela al modului cum au înțeles societățile petrolifere să exploateze una din principalele noastre bogății naționale. Deși date statistice precise nu există in acest sector, iu,tocmirea la vremea unor asemenea date n’ar fi oferit decât dezavantagii societăților exploatatoare de petrol — totuși se pot stabili uneia puncte de plecare care duc la luminarea problemei. Este de știut la primul rând că în general, 85 la sută anual din producția noastră petrolieră a fost obiect de export, abia restul de 15 la sută fiind destinat consumului intern. Dar dacă România a exportat ani in șir patru cincimi din producția sa de petrol, aceasta ar fi trebuit să aibă ca efect măcar masive importuri de materii prime mașini și unelte necesare dezvoltării industriei și mecanizări agriculturii. Nimic din toate acestea nu s’a făcut iasă. Petrolul românesc a fost livrat străinătății in schimbul unor produse de lux sau de importanță redusă, sau vândut pe bani care au luat drumul speculațiilor, au înavuțit pe exponenții regimurilor politice ale trecutului, au constituit „disponibile proprii” pentru reprezentanții trusturilor și concernelor care dirijau societățile petrolifere de la noi. Am arătat cu alt prilej că 40 la sută din devizele rezultate din beneficiile obținute la export de societățile petrolifere erau folosite liber de reprezentanții acestor societăți, Pustia de ptr ©i a aplicat cele mai prăda mice sisteme de exploatare Neinteresându-i păstrarea fondului evuțiilor românești și raționala lor valorificare în folosul poporului, calavariu particular a exploatat structurile cele mai bogate,secătuind zăc eămintele și praducând teți pagube ău neevaluat Datorită acaparării petrolului de către capitalul particular, străin și indigen. România, care avea la îndemână cel mai prețios cabnrant pentru desvolarea indusfilei sale, a rămas totuși în stare de înapoire economică, aserviți până mai eri industriei occidentale, într’o tristă dependență economică. La această acțiune de jefuire a bogățiilor subsolului, dacă adăogăm curaj, societățile cu capital strain (în special anglo-american) au sprijinit războiul hitlerist și activișg de sabotaj organizat desfășoate după 23 August 1344 intor regim prediedg PO către prezența acestui capital în sectoarele principele, de bază, ale economiei naționale se pun desvoltării economicii țării noastre. De altfel, cazul recent de la „Aston Român”care reprezintă 36 la sută din producția noastră de petrol și ai cărui conducători — după ce au organizat timp de trei mi o sistematică sabotare a ridicării producției de petrol — au abandonat societatea, nu face decât să oglindească mai platic politica pe care cei ce secătuesc de un secol una din principalele bogății ale țării, înțeleg s’o ducă. Dar, in acelaș timp, apare la întreaga lui semnificație și importanță, prevederea arii din proectul Noii Constituții: „Bogățiile de orice natură ale subsolului, zăcămintele miniere, apele, isvoarele de energie naturală, căile de comunicație ferate, rutiere. Pe apă și un aer, poșta, telegraful, telefonul și radio-ul aparțin Statului, ca bunuri comune ale poporului”. Cetățenii , toate categoriile sociale salută profetul ni Constituții fermate din pagula te de popor și sunt garantate noui drepturi. Ca profesionist și vechi angajat al Naționalului nu pot să fiu decât încântat de atenția ce se acordă — prin acest proiect — întregii mișcări culturale și artistice al cărei rol la procesul de luminare a masselor și de ridicare a țării noastre, este atât de important. Dobrescu Elefan de 39 ani, țesătoare la fabrica textilă SARDIT (fostă Dsma Veche), domiciliată în șoseaua Pantelimon, aleea Cristescu Dima nr. 25, afirmă: „Primesc cu bucurie noua Constituție, pentru că ea ne dă dreptul la o viață omenească, și pentru că asigură creșterea copiilor noștri în coadițiuni bune. N’o să ne mai fie frică, nouă muncitoarelor, când vom pleca la muncă să nu pățească ceva copiii la lipsa noastră, și n’o să-i mai lăsăm prin străini, sau chiar pot trăi, cum a« întâmpla înainte vreme. Apoi, sunt mulțumită ort n’o să mai existe oameni neștiutori de carte, și că se va da tot ajutorul copiilor noștri să meargă la învățătură în «coli superioare”. Griță Zaharia student la Litere și Filosofie Pentru noi studenții, procesul nouii Constituții, este o garanție a posibilităților noastre de desvoltare din punct de vedere profesional, ceia ca va duce la creiarea de cadre, in toate domeniile, atât în știință, tehnică, cât și în artă. Prin această constituție Statul va asigura studenților merituoși și cinstiți dreptul de a-și desăvârși pregătirea, devenind astfel intelectuali înaintați. Ei vor putea munci cu râvnă în folosul maselor muncitoare pentru că o dată cu desăvârșirea pregătirii lor protesicenJe, vor putea intra în câmpul muncii, drept de asemenea asigurat, prin noua Constituție. Astfel noua Constituție se dovedește a fi într’edector o constituție ne inosțată, la slujba întregului popor muncitor, din țara noastră. Dna Cumșa Eiîpa funcționară Ministerul Lucrărilor Publice, str. Blănari 22 Noi femeile primim cu entuziasm noua constituție care ei consacră epuri egale cu ale barbaților în t ® atât domeniile vieții de stat. Scatgmandre de ăi avea rejfrezerisnte deale asoastor în guvern, parlament, magistratură, la viața economică a Statului. Pentru prima dată ni s’a dat dreptul de salarizare egal cu al bărbatului, noi care am fost puse totdeauna la inferioritate, in aceleași posturi și la aceiași muncă primind salarii mai mici pentru simplul motiv că eram femei. Vasili Sismai&sau maistru la atelierul de vulcanizare „Remus” din Piața Roșetti a „Niciodată nu am putut să-mi procur cele necesare, deși am muncit din greu. Noua constituție prevede acordarea de sprijin tuturor celor ce muncesc, apărarea lor împotriva exploatării și ridicarea nivelului lor de trai. Ca meseriaș, privesc cu Încredere proectul de constituție a Republicii noastre, care apără interesele tuturor celor muncitori și cinstiți, D. Florian Popescu proprietarul debitului C.A.M. Lipscani 20 Amenist în art. 9 al proectului de Crestituție că proprietatea particulară agonisită prin muncă și econo.mie este garantată de lege. Cum ,, să nu fiu bucuros “'cind știu că rezultatul trudei mele de fiecare zi și micile mel ©echimiții, vor fi apărate de Constituție. CUM SE VA ÎNFĂPTUI REFORMA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI în legături cu măsuri ce se vor lua de către Ministerul Educației Naționale pentru efectuarea Reformei învățământului d. Ministru subsecretar de Stat Gh. Vasilichi a făcut o serie de importante precizări în cadrul Conferinței inspectorilor școlari ce a avut locuri la Casa Școalelor. Astfel, d-sa a arătat că întrucât o transformare de structură a învățământului, în sensul adaptării școalei la noile realități sociale nu va putea fi făcută decât pe măsură ce condițiile eco- Pe de altă parte, urmărind un cât nomice ale țării se vor îmbunătăți «“Ä’ET.'UÄ’SÄ Mn*« Educației Natlon»te . IBento, capilul particular din ii-1 luat hotărîrea sia reforma tevliiksckipije.mântului să se facă potrivit unui plan pe mai mulți ani. Primele modificări pe ne vor aduce școalelor, vor privi in special adaptările de mare urgență ale învățământului la actualele cerințe-Aceste adaptări vor reclama cadre noui de învățători și profesori și înființarea unor școli care să răspundă planurilor generale ale activității statului în toate sectoarele. In orice caz, nu trebue să se aștepte nimeni, — a subliniat d. ministru Gh. Vasilichi—ca reforma învățământului să se facă prin modificări rapide, ci printr’o osperă de UH AH DE LA MOARTEA LUI IOSIF CAREEA (Urmare din pag. 1-a) Este explicația faptului pentru care colectivul redacțional, care se mândrește a-l fi avut în mijlocul lui, se oprește astăzi — în mijlocul, luptei pe care o duce pentru promovarea nă~ ,minților căm*» și el își înghinase nitirriir ui'* ul 'vieții , lângă amintirea mereu vie a lui Iosif Careba. LA CARTIERUL GENERAL AL FASCISMULUI AMERICAN (Urmare din pag la) Nu este întâmplător prin urmare dacă NATțf-ul, în ultima lui instanță de concentrare a capitalurilor bancare și industriale din întreaga Americă și-a creiat secțiuni de politică internă, externă, secțiuni de „studiu” a uistemelor militare, în care financiarii apreciază situarea bazelor americane de pe glob și fixează potențialul industriei de războiu al U.S.A. Dar urmărindu-l pe John Geither, pătrundem în „statul major” al fascismului de tip yankeu. Adevăratul guvern al Americei Dinastiile Europei se mândreau cu sângele lor „albastru”. „Mastodonții” capitaliști ai Americei, care îmbrățișează cu căldură „doctrina capitației după sânge”, lansată cu multă gălăgie de senatorul Bilbo, doctrină care prevede necesitatea fixării a două categorii de impozite (pentru albi și negri), — „mastodonții’ aceștia din NAM nu s’ar putea mândri decât cu eventualitatea „grasimei albastre”. Dar nu aceasta este desigur elementul care explică „ceva să zică în întregime așa numitul „capitalism dinamic”. NAM-ul, ca expresie a oligarhiei financiare a imperialismului american este de fapt senatul celor 12 dinastii de „regii”. Adică, a celor 12 concernuri cu mii de tentacule care fie sub conducerea Morganilor, Dupont,fior, sau a altor Rockefeller, hotăresc asupra planului Marshall, asupra devalorizării francului, asupra „ajutorării” dire ciei. Bineînțeles, după ratificarea lor în enigmaticul „COMITET PENTRU CONFERINȚE SPECIALE”, care la rândul lui, asemenea zeilor cu mai multe fețe, privește spre „contabilitate” prin ochii domnilor Paul Goffman, Baruch, Greis ca „tehnicieni” ai regilor, iar spre exterior prin Forrestal, Lovett, Harriman și ceilalți secretari ai departamentului de stat. Inutil să mai pomenim, că atât comitetul național al partidului republican, cât și o mare parte din comitetul partidului democrat aparțin de drept acestei mafii de financiari. „Comitetul pentru conferințe speciale” a decis asupra legei Taft Hartley, asupra micșorării plafonului planului Marshall, etc. Departamentul de Stat nu are decât privilegii formale, iar în ceea ce privește Congresul, el nu este decât o biată „cutie de marionete cu bărbi” cum s'a pronunțat undeva Ehrenburg. Brigăzile SS ale dictatului NAM acordă o deosebită atenție tuturor organizațiilor cu o singură condiție: să nu aibe „substrat” politic. In acelaș timp prevede în statutele sale nu mai puțin d*cât un buget de 3 miliarde de dolari pentru „reclama idologică”. Banii aceștia sunt folosiți la echiparea și educarea membrilor ligii „CRUCIAȚILOR”, a „CĂMĂȘILOR DE ARGINT”, „BRIGĂZILOR SP. SEBASTIAN” a „STRAJERILOR REPUBLICEI” și mai ales a „KU KLUX KLAN”-ului. In aceste veritabile batalioane de asalt ale Wall-Street-ului tinerii yankei primesc o pregătire paramilitară, combinată cu o infuzie fascizantă din ideologia lui „American Century” și „Little America”, a expansionismului și panamericanismului, cele două „mituri ale secolului american” cum le numește Gunther. Patronate de dinastiile instigatorilor la războaie, noile formațiuni S3 r^p*. REDUCERI DE IMPOZITE, TARIFE DE IRAKS FOCI, SCONT, ETC. (Urmare dig pag l-a) ___ Băncii Naționale. S. Zeigher, secretar general l» ministerul industriei și comerțului Marin Gaston consilier superior. ^. MUULUQMUTI LEI PENTRU CAMPANIA DE INFAMANTARI Pentru întreplinirea în cât mai bune QORttițîuni ș cdminsnXei de liMămânțEii din Aseută primăvară, s’a alocat un credit de 170 ntîhJane leu care să fie îcos.t astfel 1 — 15.000.000 lei pentru aprovizionare?, populației tii’n regiunile deficitare cu 30.000 tone sămânță de grâu de primăvară importat din U.R.S.S., 110.000 tone sămânță de văz, 15.000 tone sămânță de orz, semințele urmând a se da pe credit până la nouțe recoltă I — 50.000.000 m, pentru gelidasva © 00 wtal. de in și cânepă, in scopui aprovizionării județelor lipsite de aceste sentințe? — UO.OOO.OOO lei pentru procurarea la 76 vag. sămânță de orez necesară îrcsămânițărîlor unor suprafețe mărite — 37.000.000 tei, pentru sămânță de lucernă și sfeclă furajeră ce se va cultiva pe o sipriță de £ 0.000 ha. de islazuri, culturile urmând a se face de crescătorii de vite lipsiți de pământ sau cu pământ puțini — 4.000.000 lei pentru procurarea cărbunilor necesari fosisîcre sătești la repararea înnoitelor agricolei — 4.000.000 tei, pentru procurare și formaldehidei necesară stropitului plante fos s îi ... Pi*m legile S37 040 și 031/£ 4 ț proprietarii : d ©: vtsg&ane év9Ml obligați să instaleze la acestea frâne automate, lucra pe dara nu 1-au făcut nici până Pentru sporirea tonajului și vitezei de folosire a 5tfo vagioana particulară de arterfă. Oomfi Yuneg a hotărît dotarea acestora cu frâne automate și conducte de trecere, din disponibilul de aparițte ale C. F. R.-ului, urmând ca proprietarii să achite costul .acestor instalații. ISIUM VOR FI ÎNTOCMITE PROGRAMELE DE LUCRU In vederea centralizării ierarhisării înecărilor propuse și realizate în cadrul programelor (investițiuni, reparații, întruniere, pregătire nncieăuta-ă) făcuse de diferite Departamente și Institutiuni tutelare și anexe ale acestora, precum și a Catî .Autonome, Regilor Publice Comerciala Și organizaților similare cat SART, UCB, SIGE, STB Societatea Rădic-Difuziune etc., s’a hotărît ca lucrările întocmite să fie înaintate Direcțiunii Gererale a Comenzilor de Stat din Ministerul Industriei și Comerțului în termen de 3 zile, iar pentru anii următori până la data de 1 Decembrie a fiecărui an bugetar precedent. Constatându-se că unele dispozițiuni din codul de procedură fiscală privitoare la judecarea apelurilor introduse de contribuabili nu sunt corespunzătoare s’a decis modificarea lor în scopul accelerării judecării acestor apeluri. S’a hotărit ca profesorii detașați de la alte ministere în învățământul agricol, să fie salarizați de către M. A. D. lucrările reintru ■ REDUCERILE DE TAXE ȘI IIMPOZITE VCOR FI TERMINATE LA 85 MARUTIE A. C. Pentru »prgentema măsurilor ce se vor lia în vederea nîtrei instățîrîi neverwliPî de trai al populației, Centihiunea a decis ca subcons’sîunea specială însărcinată , sfindia și prepune recucerii ce impozite, tarife de transport, scent, etc., să termine și să înainteze lucrările până la 15 Marties p. c. CREDITE PENTRU MATERIALE DE FORAJ In scopul dezvoltării lucrărilor de foraj în industria petroliferă, Comisiunea a aprobat un credit important din care să se poată plăti avansuri ;ndustriilor care lucrează materialul foraj (Rișița, Malaxa, Vulcan, etc.). Constatăndu-se că salariații fostelor domenii regale nu_șî primiseră drepturile de la foștiie tănânî, Comisiunea a hotărît ca plata săbriilor acestora să se față de Cotateiunea de Inventarare a bunurilor — astăzi trecute în Patrimoniul Statului —, din încasările curente ale acestor domenii 0 ȘCOLți. PE TRACTOR'STEIN Cit. N.MAILFOV Ministerul Agriculturii va înființa în comuna Maia județul Ilfov o școală de tractoriste. Școala va funcționa la ferma Ministerul?, lucrările de amenajare și înzestrare fiind în curs de desfășurare. Pentru început, această primă școală de tractoare va avea un număr de 50 eleve. La aceiași fermă va mai fi amenajată și o școală practică de horticultură și pentru fete. *S © DE CETATENI PRIMESC ZILNIC CERTIFICATEA DE AUDITOR (Urmare din pag. 1-a) Da dar eu vreau să-î capăt ca să mă știu asigurat. — Nu se poate. Veniți dumneavoastră în ziua respectivă. Și aș a mereu din zori și până în noapte. Rând ne rând zeci, sute, mii de oameni, bărbați, femei, bătrâni si tînari, muncitori și intelectuali cu toții, nevrând să absenteze de la marea lor îndatorire, se prezintă la centrele respective pentru a-și ridica certificatele de alegător. In grabă, o funcționară caută înscrierea în listele electorale și cât ai clipi din ochi cetățeanul semnează dovada și primește hârtia care îi dă dreptul de vot. Și cei mai mulți nu se sfiesc să exclam»! — Așa repede, frate? — După cum văzu și prietene. Unul după altul, mereu, în răstimpul unei cripHe, cetățeni de tot felul, se prezintă la centrele de eliberare și semnează de primirea certificatelor de alegători după care, între oameni încep conversațiile: — Ei acum, că intrarăm în posesia certificatului, trebuie să trecem și pe la casa alegătorului, — Eu mă duc după amiază, ■vim lau â* —■ La cinci. ** Vin și eu. Ne întâlnim acolo. Pentru lămurirea cetățenilor din Capitală asupra celor ce au de făjcut. la Băneasa-Otopeni.în Colentina, Pantelimon, Rahovei. 11 Septembrie, Crângași, Bucureștii- Noi, peste tot locul s'au deschis case de alegători. O cameră spațioasă cu scaune, mese, bănci, cu portretele fruntașlor mișcării muncitorești. la 11‘răstrău, pe strada Maîca Domnului. Căuzași. Foișor. Raion, pretutindeni, sunt casele de alegător. Aci într’o atmosferă primitoare cetățenii găsesc proectul de constitute pe care trebuie să-l cunoască orice om pătruns de drepturile și îndatoririle sale, manifestul program al Frontului Democrației Populare Și tot ce'ace este necesar pentru lămurirea deplină asupra tuturor problemelor ce stau în fața tării A ci se întâlnesc cu totii sî stau de vorbă unii cu altii. Aceasta destruca proectul de constituție pus în discutie publică de către Consiliul Național al Frontului Democrației Populare a stârnit ecou pretutindeni și fiecare cetățean al Republicii Populare Române tine să-și spună părerea asupra viitoarei legi fundamentale a statute* WistwJ. B