România Liberă, martie 1948 (Anul 6, Nr. 1084-1110)

1948-03-14 / nr. 1095

VOM FI UN FACTOR ACTIV IN FAMILIA POPOARELOR IUBITOARE DE PACE i (Urmare din pag .•») cerilor Strafte, să procedeze 1» schimbul instrumentelor de ratifi­care al» Tratatului de Pr­ezente. Colaborare și Asistență Mutuală dintre Uniunea Sori­stică ^ 5» Re­publica Populară Română. ^ __ Cunvântarea d»stil ist«uis­tru Ana Finber Salutăm cu deosebea bucurie schimbul instrumentelor de ratifi­care a Tratatului de Prieten­e. Co­laborare Și Asistență Mutuală în­cheiat la Moscova la 4 Februarie 1948 între Uni­unea Republicilor Socialiste Sovietice și Republica Populară Română. Adânca satisfacție și conștiințe politică cu care a fost primit acest Tratat de către poporul român, precum și buna primire ce i s'a făcut de către opinia publică so­vietică, întăresc Guvernul nostru în hotărîrea de a depune o acti­vitate continuă pentru a consolida în toate împrejurările și în toate domeniile legăturile de strânsă prietenie și de a întări permanent colaborarea culturală, economică și politică cu mare» «utere veci­nă. Regimul pe care « l-a dat po­porul român asigură că niciodată nici un fel de interese­­ imperialiste nu vor mai putea face ca în trecut din țara noastră un adăpost de vi­ntre împotriva marii prietene a poporului român și asigură frăția pe veci dintre poporul român și popoarele sovietice. Guvernul Republicii Populare Române va continua să mobilizeze toate forțele populare pentru ca țara noastră să-s­ apere cu toată hotărîrea libertatea, independența și suveranitatea sa. Luptând îm­potriva manevrelor cercurilor im­­per­aliste care amenință pacea, fr» strânsă legătură cu Uniunea Re­publicilor Socialiste Soviet­i­ce e.r«, realizând politica stalinistă, stă în frunte.« Ierului ce luptă pentru Dace și democrație, poporul ro­mân îș­ clădește o viață liberă și prosperă, fiind astfel un factor de propășire și progres în familia popoarelor iubitoare de Dace. UN BARAJ PUTERNIC ! CALEA HPSURI PURI — CUVÂNTAREA D-LUI AMBASADOR S. I. KAVTARADZI — Schimbul instrumentelor de rati­ficare a Tratatului, încheiat intre Uniunea Sovietică și Republica Populară Română, și semnarea Procesului Verbal respectiv consti­­tue un act de desăvârșire documen­tară a raporturilor de prietenie, co­laborare și asistență mutuală între popoarele noastre. Scopul Tratatului constă in preve­nirea unei noui agresiuni imperia­liste, ce amenință libertatea, bună­starea, viața și pacea popoarelor. Ideile unei aventuri sângeroase se coc la cfeerul rechinilor impe­rialiști și călăii omenirii iși ascut topoarele in primul rând împotriva c­elor popoare, care își clădesc via­ța bazând­-o pe principiile gh­etoldei și dragostei mutuale, pe principiile muncii, libertății și păcii. Uniunea Sovietică și popoarele democrației coni văd in mod clar facetre tind imperialiștii, care au transformat războiul intr’o sursă pericn­ă de îmbogățire, iar sângele misselor muncitoare in marfa cea mai aducătoare de câștig Ele văd in mod clar, de unde vine amenințarea vieții fiilor lor, bunei­­stări a țârilor lor. Ele știu încotro­duce logica b­­ Mrsecă a capitalismului pe cale de pieb­e. De aceea ele iși strâng rândurile forțele lor, își cimentează raportu­rile prin tratate de prietenie, cola­borare și asistență mutuală. Suntem ad­ânc convinși că prezen­tul tratat, care va intra în istorii, popoarelor noastre, ca o imagine fidelă a celor Înscrise în viata în­săși, ca un document al sentimen­­telor și gândurilor autentice ale popoarelor noastre, va constitui în același timp un baraj puternic și de nezdruncinat in calea imperia­liștilor ce­­ pregătesc de marș șl osri­ și svai ámde Si dolarii. Prim aici « traventie » teh­nicei de distrugere, prin aici un abuz al științei, prin nici un discurs iezuit, sau lopată de aur nu se poate croi un drum spre inima poporului. Acest drum este deschis numai acelora, cari in mod cinstit și cu abnegație luptă pes­tru cauza po­porului, iar acest document este pe acest drum o culme luminoasă care se ridică deasupra domniei haosu­lui și anarhiei capitaliste, leate to­t spre n­ile perspective ce se deschid de pe această c­ume! Trăiască popoarele noastre, strâcts unite prin sâne­e frățesc vărsat împreună, prin entuzis­mul priete­niei și colaborării și prin idealurile vieții nani și luminoase! C» AU SSCATUIT MAI SOCIETATI PETROLIFERE BOGĂȚIILE SUBSOLULUI ROMÂNESC (urmare din pag. La­ j da capital s’a man­festat, în exclu­siv­itate, în accl­­e sectoare care­­ pățeau dr^ptfituri mari și amor­­tizări grabnice. In industria de petrol în special, «a*ea petrolului îndată după ce Petrolul a fost xe­­evesosent ca un factor important in eionosKxa mondială, adică dia­mo­ Ktștiul când a început a fi folosit ca glasrator de energie, au apărut pa plaja românească primele tru­sturi intersanțe ca ar fi grăbite să aca­pareze aceste importante isvoare­le is­terii prime ale României. „Valachian Petroleum Company Ltd”, societate engleză cu capital de patru milioane lei, înființată 1 ® 181* a fost ® nășită, 4 ^ni spai «| o ș dana upei etpte­i« pe troi, ipt tolta pjt fi „Jackersca * c? • 91 acesta a fost doar Începutul. Căci după 1895, ia urma legii mia-își ața lăsat la dispoziția proprie­­tarului suprafeței de pământ res­pective, capitalurile particulara in­­ternatical­e au apărut masiv in­­ sectorul nostru petrolier. Prima ex­ploatare nou­....înființată a fost „Steaua Română”, având la bază capital austro-ungar, urmată de o serie de alte societăți cu capitaluri engleze, olandeze, germane, etc. încet, încet, petrolul, una din a­­vu­țiile de bază ale țării ® cas»re trecea tot mai mult în patrimontul trusturilor imperialiste, in exclusi­vul profit al acestuia ți ta paguba tot mai gravă a Statului și poporu­lui român. Lupta dintre capitalurile englez, german, american, olandez și fran­cez, pentru acapararea petrolului românesc a fost deosebit de crânce­nă. De pe urma ei au profitat copios guvernanții trecutului. După datele pe care ni le furni­zează , Tudor Savin, în broșura sa, „Capitalul străin în România”, in 1914 existau la noi 96 societăți de petrol al căror capital însuma­u 63,0 milioane lei. D.’n acest total, capitalul particular indigen repre­zenta 32,7 milioane lei, adică 8,10 la sută, restul fiind capital străin, in frunte cu capitalul german care În­suma 119,3 milioane lei, adică 27,34 la sută la un corolar și pentru a se ve­dea mai limpede cârdășia politicie­nilor vremii cu marile trusturi in- 1«. 13­ iun.sle, menționăm că, chiar de la început în consiliile de adtui­­ni',tre­iî­­n Îc societăților petrolifere constituite cu capitalul străin se găseau intre alții: Gr. Cantacuzino, C M. Mironescu, Chr Staicovici, I. G­ecita, c. Colibășescu, etc.; mari preprietari, bancheri, fabricanți și fruntași poliției, care își dădeau mâna pentru jefuirea și exproprie­rea Statului de una din marile sale bogății. Permanentul păgubaș După terminarea primului război HsandSaAs­te «minnaitet« « Jftin­derile tratatului dela Versailles, bu­nurile germane» din România tre­buiau lichidate, prin trecerea lor în patrimoniul aliaților, inclus­­v Rom­­atiile."’Bar S­atoi Român care ar fi trebuit să fie cel mai mare te­­noficiar al schimbărilor de capital de după război n’a obținut decât infimă parte din ceea ce i se cuve­nea. De ce ? Pen­tru că politicienii, bancherii și ceilalți exponenți ai mai’ului capital românești și-au dat încă o dată mâna pentru jefuirea Statului și poporului român. Prin manoperele bancherilor liberali și cu concursul pol­icieniilor „isto­rici” ai vremii, acțiuni bine stabi­lite ca germane... au fost recunos­cute ca aparținând unor națiuni a­­liate și, în consecință predate ace­stora. Astfel, din averea considerabilă a soc. „Steaua Română”, evaluată în 1921 la 3 miliarde lei, Statul Român a putut obține acțiuni în valoare de numai 200 milioane lei, restul in­trând ÎU Patrilionii A «larilor tru­sturi internaționale „Royal Dutch” și „Anglo Person Company” care a­­păruseră peste noapte ca deținători a­i 0 la stift din capitalul fostei so­­cietăti germene !... Am dat un singur exemplu. Eispooaiairea prădalnică a zăcămintelor de petrol Dar, rezerv­ându-ne dreptul a re­veni asupra istoricului acaparării petrolului românesc de către capi­talul monopolist, să trecem la un alt capitol, acela al modului cum au înțeles societățile petrolifere să exploateze una din principalele noa­stre bogății naționale. Deși date statistice precise nu exi­stă in acest sector,­­ iu,tocmirea la vreme­a unor asemenea date n’ar fi oferit decât dezavantagii societă­ților exploatatoare de petrol­ — to­tuși se pot stabili uneia puncte de plecare care duc la luminarea pro­blemei. Este de știut la primul rând că în general, 85 la sută anual din pro­ducția noastră petrolieră a fost o­­biect de export, abia restul de 15 la sută fiind destinat consumului­ intern. Dar dacă România a expor­tat ani in șir patru cincimi din pro­ducția sa de petrol, aceasta ar fi trebuit să aibă ca efect măcar ma­sive importuri de materii prime mașini și unelte necesare dezvolt­ă­­rii industriei și mecanizări agricul­turii. Nimic din toate acestea nu s’a făcut iasă. Petrolul românesc a fost livrat străinătății in schimbul unor produse de lux sau de importanță redusă, sau vândut pe bani care au luat drumul speculațiilor, au înavu­țit pe exponenții regimurilor poli­tice ale trecutului, au constituit „disponibile proprii” pentru repre­zentanții trusturilor și concern­el­or care dirijau societățile petrolifere de la noi. Am arătat cu alt prilej că 40 la sută din devizele rezultate din be­neficiile obținute la export de socie­tățile petrolifere erau folosite liber de reprezentanții acestor societăți, Pustia de ptr ©i a aplicat cele mai prăda mice sisteme de exploatare Neinteresându-i păstrarea fondului evuțiilor românești și raționala lor valorificare în folosul poporului, ca­­lavariu particular a exploatat struc­turile cele mai bogate,­secătuind ză­­c­­ eămintele și praducâ­nd­ teți pagube ău neevaluat Datorită acaparării petrolului de către capitalul parti­cular, străin și indigen. România, care avea la îndemână cel mai pre­țios ca­bnrant pentru desvolarea indu­sfilei sale, a rămas totuși în stare de înapoire economică, aser­viți până mai eri industriei occi­­dentale, într’o tristă dependență e­­conomică. La această acțiune de jefuire a bogățiilor subsolului, dacă adăogăm cu­raj, societățile cu capital strain (în special anglo-american) au sprijinit războiul hitlerist și ac­­tivișg de sabotaj organizat desfă­­șoate după 23 August 1344 intor regim predied­g PO către prezența acestui capital în sectoarele prin­cipele, de bază, ale economiei națio­nale se pun desvoltării economici­i țării noastre. De altfel, cazul recent de la „Aston Român”care reprezintă 36 la sută din producția noastră de petrol și ai cărui conducători — după ce au organizat timp de trei mi o siste­matică sabotare a ridicării produc­­ției de petrol — au abandonat so­cietatea, nu face decât să oglindea­scă mai pla­tic politica pe care cei ce secătuesc de un secol una din principalele bogății ale țării, înțe­leg s’o ducă. Dar, in acelaș timp, apare la în­treaga lui semnificație și importan­­ță, prevederea ari­i din proectul Noii Constituții: „Bogățiile de orice natură ale subsolului, zăcămintele miniere, a­­pele, isvoarele de­ energie naturală, căile de comunicație ferate, rutiere. Pe apă și un aer, poșta, telegraful, telefonul și radio-ul aparțin Statu­lui, ca bunuri comune ale poporu­lui”. Cetățenii , toate categoriile sociale salută profetul ni Constituții fermate din pagu­l­a­­ te de popor și sunt garantate noui drepturi. Ca profesionist și vechi angajat al Naționalului nu pot să fiu decât încântat de atenția ce se acordă — prin acest proiect — întregii miș­cări culturale și artistice al cărei rol la procesul de luminare a mas­­selor și de ridicare a țării noastre, este atât de important. Dobrescu Ele­fan de 39 ani, țesătoare la fabrica texti­­lă SARDIT (fostă Ds­ma Veche), do­miciliat­ă în șoseaua Pantelimon, a­­leea Cristescu Dima nr. 25, afirmă­: „Primesc cu bucurie noua Con­­stituție, pentru că ea ne dă dreptul la o viață omenească, și pentru că asigură creșterea copiilor noștri în coadițiuni bune. N’o să ne mai fie frică, nouă muncitoarelor, când vom pleca la muncă să nu pățească ceva copiii la lipsa noastră, și n’o să-i mai lăsăm prin străini, sau chiar po­t trăi­, cum a« întâmpla înainte vreme. Apoi, sunt mulțumită ort n’o să mai existe oameni neștiutori de car­te, și că se va da tot ajutorul copii­lor noștri să meargă la învățătură în «coli superioare”. Griță Zaharia student la Litere și Filosofie Pentru noi studenții, procesul nouii Constituții, este o garanție a posibi­lităților noastre de desvoltare din punct de vedere profesional, ceia ca va duce la creiarea de cadre, in toate domeniile, atât în știință, teh­nică, cât și în artă. Prin această constituție Statul va asigura stu­denților merituoși și cinstiți drep­tul de a-și desăvârși pregătirea, de­­venind astfel intelectuali înaintați. Ei vor putea munci cu râvnă în fo­losul maselor muncitoare pentru că o dată cu desăvârșirea pregătirii lor protesicenJe, vor putea intra în câm­­­pul muncii, drept de asemenea asi­gurat, prin noua Constituție. Astfel noua Constituție se dovede­ște a fi într’edector o constituție n­e­ inosțată, la slujba întregului popor mun­citor, din țara noastră. D­na Cumșa Eiîp­a funcționară Ministerul Lucrărilor Publice, str. Blănari 22 Noi femeile pri­mim cu entuziasm noua constituție care ei consacră ep­uri egale cu ale barbaților în t ® atât domeniile vie­ții de stat. Scatgm­andre de ăi avea rejfrezerisnte­­ de­ale asoastor în gu­vern, parlament, magistratură, la viața economică a Statului. Pentru prima dată ni s’a dat dreptul de salarizare egal cu al bărbatului, noi care am fost puse totdeauna la inferioritate, in aceleași posturi și la aceiași muncă primind salarii mai mici pentru simplul motiv că eram femei. Vasil­i Sismai&sau maistru la atelierul de vulca­nizare „Remus” din Piața Roșetti a „Niciodată nu am putut să-mi procur cele nece­sare, deși am mun­cit din greu. Noua­­ constituție preve­de acordarea de­­ sprijin tuturor ce­lor ce muncesc, a­­părarea lor împo­triva exploatării și ridicarea nivelului lor de trai. Ca meseriaș, privesc cu Încredere proectul de constituție a Republicii noastre, care apără inte­resele tuturor celor muncitori și cinstiți, D. Florian Popescu proprietarul debitului C.A.M. Lipscani 20 Am­enist în art. 9 al proectul­ui de Cre­stituție că pro­prietatea particu­­lară agonisită prin muncă și econo.­­­mie este garan­ta­tă de lege. Cum ,­, să nu fiu bucuros “'cind știu că re­zultatul t­ru­d­e­i mele de fiecare zi și micile mel ©­echimiții, vor fi a­părate de Constituție. CUM SE VA ÎNFĂPTUI REFORMA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI în legături cu măsuri­­ ce se vor lu­a de către Ministerul Edu­cației Naționale pentru efectuarea Reformei învățământului d. Mini­stru subsecretar de Stat Gh. Vasi­­lichi a făcut o serie de­ importante precizări în cadrul Conferinței ins­pectorilor școlari ce a avut loc­uri la Casa Școalelor. Astfel, d-sa a a­­rătat că întrucât o transformare de structură a învățământului, în sen­sul adaptării școalei la noile reali­tăți sociale nu va putea fi făcută decât pe măsură ce condițiile eco- Pe de altă parte, urmărind un cât­­ nomice ale țării se vor îmbunătăți «“Ä’ET.'UÄ’SÄ Mn*« Educației Natlon»te . IBento, capi­lul particular din ii-1 luat hotărîrea sia reforma tevliiksckipije.­mântului să se facă potrivit unui plan pe mai mulți ani. Primele modificări pe ne vor a­­duce școalelor, vor privi in special adaptările de mare urgență ale în­vățământului la actualele cerințe-Aceste adaptări vor reclama ca­dre noui de învățători și profesori și înființarea unor școli care să răspundă planurilor generale ale activității statului în toate sectoa­rele. In orice caz, nu trebue să se aștepte nimeni, — a subliniat d. ministru Gh. Vasilichi—ca reforma învățământului să se facă prin mo­dificări rapide, ci printr’o osperă de UH AH DE LA MOARTEA LUI IOSIF CAREEA (Urmare din pag. 1-a) Este explicația faptului pen­tru care colectivul redacțional, care se mândrește a-l fi avut în mijlocul lui, se oprește astăzi — în mijlocul, luptei pe care o duce pentru promovarea nă~ ,minților căm*»­ și el își înghi­­nase nitirriir­ u­i'* ul 'vieții , lângă amintirea mereu vie a lui Iosif Careba. LA CARTIERUL GENERAL AL FASCISMULUI AMERICAN (Urmare din pag l­a) Nu este întâmplător prin urmare dacă NATțf-ul, în ultima lui instan­ță de concentrare a capitalurilor bancare și industriale din întreaga Americă și-a creiat secțiuni de po­litică internă, externă, secțiuni de „studiu” a ui­stemelor militare, în care financiarii apreciază situarea bazelor americane de pe glob și fi­xează potențialul industriei de răz­­boiu al U.S.A. Dar urmărindu-l pe John G­either, pătrundem în „statul major” al fascismului de tip yan­keu. Adevăr­atul guvern al Americei Dinastiile Europei se mândreau cu sângele lor „albastru”. „Masto­donții” capitaliști ai Americei, care îmbrățișează cu căldură „doctrina capitației după sânge”, lansată cu multă gălăgie de senatorul Bilbo, doctrină care prevede necesitatea fixării a două categorii de impozite (pentru albi și negri), — „mastodon­­ții’ aceștia din NAM nu s’ar putea mândri decât cu eventualitatea „gras­im­ei albastre”. Dar nu acea­sta este desigur elementul care ex­plică „ce­va să zică în întregime așa numitul „capitalism dinamic”. NAM-ul, ca expresie a oligarhiei financiare a imperialismului ame­rican este de fapt senatul celor 12 dinastii de „regii”. Adică, a celor 12 concernuri cu mii de tentacule care fie sub conducerea Morgan­­ilor, Dupont,fior, sau a altor Ro­ckefeller­, hotăresc asupra planul­ui Marshall, asupra devalorizării fran­cului, asupra „ajutorării” dire ciei.­­ Bineînțeles, după ratificarea lor în enigmaticul „COMITET PEN­TRU CONFERINȚE SPECIALE”, care la rândul lui, asemenea zeilor cu mai multe fețe, privește spre „contabilitate” prin ochii domnilor Paul Goffman, Baruch, Greis ca „tehnicieni” ai regilor, iar spre ex­terior prin Forrestal, Lovett, Harri­­man și ceilalți secretari ai depar­tamentului de stat. Inutil să mai pomenim, că atât comitetul național al partidului re­publican, cât și o mare parte din comitetul partidului democrat a­­parțin de drept acestei mafii de financiari. „Comitetul pentru conferințe spe­ciale” a decis asupra legei Taft Hartley, asupra micșorării plafonu­lui planului Marshall, etc. Depar­tamentul de Stat nu are decât pri­vilegii formale, iar în ceea ce pri­vește Congresul, el nu este decât o biată „cutie de marionete cu bărbi” cum s'a pronunțat undeva Ehren­­burg. Brigăzile SS ale dic­tatului NAM acordă o deosebită atenție tuturor organizațiilor cu o singură condiție: să nu aibe „substrat” po­litic. In acelaș timp prevede în sta­tutele sale nu mai puțin d*cât un buget de 3 miliarde de dolari pen­tru „reclama idologică”. Banii ace­­știa sunt folosiți la echiparea și e­­ducarea membrilor ligii „CRUCIA­ȚILOR”, a „CĂMĂȘILOR DE AR­GINT”, „BRIGĂZILOR SP. SEBA­STIAN” a „STRAJERILOR REPU­BLICEI” și mai ales a „KU KLUX KLAN”-ului. In aceste veritabile batalioane de asalt ale Wall-Street-ului tinerii yankei primesc o pregătire para­militară, combinată cu o infuzie fascizantă din ideologia lui „Ame­rican Century” și „Little America”, a expansionismului și panamerica­­nismului, cele două „mituri ale se­colului american” cum le numește Gunther. Patronate de dinastiile instigato­­rilor la războaie, noile formațiuni S3 r^p*. REDUCERI DE IMPOZITE, TARIFE DE IRAKS FOCI, SCONT, ETC. (Urmare dig pag l-a) ___ Băncii Naționale. S. Zeigher, se­cretar general l» ministerul indus­triei și comerțului Marin Gaston consilier superior. ^. MUULUQMUTI LEI PENTRU CAMPANIA DE INFA­MANT­ARI Pentru într­eplinirea în cât mai bune QORttițîuni ș cd­minsnXei de liMămânțEi­i din Aseută primăvară, s’a alocat un credit de 170 ntîhJane leu care să fie îc­os.­t astfel 1 — 15.000.000 lei pentru aprovizi­onare?, populației tii’n regiunile deficitare cu 30.000 tone sămânță de grâu de primăvară impor­­tat din U.R.S.S., 110.000 tone sămânță de­­ văz, 15.000 tone sămânță de orz, semințele urmând a se da pe credit până la nouțe recoltă I — 50.000.000 m, pentru geli­dasva © 00 wtal. de in și cânepă, in scopu­i aprovizionării județelor lipsite de aceste sentințe? — UO.OOO.OOO lei pentru procurarea la 76 vag. să­mânță de orez necesară îrcsămânițărîlor unor su­prafețe mărite­­ — 37.000.000 tei, pentru sămânță de lucernă și sfe­clă furajeră ce se va cul­tiva pe o si­pri­ță de £ 0.000 ha. de islazuri, culturile urmând a se face de crescătorii de vite lip­­s­iți de pământ sau cu pă­mânt puțini — 4.000.000 lei pentru procurarea cărbunilor ne­cesari fos­isîcre sătești­ la repararea înnoitelor agri­colei — 4.000.000 tei, pentru procurare și formaldehidei necesară stropitului plan­te fos s îi­ ... Pi*­m legile S37 040 și 031/£ 4 ț proprietarii : d ©: vtsg&ane év9Ml obligați să instaleze la a­cestea frâne automate, lu­cra pe d­ara nu 1-au făcut nici până Pentru sporirea tonajului și vite­zei de folosire a 5tfo vagioana parti­culară de arterfă. Oomfi Yuneg a hotărît dotarea acestora cu frâne automate și con­ducte de trecere, din dis­ponibilul de aparițte ale C. F. R.-ului, urmând ca­ pro­prietarii să achite costul .acestor instalații. ISIUM VOR FI ÎNTOCMITE PROGRAMELE DE LU­CRU In vederea centralizării i­­erar­­hisării înecărilor propuse ș­i realizate în cadrul programelor (investițiuni, reparații, întrun­­iere, pregătire nncieău­t­a-­ă) fă­­cuse de diferite De­partamente și Instituti­uni tutelare și anexe ale acestora, precum și a Ca­tî .Auto­nome, Regi­lor Publice Comercia­la Și organizaților similare cat SART, U­C­B, SI­­GE, STB Societatea Rădic-Difuziune etc., s’a hotărît ca lucrările întocmite să fie înaintate Direcțiunii Ger­e­­rale a Comenzilor de Stat din Mi­­nisterul Industriei și Comerțului în termen de 3 zile, iar pentru anii următori până la data de 1 Decembrie a fiecărui an bugetar precedent. Constatându-se că unele dispo­­zițiuni din codul de procedură fis­cală privitoare la judecarea ape­lurilor introduse de contribuabili nu sunt cor­espunzătoare s’a decis modificarea lor în scopul accele­rării judecării acestor apeluri. S’a hotărit ca profesorii deta­șați de la alte ministere în învăță­mântul agricol, să fie salarizați de către M. A. D. lucrările reintru ■ REDUCERILE DE TAXE ȘI IIMPOZITE VCOR FI TERMINATE LA 85 MARU­TIE A. C. Pentru­ »prgentema mă­­surilor ce se vor li­a în ve­derea n­îtrei instățîrîi neve­­rwliPî de trai al populației, Centihiunea a decis ca subcons’sîunea specială în­sărcinată , sfindia și pre­­pune recucerii c­e impozi­te, tarife de transport, scent, etc., să termine și să înainteze lucrările pâ­nă la 15 Marties p. c. CREDITE PENTRU MATERIALE DE FORAJ In scopul dez­vol­tării lucrărilor de foraj în industria petroliferă, Comisiunea a aprobat un credit important din care să se poată plăti avansuri ;ndustriilor care lu­­crează materialul foraj (Rișița, Malaxa, Vulcan, etc.). Constatăndu-se că salariații fos­telor domenii regale nu_șî primi­seră drepturile de la foștiie tănânî, Comisiunea a hotărît ca plata să­­briilor acestora să se față de Co­­tateiunea de Inventar­are a bunu­rilor — astăzi trecute în Patrimo­niul Statului —, din încasările cu­rente ale acestor domenii 0 ȘC­OLți. PE TRA­CTO­R'STE­­IN Cit. N.MA­ILFOV Ministerul Agriculturii va în­ființa în comuna Maia județul Ilfov o școală de tractoriste. Școala va funcționa la ferma Ministeru­l?, lucrările de amena­jare și înzestrare fiind în curs de desfășurare. Pentru început, această primă școală de tractoare va avea un număr de 50 eleve. La aceiași fermă va mai fi a­­menajată și o școală practică de­ horticultură și pentru fete. *S © DE CETATENI PRIMESC ZILNIC CERTIFICATEA DE AUDITOR (Urmare din pag. 1-a) Da dar eu vreau să-î capăt ca să mă știu asigurat. — Nu se poate. Veniți dumnea­voastră în ziua respectivă. Și aș a mereu din zori și până în noapte. Rând ne rând zeci, sute, mii de oameni, bărbați, femei, bătrâni si tînari, muncitori și in­telectuali cu toții, nevrând să ab­senteze de la marea lor îndatori­re, se prezintă la centrele respec­tive pentru a-și ridica certificatele de alegător. In grabă, o funcționară caută înscrierea în listele electorale și cât ai clipi din ochi cetățeanul semnează dovada și primește hâr­tia care îi dă dreptul de vot. Și cei mai mulți nu se sfiesc să ex­clam»! — Așa repede, frate? — După cum văzu și prietene. Unul după altul, mereu, în răs­timpul unei cripHe, cetățeni de tot felul, se prezintă la centrele de eliberare și semnează de primi­rea certificatelor de alegători după care, între oameni încep conver­sațiile: — Ei acum, că intrarăm în pose­sia certificatului, trebuie să tre­cem și pe la casa alegătorului, — Eu mă duc după amiază, ■vim la­u â* —■ La cinci. *­* Vin și eu. Ne întâlnim acolo. Pentru lămurirea cetățenilor din Capitală asupra celor ce au de făj­cut. la Băneasa-Otopeni.în Colen­tina, Pantelimon, Rahovei. 11 Septembrie, Crângași, Bucureștii- Noi, peste tot locul s'au deschis case de alegători. O cameră spa­țioasă cu scaune, mese, bănci, cu portretele fruntașlor mișcării muncitorești. la 11‘răstrău, pe strada Maîca Domnului. Căuzași. Foișor. Raion, pretutindeni, sunt casele de alegător. Aci într’o at­mosferă primitoare cetățenii gă­sesc proectul de constitute pe care trebuie să-l cunoască orice om pătruns de drepturile și înda­toririle sale, manifestul program al Frontului Democrației Populare Și tot ce'ace este necesar pentru lămurirea deplină asupra tuturor problemelor ce stau în fața tării A ci se întâlnesc cu totii sî stau de vorbă unii cu altii. Aceasta des­­truca proectul de constituție pus în discutie publică de către Con­siliul Național al Frontului Demo­crației Populare a stârnit ecou pretutindeni și fiecare cetățean al Republicii Populare Române tine să-și spună părerea asupra viitoa­rei legi fundamentale a statute* WistwJ. B

Next