România Liberă, iulie 1948 (Anul 6, Nr. 1182-1209)

1948-07-14 / nr. 1193

SOM VOR FI SALARIZAȚI OMI-MIE IN­GPHERI (Unagare din pag. 1-a) categoriilor de muncă (după ra­­muri industriale), ținăndu-se cont totodată, și de anul de studiu al elevilor ingineri și subingineri. t Cartegoriile de salarisare ale practicanților Am arătat că în salarizarea practicanților se va ține seama atât de anul de studii al acestora cât și de categoriile de industrii in care vor lucra. Prin categoriile de industrii se înțeleg cele prevăzute prin Decizia apărută în Monitorul Oficial din 15 August 194/ și anu­me: Categoria I minieri, categoria II-a metalurgie, chimie, etc., cate­goria III textile, agricoli, etc. Pentru e­levii ingineri salarizarea ieste următoare: Anul IV de studii: Categoria I: 5270 M lunar; categoria II-a 4695 lei; categoria III-a 4174 lei. Anul III: categoria I: 4904 lei; Categoria II: 3913 lei, categoria III 13339 lei. Anul II: categoria I,­­4832 lei; categoria II, 3298 lei; categoria III, 3026 lei. Anul I: categoria I, 3704 lei; ca­tegoria II, 2880 lei; categoria III, 2713 lei. Elevii subingineri, vor avea dea­­semeni, aceiași clasare pe categorii de muncă și anii de studii. Anul III: categoria I, 4382 lei; categoria II, 3288 lei; categoria III, 3026 lei. Anul II: categoria I, 3704 lei; ca­tegoria II, 2880 lei; categoria III, 2713 lei. Anul I: categoria I, 3192 lei; ca­tegoria II, 2739 lei; categoria III, 2525 lei. In afară de această salarizare a­­ferentă categoriei și anului de stu­dii, elevii geologi, în zilele când vor face deplasări pe teren, vor primi și o diurnă fixă de 200 lei pe zi. Elevii repartizați pentru practică în lunile de vară, vor lua în prea­labil contact cu Consiliile Sindicale Județene respective, unde vor do­vedi calitatea lor pe baza actelor eliberate de MNSR, după care ei vor fi repartizați în întreprinde­rile indicate. I Continuarea f..­ l marelui succes ® l toi Mi­mmmiffl Azi de la 9 dimineața Ti Vili I POVESTE MUZICALA 1 ' * U L' S. LEMESEY EHOnil CIRCUL nainnu­ ?[ Pivertism­et1| muzica] GRADINA Vinovat fără vină MIGNON^ ora 10 Divertisment. 11 1 ■ ' ' | """M * " ■ Papannl­a Pentru cei de Pe mare bdadiiUiflo puternica drama C P A I A S'a schimbat ceva n Ln________GABY SYLVIA DAY Iluzii Pierdute r n ANNE MARIE BLANC VIPTHRiÄ CARMEN nui»ninv|vlAN ROmanCe fi R F FNI M-Ne Chipon se mărită UUI ODETTE JOYEUX TRIANON Iubirea nu moar» capitol D­IT­7 ci Regele se amuză " 1 L * RAIMU fir Dimrroc victor francén Ul.riU^ECd ELVIRA ROPESCU A R TIt STAN și BRAN n­­ n încurca lume RH PAI fi*i Insula fără nume du. rns.no Un film de al­țiune! Copie nouă m DRUMEȚ, IN URMA COMBINELOR (Urmare din pag, s-a­ constatat că grâul nou a și intrat în hambare. La fermele de stat, noii directori cari au muncit cot la cot cu sătenii, — la seceriș, la co­sit, la tractoare și „combine” — au grăbit lucrurile ca să poată în­cepe cât mai repede săpatul. Pre­tutindeni spicul e mare, bogat, și în general productivitatea e mult mai mare ca anul trecut. Nu se pot face socoteli, nu se pot încheia bi­lanțuri, fiindcă fiecare ogor și fie­care regiune are altă particulari­tate. Mai ales că unele și-au schim­bat producția. Ogoare care anul trecut au rodit porumb — au avut anul acesta grâu de excelentă cali­tate. In unele locuri, prea puține în ansam­blu, au fost cazuri când apele au pătruns în­ ogoarele cu holdele aurii. Porțiuni mici din câmp au rămas astfel sub apă — iar oamenii intrați la seceriș și-au su­flecat ițarii și au lucrat cu inimă, chiar în aceste condiții. Ceea ce le-a dat imbold la muncă sătenilor din aceste locuri a fost faptul că nicăeri grâul n’a fost cul­cat de ape.­­ El a rămas pretutindeni în picioare, mândru parcă de ținuta lui, chiar când rădăcinile îi erau în apă. La Mănăstirea — în satul bunului nostru coleg, Alex. Sahia, mort în condițiuni atât de triste — la Chiseret, la Spanțov, — pretutindeni, oamenii sunt la câmp, iar în sate nu găsești decât copiii și bă­trânii neputincioși. La Mănăstirea, unde se află ferma statului „Alex. Sahia”, di­rectorul aceste­a, d. A. Baianu— un ex­celent gospodar — a adus în acord, muncitori agricoli și din alte regiuni pentru a grăbi lucrul, iar lucrătorii din ateliere, strungari, fierari, ucenici și ch­iar slujbași de birou au ieșit la câmp ca să facă muncă voluntară într'un do­meniu unde se cer azi cât mai multe brațe de muncă. S'a schimbat fața lumii Am stat de vorbă, lângă un lan unde muncea elevul de liceu Niculescu Napo­leon, cu muncitori agricoli veniți de la Drajna, dela Vălenii Muscelului și din alte părți de munte. Oameni săraci, din locuri unde nu se face pâine. Vin cu drag acum, din părți de munte fiindcă au con­­dițiunii de muncă excepționale. Afară de plată, de mâncare, ei vor lua până la 20 la sută din ceea ce reușesc să adune cu mâinile lor. Vor pleca de aci cu căruțele lor cu coviltire — înșirate una după al­ta lângă pădurea de salcîm —, pline cu sacii de grâu, căci sunt unii care reu­șesc să câștige, afară de plată și mân­care, câte zece chilograme de grâu pe zi. Și oameni’ vin cu familii întregi! Un prahovean înalt, cu fața smolită de ar­ -șiță’.~S­e spunea: — "v ~ “ ~ *" — „S’a schimbat fața pământului. Acum, omul știe pentru ce muncește. De aceea am venit mulți”. Intre țăranii muncitori și chiaburt Câtă diferență între acești muncitori și chiaburii din sat. Aceștia s’au grupat o­arecum pe familii, izolați de marea massă a sătenilor,și au grăbit cât au pu­tut secerișul și culesul. Era înainte de apariția deciziei cu co­lectarea cerealelor și chiaburii se arătau foarte îngrijorați. Nu cunoșteau tot me­canismul ce însoțește decizia și gândeau că vor putea, ca în trecut, deși din ce­reale. De aceea erau mai grăbiți, mai ner­voși, — uneori chiar arțăgoși cu vecinii de ogor, oameni săraci din sat ce-și cu­legeau rodul fără nici o grijă. Un mânăstirean împroprietărit după ce s'a reîntors de pe frontul Tatrei, Ion Voiculescu ne spunea: — „Ei sunt mai grăbiți decât noi să strângă pâinea fiindcă crede că au să poată face ca altădată, să ascundă grâu și să-l speculeze la oamenii nevoiași. Dar se înșeală, fiindcă noi suntem aici și știm doar cât are fiecare, cât vedeți pe cel de ca­p, de lângă deal ? Are șase hec­tare afară de ce au feciorii lui. Nu mai­i știu ce să mai­ facă cu paralele mai anu­­l trecut, iar când venea omul nevoiaș să-l roage ceva ne trimetea la guvern. Acum însă vom veghia noi ca să nu poată ascunde nimic din ce trebue dat statului.­­ Pe urma „combinelor“ Tractoarele brăzdează toate lanurile,­­ ba cu secerătoare, ba cu culegătoare și chiar cu „combine“. Sunt mașinile—trase de tractor — cari seceră în mers grâul, și fac cu rapiditate lucrul treieratului: grâu­ curge șuvoiu auriu în saci, iar snopii de pac sunt aruncați deoparte. Un burlan cât un coș de fabrică împrăștie ca un eșapament toate gunoaele iar sacii se umplu mereu și cad pe câmp, din loc în loc. Cei cu căruțele vin și îi ridică în urma mașinei. „Comb'nele“ lucrează re­pede și ’’purconeie“ — cum le spun să­tenii sacilor plini cu grâu — se adună tot mai multe. Afară de tractoriști și meca­nici, se află pe platformă două femei cari țin gura sacilor în care se scurge rodul câmpului Am văzut, pe urma tractoarelor, un tablou ciudat. Pretutindeni pe unde trec tractoare, apar în urmă berzele. Lăca­șul lor este în pădurea de sălcii — de lângă baltă. Sunt vreo cinci sute acolo, pe familii. Berzele vin înadins pe urma tractoarelor a căror motoare nu se sperie deloc. Ele știu că după ce a trecut ma­șina, ies la suprafață șobolanii de câmp — urâți și grețoși — cari sunt o plagă a pământului. Tractorull strică toate cui­burile șobolanilor și tuturor gânganiilor. Iar barza „aterizează“ — cuminte în urma mașinei și culege toate aceste gân­gănii. L­e depozitează în gușă, iar când aceastft“ «­plină, își’Lfsboruî'spre­ pădurea de salc­i. Acolo duc purilor hrană. Oamenii de pe câmp privesc berzele cu prietenie. Știu că ele nu sunt „strică­toare“, nu le dau o mână de ajutor pen­tru curățirea câmpului. De aceea, berzele vin cu atâta îndrăzneală și coboară în lanul răscolit de oameni, fără nici o teamă. Mai sunt și alte păsări pe acolo, dar acestea nu sunt privite la fel. Uliul de exemplu, nu apare decât în locuri încă neumblate acum. El stă la pândă pe acolo unde n’a început lucrul și co­boară rapid unde simte că sunt iepuri. Ii ochește de la înălțime, coboară repede, îl ridică în cioc, și dispare cu el într’o viteză uluitoare Trăiește pe acolo și ’’prigoria“, o pasăre antipatică și primejdioasă, care anunță ploile. Nu le vezi pe timp frumos și apar pe neașteptate, scot niște ciripi­turi ciudate, și se dau peste cap, ca a­­vioanele de vânătoare. Când „prigoria“ face asemenea tumbe, sătenii știu că vine ploaie și iau repede măsuri. Fiindcă pasărea aceasta a ploii pândește ca și uliul. Dă buzna în v­i și mai ales un stu­­parii. Albinele, moleșite de ploae, nepu­­tincioase atunci, sunt ospățul lor cel mai căutat. Prigoria fură pe ploaie zeci de albi ne, de cari pe vreme bună, nu s’ar apropia. Câmpia Dunării are și alte numeroa­se specii. Bunăoară mai sus, pe lacul Gulianul, lebedele sălbatece sunt câr­duri... I E­A UNEI U­P SONDE (Urmare din naw. l-a) lui, de aceiași conformație și cu­loare, e crăpat ca în regiunile vul­canice... Trecătorul neinformat și nedumerit, are la mai puțin de douăzeci metri distanță, explicația acestor ciudățenii: sonda societății I. R.D.P. a făcut erupție. Lucrătorii sunt cu toții pe șantier, și în jurul lui, — activitatea e un ioiu. Turla veche a sondei — e mai încolo a­­runcată de gaze. De cealaltă parte a sondei, pământul e la fel de cră­pat, iar pomii cu fructe uscate, fără să aibă îmfățișarea celui de lângă șosea, sunt și ei acoperiți de lavă. Numai stâlpii cu sârmele de înal­­tă tensiune, ce trec pe alături — sunt neatinși. Teh­nicienii ne arată, cu amănunte sugestive ce s’a întâmplat. Sonda IRDP- ului urma să fie pusă în producție. To­tul era gata. Forajul se făcuse la 1462 m. și se pregătea „împușcarea“ cu a­­paratele electrice. Asta pe la orele 7 seara, în ziua de 16 Iunie, după ce se făcuse cimentarea pe 200 metri. Probabil însă că gazele — altele decât cele ce trebuiau căpătate — au rol ventilul și coloana interioară, căci pe la orele 4 dimineața a început erupția, manifestân­­du-se mai întâi printr-o debordare de gaze cu noroi pe conductă, iar peste trei ore a apărut și nisip. S’a început deșuru­­barea burlanului, iar bubuitul a devenit mai accentuat. A început să fie aruncat pietriș, care rodea turnul, și într’un zgo­­mot infernal a căzut macaraua peste puț. Comisia de specialiști care se afla acolo, s’a gândit din primul moment la salva­rea instalațiilor, extrem de prețioase. Operația era foarte primejdioasă. Căci erupția devenea din ce in ce mai puter­nică și mai înfricoșătoare. Bubuituri vio­­lente se auzeau, iar împușcăturile aco­pereau terenul pe o mare distanță. Șo­seaua națională — aflată în apropiere a trebuit închisă — și astfel a rămas opt zile, iar calea ferată care-și are liniile și terasamentul în partea opusă, și-a suspendat și ea circulația o zi. Asta, până ce a fost înlăturat pericolul aprin­derii gazelor de la scânteile locomoti­velor. T­I­A­I IRDP Pe de altă parte însă, schelele din ve­cinătate, nu și-au încetat nici un moment activitatea. Trebuiau găsiți din primul moment, oameni cari, riscându-și viața, să intre­­ în infernul schelei și să pășească reped­e la salvarea instalațiilor, să înceapă lu­­crul pentru stăvilirea erupției, căci alt­fel s’ar fi ajuns la un adevărat dezastru. Organizația Partidului Muncitoresc Ro­­mân s’a considerat mobilizată din prima cupă și a căutat să ia măsurile cele mai urgente pentru îndreptarea lucrurilor. Peste o sută de muncitori petroliști de la diferite societăți — și aici trebuie ac­centuat spiritul ce domnește după națio­nalizare, căci odinioară societățile petro­lifere nu se ajutau nici în atari împre­jurări grele — au venit să se ofere vo­luntar după ce terminaseră activitatea în producție. Au venit și conducătorii CGM din localitate și s-au format im­e­diat patru echipe de salvare. Muncitorii au plecat la sonda în erupție bandajați la urechi și au intrat imediat în infern. Cu prețul unor mari eforturi, expunân­­du-și viața, ei au salvat instalațiile și au început opera de localizare. Optzeci de vagoane cu noroi au fost aruncate în gura puțului. S-au astupat gazele. Echi­pele de sacrificiu nu puteau lucra fiecare mai mult de trei ore. Totuși, unii mun­citori, au rămas locului și au refuzat să fie schimbați. Este cazul muncitorului Lupercă Ion, în prezent director la „Fo­­raj-Lemon“ și a lui Munteanu, director la „Unirea“. Acelaș spirit de sacrificiu l-au dovedit: Dumtrescu Niculae, secre­tarul organizației PMR din „Prahova și alții. După opt zile Erupția a durat opt zile, cu scăderi de intensitate. Lucrările de salvare își făcu­­seră însă efectul,­­ iar dezastrul fusese înlăturat. Când am poposit acolo, mo­toarele pentru manevrarea noroiului, erau încă în plină activitate. Sonda că­pătase altă turlă, iar teh­nicienii puneau la punct ultimele lucrări pentru ca Sonda 402 să înceapă în curând activitatea normală. Grație spiritului dovedit de muncitorii petroliști, s’a salvat totul. Altădată, când societățile petrolifere se concurau, o asemenea erupție dura luni de zile și necesita cheltueli fabuloase. Acum însă, numai pomul din marginea șoselei, cu trunchiul și crăcile acoperite de lavă, rămâne acolo ca o amintire a acestei întâmplări. A. D. Erupția TOSJ IMPORTANT Absolvenții clasei a 8-a a liceului Libros — scria 1938 — sunt rugați să fie prezenți Duminică 18 Iulie ora 11 a. m. în localul liceului Barbu Delavrancea, str. Luterană 12 pentru a participa la sărbătorirea împlinirii a zece ani de la absolvirea liceului. Colegii sunt rugați a anunța că au lua­t act de această înștiințare telefonând la 5.15.10 (interior 14) dimineața între orele 7—14 dlui Niculae Naumescu sau la 4.03.06 în­tre 15—17 d.Un­ Nel­u Leibovici. Cum se­­ desfășoară Turul Franței 1948 (Urmare din­ pag, l­a­ keri de radio — unul din ei poartă sugestivul titlu de „poștașul Turu­lui” — urmează caravana,pentru a împărtăși la rândul lor zecilor de milioane de francezi avizi de sen­zațional, vești, reportaje amănun­țite, cancanuri și declarații ale e­­roilor Turului. Intre modestia lui Bobét și ifosele de „vedetă“ ale lui Bartal, Arcul acesta Turul nu a mai urmat itine­rarul său obișnuit. In loc de a se îndrep­ta spre nord pentru a ocoli Franța în sensul acelor unui ceasornic, traseul Tu­rului trece prin Normandia, Bretagnia, Bordeaux, P­rinei, Marsilia, Coasta de Azur, San Remo, Alpi. Actualmente Turul a ajuns la Marsi­lia, din cei 120 concurenți numai 94 ră­mânând în cursă. Din cele 21 etape care totalizează 4.857 km., s-au­ scurs 10 etape și fran­cezii sunt deocamdată satisfăcuți. „Tricoul galben“ — distincția pentru primul alergător din clasamentul gene­ral este purtat de tânărul Louis Bobet (Franța) unul din „outsider­’’, în timp ce câștigătorul de anul trecut Jean Ro­bie este destul de departe. Dar să urmărim puțin Turul... După prima tapă Paris-Trouvise, câșt­igată de italianul Gino BarfaE, acesta a declarat trufaș : „cred că voi aduce înapoi tricoul meu (NR. — ti și vedea al său) la Paris“. Câștigătorul Turului din 1938 se și vedea stăpân pe situație dar viitoarele etape s-au retrogradat undeva prin fun­dul plutonului. Etapa doua a adus surpriza: italianul Rosello, gonind nebunește, a izbutit să smulgă o roată pe linia sosirii lui Bobot și belgianului Engels. Ulternul s-a trezit la Dinard cu tricoul galben și a exclamat năucit: „Cum, eu sunt leader ? Nu-mi mai spuneți brașoave, nu este posibil?“ Când însă și-a revenit din emoția pri­melor cl­pe, a destăinuit că spera să de­vină odată leader și este fericit că visul i s-a realizat, în schimb Bartalî a declarat furi os că „așa nu mai merge“. Luptă de unul singur. Toată lumea și însuși echipa lui îi este împotrivă, etc. Ifose de „vedetă“. Roboz, vitorul leader din contră a declarat modest că este mulțumit cum a mers, dovedind că me­­rită locul în echipa Franței. După etapa a tre­a Bobét câștigă tri­coul galben, dar în etapa următoare el trebue să-l piardă din pricina neînțele­gerii componenților echipei naționale franceze, care permit lui Lambrecht (in­ternaționali) să cucerească inv ddatul trofeu. Dar Bobet nu este omul care să se lase cu una cu două și-și recâștigă tri­coul pe care-l deține și în prezent. Bobeț este un băiat modest și faptul acesta se vede din declarațiile sale. După ce perduse la un moment dat tricoul galben a declarat: „In fond tri­coul galben iui este o sinecură. Turul este lung și multe surprize se pot ivi“. Și Turul se desfășoară mai departe. Au trecut Pirineii dar vin Alpi­, care prin duritatea lor vor produce o triere serioasă. Rezultatul tragerii Loteriei de Stat Clasa V-a ZIUA IV-a — 12 IULIE 1948 A câștigat lei 500.000 Hr. 55­783 A câștigat lei 50.000 Hr 8777 "A câștigat lei 25.000 Wir. 73.728 14 câștigat lei 15.000­­ 2«8 57529 24158 79751 55497 Au câștigat lei 12.000 68383 11998 38693 54457 54073 Au câștigat lei 10.000 5603 56275 10979 67476 18880 46187 65466 65881 76162 18199 58604 47438 48806 Au câștigat lei 8.000 75191 79727 1307 54130 63115 43794 15565 59962 77666 28128 30893 50675 7052 20431 182H 41357 1470 9929 62148 61387 75498 37637 21533 61636 Au câștigat lei 0.000 15734 79404 7008 63559 65310 69154 5789 42040 76155 5684 74843 30505 67915 23867 12368 48921 22361 31840 72483 48527 34703 58536 24823 79959 39958 14481 77728 31879 46983 14453 45802 38067 67787 15034 30492 72145 21354 31695 32824 73628 79091 58084 69582 37144 54514 33684 3334 38102 45402 26989 28276 37 823 36365 44587 Au câștigat lei 5.000 431 435 313 58 965 123 81 739 357 775 518 397 593 449 996 495 697 761­ 1854 012 878 236 340 592 178 695 939 929 586 090 703 056 635 726 564 677 560 363 2697 734 529 725 291 767 230 877 546 953 335 264 337 750 275 897 620 193 100­ 173 055 151 3164 935 636 229 023 115 256 902 667 570 263 398 435 302 539 675­­ J4 4317 013 976 65! 613 933 353 612 338 874 584 927 208 750 170 5142 519 688 505 426 339 402 705 273 797 280 754 746 249 224 807 763 541 161 667 6405 351 326 719 689 779 923 213 807 117 368 968 363 541 996 581 764 7486 897 296 634 841 977 109 253 496 045 118 960 700 088 901 358 062 962 332 683 778 8­58 448 367 654 953 592 914 936 926 265 206 153 781 536 011 103 988 743 551 9190 087­ 179 344 692 542 204 092 871 481 329 691 986 798 455 415 678 545 10818 126 751 333 272 934 221 642 278 951 699 937 592 250 301 288 268 386 733 117 764 262 435 099 11199 008 557 558 865 850 446 898 340 161 873 151 109 173 12162 206 375 791 169 927 902 999 574 935 655 748 471 185 517 546 039 13838 723 305 562 344 187 342 613 648 823 379 107 892 141 896 600 163 005 906 14786 164 780 198 036 598 579 259 7111 705 668 137 790 n89 888 400 568 15802 780 609 824 420 906 140 570 435 385 919 964 362 815 117 899 151 971 716 871 16810 774 665 752 179 995 300 014 143 671 040 141 244 282 155 17 403 485 645 797 407 614 776 626 721 133 181 772 586 936 646 956 513 18304 153 164 818 770 490 342 442 576 682 736 364 505 698 931 ________ 19150 111 127 513 837 338 820 485 303 975 507 687 081 602 359 473 287 203 89 832 093 992 420 610 185 017 767 231 961 009 068 825 781 620 963 723 532 21328 169 484 482 759 850 758 711 468 740 698 327 675 068 928 564 22333 859 815 686 822 584 521 827 959 553 796 966 200 043 924 850 141 254 856 146 160 23253 087 604 255 467 682 310 107 648 455 566 640 93­­24 923 721 702 644 950 861 931 091 819 164 302 25587 263 741 418 060 464 449 637 298 322 040 026 092 365 152 743 973 951 357 980 26 525 140 521 345 986 718 871 791 300 790 671 838 929 731 870 358 27036 733 004 148 489 459 595 184 064 109 477 540 560 103 985 059 177 943 028 821 605 397 28419 319 776­ 075 406 008 165 902 105 953 384 648 569 351 114 747 29363 272 220 630 050 103 796 116 428 056 348 268 129 648 815 909 647 053 115 875 670 30138 276 874 133 397 141 384 123 304 383 767 164 563 307 007 975 042 426 381 302 125 637 379 666 028 744 674 31547 241 653 667 079 665 464 988 950 261 270 676 028 525 890 32954 183 303 540 378 620 866 736 493 701 529 214 813 796 579 362 458 145 33072 932 657 512 183 958 677 242 967 381 513 795 777 073 570 013 962 34006 211 009 268 311 924 309 259 181 074 046 156 106 800 215 35167 011 263 891 378 595 270 062 050 200 927 36641 231 873 099 405 552 887 519 826 896 850 897 845 254 151 570 37044 917 226 11 414 223 191 177 263 848 868 471 165 935 712 222 703 699 670 908 38571 184 659 298 400 215 510 963 857 345 39599 937 688 588 048 907 176 685 010 965 903 628 501 207 606 701 275 228 216 416 770 830 074 49! 40249 421 386 557 917 810 714 485 780 367 768 931 767 895 722 600 258 709 990 362 466 746 41118 081 904 931 932 157 730 709 2c15 001 854 468 872 934 952 472 636 227 317 42 491 830 401 185 970 124 880 702 920 078 356 053 43580 639 624 102 518 215 271 034 497 884 226 055 956 994 757 166 309 036 392 899 281 857 709 44796 262 458 609 197 067 450 686 370 077 391 8­42 876 947 550 756 676 45106 103 878 604 799 985 410 158 584 924 143 717 627 037 098 165 706 947 488 574 46 607 572 072 955 962 986 984 746 367 426 854 326 653 414 122 943 815 47 489 673 824 294 525 439 672 764 644 982 303 044 888 144 391 241 670 029 804 196 958 416 48 477 879 799 518 558 733 420 358 827 143 133 019 614 657 245 976 229 144 444 509 005 150 49680 028 255 698 081 772 061 298 700 999 998 717 702 162 820 127 950 361 148 293 482 289 926 003 966 530 245 525 109 50 282 165 329 592 978 033 333 444 152 515 879 809 743 676 620 233 178 019 025 103 51273 039 938 837 605 076 697 192 899 513 935 472 495 52 455 394 546 089 276 500 812 679 764 971 395 585 53 926 660 765 521 239 985 768 097 247 738 017 518 515 923 846 048 072 935 779 971 IV­ ci79 791 54225 998 419 702 783 048 665 203 959 928 387 540 949 353 272 536 478 521 444 731 343 55370 771 365 230 670 186 174 148 573 621 724 181 628 115 833 175 952 593 56248 832 557 400 747 205 650 534 782 133 078 088 702 269 936 749 912 225 57 632 866 483 697 784 221 572 765 143 450 060 126 178 751 908 974 909 146 240 402 399 572 501 895 679 671 58583 295 276 358 843 875 736 010 417 704 923 945 373 586 685 696 165 787 544 080 59263 486 695 244 207 728 070 239 299 009 021 739 105 60 475 282 427 101 461 680 551 005 243 043 727 127 285 222 880 774 578 599 841 61841 821 917 191 136 240 431 074 033 664 090 890 416 605 314 715 965 052 078 803 62 608 921 430 090 179 468 894 392 552 311 157 091 131 676 171 232 916 954 653 511 812 373 537 444 331 856 63158 982 211 234 784 306 672 099 843 830 958 207 044 383 955 548 64 414 072 882 907 366 843 602 398 804 980 780 163 189 272 772 647 29S 083 312 919 482 633 65021 224 636 900 999 454 352 303 263 615 258 494 415 552 559 425 720 362 499 734 934 291 66374 236 499 742 910 043 873 124 230 040 299 818 685 67 723 721 994 618 842 450 704 995 519 783 337 069 466 131 013 68292 728 744 881 831 073 847 878 547 445 031 799 976 69080 027 471 361 694 440 888 003 233 842 70575 738 924 227 380 536 436 914 888 318 234 675 206 71590 429 008 629 173 857 986 839 541 386 508 538 228 72711 997 956 300 304 490 565 443 600 236 705 810 407 984 563 078 243 731 958 625 73087 807 389 272 975 328 953 295 599 671 672 997 324 545 780 368 49! 751 316 74 718 965 482 088 905 609 186 936 257 815 542 781 972 591 467 788 156 215 368 401 349 610 777 75782 247 199 028 061 238 258­­ 982 634 577 582 326 279 536 410 552 005 76 969 218 509 534 102 217 089 407 823 220 511 790 098 117 130 764 243 522 484 468 657 846 822 77757 436 452 805 733 485 850 064 141 443 974 703 528 731 303 906 640 78030 891 201 567 961 195 913 627 611 110 913 310 235 187 026 281 885 653 598 180 79272 687 101 061 027 337 686 943 773 484 845 156 224 572 840. Lista oficiala a câștigurilor care va apare în Monitorul Oficial este singura care angajează Reg­a Loterie­ de Stat. Compania „NORA PIACENTINI“ -- Premieră­­ STROE, NU E STROE Tte­istă în 2 acte £ ^ des N. Stroe, Aurel Felea, Elly Roman și N. Karne? Muzica: JElly Stoman Biletele de vânzare la Ca­isa­r _ _ _ _ __ __ ^ _ Te»tratat și Agenția I i

Next