România Liberă, iulie 1952 (Anul 10, nr. 2410-2436)
1952-07-01 / nr. 2410
Sesiunea extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii Privirile pline de încredere şi de nădejde ale oamenilor cinstiţi din întreaga lume se îndreaptă în zilele acestea spre Berlin unde se deschide astăzi sesiunea extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii. Convocarea acestei sesiuni extraordinare constituie o puternică manifestare a voinţei neclintite a popoarelor de a menţine pacea, în ciuda şi împotriva planurilor criminale ale imperialiştilor americani care urmăresc deslănţuirea unui nou război mondial. „Sesiunea extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii va fi călăuzită în lucrările sale de năzuinţa de a modifica cursul evenimentelor şi de a obţine o soluţionare a problemelor, care să permită destinderea situaţiei internaţionale încordate“ spune comunicatul Consiliului Mondial al Păcii semnat de Frédéric Joliot-Curie. Pe ordinea de zi anexată comunicatului au fost înscrise următoarele puncte : 1. Soluţionarea paşnică a problemelor germană şi japoneză ; 2. încetarea imediată a războiului în Coreea ; 3. lupta împotriva cursei înarmărilor şi pentru încheerea unui Pact al Păcii. Astfel, marea adunare a popoarelor ia în discuţie problemele cele mai ascuţite ale momentului de faţă, problemele cele mai vitale ale luptei pentru pace. Popoarele din întreaga lume privesc cu indignare acţiunea imperialiştilor americani care transformă din nou Germania occidentală şi Japonia în baze de agresiune, călcând în picioare drepturile şi aspiraţiile paşnice ale popoarelor german şi japonez, călcând în picioare propriile lor angajamente internaţionale. Popoarele german şi japonez sunt sprijinite de toate popoarele lumii în lupta lor împotriva aşa zisului „tratat de pace" impus Japoniei în toamna anului 1951 de ocupanţii americani şi împotriva aşa zisului „tratat general“ impus acum câteva săptămâni Germaniei occidentale de către aceiaşi ocupanţi.Ambele tratate sunt în fapt instrumente înrobite a ţărilor respective , pe baza lestor tratate se prelungeşte pe timp neuitat ocupaţia americană în Germania ocidentală şi Japonia, se repun pe picioare, slujba agresiunii pe care o pregătesc iperialiştii americani, Wehrmachtul şi armiata de agresiune japoneză, industria de război din Germania de Vest şi din Japonia. Imperialiştii americani nici nu ascundcă urmăresc să extindă asupra întregiilumi incendiul pe care l-au aprins în Coreea. Se cunosc cuvintele lui Ridgway despre „matehul cel mic“ care se desfăşoară în Coreea ca introducere la „materiul cel mare" pe care îl pregătesc aţâţătorii la război. Urmărind acest criminal obiectiv, imperialiştii americani au încercat sistematic încă din primele zile ale tratativelor de armistiţiu să le zădărnicească. In acest scop, el încearcă prin cele mai bestiale metode să recruteze carne de tun împiedicând repatrierea prizonierilor coreeni şi chinezi. împotriva acestor oameni neînarmaţi, autorităţile americane nu s’au dat înapoi de a folosi tancuri şi tunuri, aruncătoare de flăcări şi grenade. Dar cruzimea monstruoasă a călăilor s’a lovit de neînfrânta forţă morală a eroicilor luptători. Şi masacrele de pe insula Kocledo şi din lagărul de la Pusan au făcut şi mai evident impasul militar, politic şi moral la care i-a dus pe imperialiştii americani agresiunea deslănţuită de ei în Coreea. In Statele Unite şi în toate ţările pe care le-au înrobit, imperialiştii americani îşi însoţesc pregătirile pentru un nou război mondial cu o ofensivă sălbatecă împotriva drepturilor democratice ale oamenilor muncii. Trimisul agresorilor americani „generalul-ciumă" cutreeră capitalele ţărilor marshallizate pentru a organiza „armata europeană“ şi „spatele frontului“ şi pe unde trece, ca în Germania din anii hntlerismului, organizaţiile şi persoanele care luptă pentru menţinerea şi întărirea păcii sunt obiectul celei mai brutale persecuţii. Partidele comuniste, care pretutindeni se află în fruntea luptei pentru democraţie şi pace, sunt îndeosebi urmărite cu ură feroce de imperialiştii americani şi de uneltele lor guvernamentale din ţările înrobite. Imperialiştii americani şi neacţiuinea din Franţa nu pot ierta Partidului Comunist Francez declaraţia secretarului său general, tovarăşul Maurice Thorez, că poporul francez nu va lupta niciodată împotriva Uniunii Sovietice, nici faptul că cele mai largi masse ale poporului şi-au însuşit această hotărîre. Şi când călăul Ridgway şi-a anunţat sosirea la Paris, ca nou gauleiter american al Europei occidentale trimis să intensifice pregătirile de război împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor democraţiei populare, guvernul colaboraţionistului Pinay a înteţit teroarea executând cu zel ordinele americane. Confiscările de ziare democrate, în frunte cu organul central a Partidului Comunist, devastările de către poliţie a numeroase sedii ale Partidului Comunist şi ale altor organizaţii democrate, arestarea ilegală a redactorului şef al ziarului „L’Humanité" şi, câteva zile mai târziu, neruşinata înscenare împotriva tovarăşului Jacques Dudas — toate acestea exprimă fura imperialiştilor americani faţă de refuzul pe care poporul francez îl opune politicii războinice a ocupanţilor şi a lacheilor lor. Acelaş sens îl au măsurile poliţieneşti luate în ajunul vizitelor lui Ridgway în Italia şi în Germania occidentală. In acelaş timp, imperialiştii americani organizează, împreună cu alte slugi ale lor, provocări împotriva lagărului păcii : avioane străine violează spaţiul aerian al Uniunii Sovietice, guvernul din Venezuela ia împotriva ambasadei sovietice măsuri de o neruşinată grosolănie, apoi rupe relaţiile diplomatice cu guvernul cehoslovac. Opinia publică a învăţat însă să identifice comploturile aţâţătorilor la război, a învăţat să recunoască în dosul frazeologieifăţarnice pe care uneori o mai folosesc, sensul adevărat al politicii imperialiştilor americani. În această maturizare politică a opiniei publice mondiale rolul de frunte îl joacă acţiunile internaţionale ale Uniunii Sovietice, strălucită campioană a luptei pentru pace. Cuvântul stalinist, politica de stat a Ţării Socialismului biruitor, arată cu consecvenţă că e posibilă coexistenţa paşnică între sisteme diferite; cuvântul Stalinist, exemplul popoarelor sovietice arată că popoarele ele înşile au un rol principal în asigurarea păcii, întărite în certitudinea forţei lor, popoarele lumii, conduse de partidele lor comuniste şi muncitoreşti, se ridică din ce în ce mai puternic împotriva planurilor criminale ale aţâţătorilor la război. Uriaşul front al păcii a devenit una din realităţile fundamentale ale timpului nostru. Sosirea în Europa a generalului-diamă, Ridgway, care a plecat din Tokio huiduit, a fost întâmpinată de vuetul altor huiduieli. Protestul indignat al popoarelor a fost mai puternic decât toate ordinele satrapilor americani de teapa lui Pinay şi Brune, de Gasperi şi Scelba. In Franţa s’a născut porecla „generalulciumă" pe care poporul a svârlit-o în obraz odiosului oaspe. In Italia populaţia i-a ieşit înainte cu steaguri galbene, culoare cu care în Evul Mediu se însemnau casele sau cartierele contaminate de ciumă. In Germania occidentală, indignarea faţă de sosirea lui Ridgway s’a împletit cu vălul protestelor împotriva tratatului separat militarist, împotriva căruia se ridică largi masse populare, care nu vor să-și vadă țara din nou transformată în teatru de război, tineretul în carne de tun. Referindu-se la „tratatul general" semnat de Adenauer împotriva voinţei poporului german, ziarul „Die Deutsche Woche”, care apare la München scrie : „Poporul nostru nu vrea „tratatul general", ci un tratat de pace şi unificarea patriei sale. Din această , ciuzia estenecesar ca poporul nostru să obţinăsatisfacerea revendicărilor sale. Voinţa poporului nostru şi-a găsit expresia nu în discursurile solemne de la Bonn şi Paris, ci în demonstraţiile sindicaliştilor de la München şi Nürenberg, în numeroasele meetinguri din regiunile Ruhr şi Renania şi de pretutindeni unde germanii se unesc într’un singur tot“. Tot astfel se ridică împotriva ocupaţiei şi a politicii americane poporul japonez, împotriva proectului de lege cu caracter fascist şi de origină americană cu care guvernul vrea să lovească în lupta masselor pentru democraţie şi pace, au declarat grevă la 7 iunie peste 800 mii de muncitori şi au demonstrat peste două milioane de patrioţi. Cu lupta popoarelor german şi japonez, cu lupta popoarelor din celelalte ţări înrobite de imperialiştii americani sunt solidare toate popoarele lumii. Din lumea întreagă s-a ridicat protestul oamenilor cinstiţi împotriva tratatelor înrobitoare impuse Germaniei occidentale şi Japoniei, din lumea întreagă se ridică protestul indignat al oamenilor cinstiţi împotriva arestării samavolnice a lui Jacques Duclos şi al lui André Stil. Pentru poporul coreean şi pentru lupta lui eroică, toate popoarele nutresc dragoste fierbinte şi adâncă recunoştinţă, conştiente că acolo, pe pământul însângerat al Coreei, ostaşii şi partizanii coreeni sprijiniţi de voluntarii chinezi apără pacea lumii. Sentimentele acestea frăţeşti şi-au găsit o puternică expresie în uriaşa demonstraţie de unitate pe care a prilejuit-o ziuade 25 iunie, declarată, la propunerea F.S.M., „Zi a solidarităţii active cu eroicul popor coreean şi a apărării păcii". Voinţa de pace a popoarelor s-a exprimat deasemeni în marea satisfacţie cu care a fost întâmpinată iniţiativa sovietică datorită căreia Consiliul de Securitate a luat în discuţie două probleme de o deosebită însemnătate pentru desvoltarea mai departe a relaţiilor internaţionale: problema interzicerii armei bacteriologice şi aceea a primirii de noi membri în O.N.U. In aceste condiţiuni se deschide la Berlin sesiunea extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii, for reprezentativ al popoarelor în lupta pentru prace. Poporul nostru alături de toarte popoarele iubitoare de pace salută cu bucurie acest eveniment, hotărît să aducă pentru îndeplinirea noilor sarcini trasate de Consiliu, toate forţele lui, toată adânca lui dragoste de ţară, tot devotamentul lui pentru marea cauză a păcii. ! In cinstea zilei de 23 August CARANSEBEŞ. — Laminatorii de la uzina ,,Oţelul Roşu” întâmpină ziua de 23 August cu noi succese în muncă. Respectând angajamentul luat faţă de iubitul conducător al poporului nostru, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, colectivele mai multor secţii ale uzinei au reuşit să-şi îndeplinească înainte de termen planul pe primul semestru. Astfel, laminatorii de la secţia benzi de oţel laminat la rece şi-au terminat încă din ziua de 20 Iunie planul pe primul semestru. Deasemeni, lucrând în contul celei de a doua decade a lunii iulie, ei realizează economii importante prin reducerea consumurilor specifice la materii prime şi materiale. Printr-o mai bună organizare a muncii şi laminatorii de profile şi-au îndeplinit planul pe primul semestru cu 7 zile înainte de termen, au îmbunătăţit consumul specific de combustibil cu 13,4 la sută și au redus rebuturile cu 8,2 la sută. . Proletari din toate ţările, unifi-văl Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri şi plăţi între R. P. R. şi R. P. Bulgaria La 28 iunie a. c. s’a semnat la Sofia acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi î între Republica Populară Română şi Republica Populară Bulgaria, pe anul 1952. Negocierile au decurs intr’o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă. Din partea română acordul a fost semnat de tov. Ioan Kun, iar din partea bulgară de tov. G. M'Husev. (Agerpres). i * Delegaţia R. P. R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii a plecat ori la Berlin Toate forţele pentru belşugul recoltei! Luni dimineaţa a părăsit Capitala, pentru a participa la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii care are loc la Berlin între 15 iulie, delegaţia R.P.R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii; acad. MIHAIL SADOVEANU, preşedintele Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., SORIN TOMA, redactor şef al ziarului „Scânteia" şi FLORICA MEZINCESCU, vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Deasemeni au plecat, ca invitaţi la această sesiune, prof. univ. Barbu Zaharescu rectorul Institutului „Maxim Gorki“ şi I. Fântânaru, ziarist. • Se aflau pe aeroportul Băneasa la plecarea delegaţiei noastre, tovarăşii: acad. I. Murgulescu, acad. dr. N. G. Lupu, acad. Barbu Lăzăreanu, acad. Mihail Roller, Silviu Brucan, dr. I. Bogdan, Rozalia Moldovan, Gh. C. Stere, dr. C. Dimitriu, Mihai Beniuc, Traian Şelmaru, M. Novicov, Irina Răchiţeanu, artistă emerită a R.P.R., preot Al. Ionescu, C. Onescu, Gh. Marussi, Pavel Dan, Petre Iosif, Maria Banuş, Alexandru Jar, membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R , oameni ai artei şi culturii, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, etc. Deasemeni au venit să salute pe delegaţii noştri la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, un mare număr de oameni ai muncii din Capitală. Ei purtau cu mândrie şi dragoste portrete ale marelui stegar al luptei pentru pace, tovarăşul Stalin. Pe numeroase pancarte roşii erau înscrise lozinci care exprimau voinţa dârză a oamenilor muncii dinpatria noastră de a apăra pacea, împotriva planurilor criminale de agresiune ale imperialiştilor americani şi englezi. Din rândurile celor prezenţi, muncitorul fruntaş N. Lupulescu, preşedintele Comitetului de luptă pentru pace de la „Griviţa Roşie", adresându-se membrilor delegaţiei noastre, i-a rugat să fie purtătorii salutului cald al oamenilor muncii din patria noastră către Consiliul Mondial al Păcii. Vă rugăm să informaţi Consiliul — a spus vorbitorul — că oamenii muncii din ţara noastră, care iubesc pacea şi libertatea, muncesc cu elan pentru construirea socialismului, pentru progresul patriei noastre, pentru întărirea frontului mondial al păcii; să înfieraţi, în cadrul desbaterilor sesiunii de la Berlin, crimele mârşave comise în Coreea de Imperialişti, deslănţuirea războiului bacteriologic, asasinarea prizonierilor de război, masacrarea populaţiei civile; să susţineţi cererea fermă a oamenilor muncii din ţara noastră, ca patrioţii francezi care luptă pentru pace şi libertatea poporului, în frunte cu Jacques Duclos şi André Stil, să fie eliberaţi; să asiguraţi Consiliul Mondial al Păcii, pe reprezentanţii partizanilor păcii din întreaga lume, că muncitorii din ţara noastră, care nu uită niciodată masacrele, schingiuirile şi arestările ilegale suferite în timpul regimului de teroare burghezo-moşierească, vor lupta cu cea mai mare energie pentru apărarea libertăţilor cucerite de poporul nostru muncitor, pentru asigurarea independenţei patriei, pentru socialism, pentru apărarea păcii în întreaga lume. Răspunzând, maestrul Mihail Sadoveanu a mulţumit oamenilor muncii din Capitală pentru cuvintele pline de căldură cu care au salutat delegaţia noastră în momentul plecării la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii. Noi suntem, a spus acad. Mihail Sadoveanu, purtătorii de cuvânt ai dvs., ai poporului muncitor din ţara noastră. Noi vom arăta acolo că suntem solii unui popor care doreşte din tot sufletul pacea, pentru a putea să-şi desăvârşească înfăptuirile sale, care duc patria noastră mereu înainte pe drumul progresului. Vom spune că poporul nostru muncitor, care s’a angajat pe acest drum nou al construirii socialismului, s’a angajat în acelaşi timp să lupte pentru măreţele idei ale păcii, umanităţii, înţelegerii între popoare. Vom înfăţişa în faţa Consiliului Mondial al Păcii toată munca şi lupta, toate nădejdile poporului nostru, şi vă asigurăm că ne vom face în întregime datoria, îndeplinind sarcina de cinste ce ne-aţi încredinţat-o. Cuvintele rostite de vorbitori au prilejuit aplauze călduroase din partea celor prezenţi. Oamenii muncii care au salutat delegaţia R.P.R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii la plecarea de pe aeroport, au manifestat îndelung pentru pace, înfierând pe aţâţătorii la război americanoenglezi. Ei au scandat cu entuziasm numele celui mai mare apărător al cauzei păcii în întreaga lume, tovarăşul Stalin. (Agerpres). Ca şi în celelalte campanii agricole, şi în campania de recoltare şi teeriş gospodăriile colective sunt fruntaşe. Imediat după primele zile de teeriş, gospodăriile colective au început într’un cadru sărbătoresc predarea cotelor cuvenite statului pe anul 1952. Membrii gospodăriei colective Botiz, regiunea Baia Mare, au predat primii pe regiune cota de orz primind chitanţa Nr. 1. Cu elan nestăvilit au muncit membrii gos-In multe gospodării de stat din ţara noastră a început treeratul rapiţei şi al orzului. Primele cantităţi incerate au şi fost duse la bazele de recepţie. Acţiunea de predare se face într’un cadru sărbătoresc. Plini de însufleţire, muncitorii gospodăriilor de stat îşi manifestă prin aceasta dragostea lor faţă de partid. Gospodăria de stat Dâlga, după ce a terminat treerişul recoltei de pe 8 hectare orz de toamnă şi al rapiţei a predat imediat la baza de recepţie 4 tone şi jumătate de rapiţă şi orz. Deasemeni, la această gospodărie au şi fost desmiriştite 52 ha. Gospodăria de stat Satu Mare a recoltat 40 de hectare de orz. In vara aceasta a crescut numărul S.M.T. care vor organiza munca la freer, după metoda graficului orar a stahanovistului sovietic Brediuc. Printre staţiunile de maşini şi tractoare care-şi vor organiza munca după această metodă sunt şi cele din Costeşti raionul Argeş, Hagieni raionul Feteşti, Cobadin raionul Constanţa, Niculeşti-Jianu etc. BRAILA (de la corespondentul nostru). In raionul Brăila a început recoltatul rapiţei şi al orzului, care pe alocuri a început să dea în pârg. Secerişul rapiţei a început şi în multe gospodării agricole colective, ca de pildă în cele din satele Traian, Movila Miresei, Silistraru, Esna. Numai la gospodăria colectivă „7 Noembrie" din comuna Movila Miresei s’a secerat până în prezent rapiiţa de pe o suprafaţă de 13 ha. podăriei colective din Coconi-Olteniţa la însămânţări şi la întreţinerea culturilor. Orzul colectiviştilor din Coconi a dat în pârg înaintea celui al multor gospodării colective din raion şi cu mult înaintea celui al gospodăriilor individuale ale ţăranilor muncitori. Colectiviştii din Coconi au fost primii la seceriş şi teeriş şi primii care după treerarea orzului, şi-au predat la baza de recepţie cota către stat, reuşind şi de data asta să fie un bun exemplu, iar din primele cantităţi treerate a dus la baza de recepţie Satu Mare 3000 kgr. orz. Gospodăriile de stat Tâmbureşti, Segarcea şi Romaneşti, terminând de recoltat rapiţa şi orzul, au transportat imediat boabele la baza de recepţie. Gospodăria de stat din comuna Mănăstirea, raionul Olteniţa, care în toate muncile a fost o bună pildă pentru ţăranii muncitori, este şi acum în campania de strângere a recoltei o gospodărie fruntaşe. O bună parte din recolta de orz şi rapiţă a fost treerată. Muncitorii din gospodăria de stat Mănăstirea au predat cerealele recoltate la baza de recepţie. S.M.T. Costeşti va aplica această metodă la 10 arii. Organizarea muncii pe arii după metoda graficului orar va da posibilitatea folosirii mai cu spor a timpului de muncă a batozelor şi tractoarelor, precum şi a braţelor de muncă. Intr’un cuvânt, ea va ajuta la creşterea productivităţii muncii, la scurtarea timpului de treeriş. In comunele Traian şi Movila Miresei ţăranii muncitori au trecut la treeratul rapiţei. Lucrările de treeriş sunt mecanizate. La gospodăria agricolă de stat Urleasca, muncitorii, după ce au recoltat rapiţa de pe 20 ha., au şi trecut la secerişul orzului. Muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Brăila au pregătit cele două combine sosite din Uniunea Sovietică, pentru secerişul lanurilor de grâu, lucrare care va începe curând. Chianța Nr. 1 la colectare Mii de kilograme de orz aduse la bazele de recepție Tot mai multe arii organizate după metoda lui Nicolai Brediuc In raionul Brăila a început treeratul rapiței şi secerişul orzului Anul X Nr. 2410 4 pagini 20 bani Marți 1 Iulie 1952 In numărul de azif fc— Sesiunea extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii. (pag. 1). — Lucrările consfătuirii pe țară a muncitorilor mineri din industria carboniferă (pag. 1—2). *— Pentru înflorirea satelor. (pag. 2). — A cincea jsesiune -Sfaturilor populare raionale din^Spitală. (p^ajjr £})/.. .— Aniversarea^ cinci ani «reia înfiinţarea Asociaţiei pentm prij^ervta gervjano-sovietica — Telegramă de salut^dresam? de Wilhelm Pieck lui Friedrich ^be^t.^ag. 3). — Să înceteze teroarea fascistă din Franţa — Declaraţia Partidului Comunist Francez — Scrisoarea adresată de André Stil, preşedintelui şi membrilor Camerei de punere sub acuzare a Curţii de Apel din Paris. (pag. 4). — Deschiderea sesiunii extraordinare a Consiliului Mondial al Păcii. (pag. 4). — Pentru salvarea păcii şi a libertăţilor democratice. — Rezoluţia plenarei C.C. al P. C. Italian, (pag. 4). Lucrările consfătuirii pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă Sâmbătă seara au continuat la Petroşani desbaterile consfătuirii pe ţară a muncitorilor mineri. In cursul consfătuirii au luat cuvântul mineri stahanovişti şi fruntaşi în producţie, ingineri şi tehnicieni. Redăm mai jos, în continuare, desbaterile consfătuirii. Cuvântul stahanovistului Grigore Şiller dela mina Petrila In numele minerilor dela Petrila, stahanovistul Şiller Grigore exprimă dragostea minerilor pentru Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central. Tovarăşul Şiller Grigore arată că pentru ca mina Petrila să îndeplinească planul, trebue să se dea o mare atenţie ridicării cadrelor calificate. Mulţi mineri au calificat noi tovarăşi de muncă, dar sunt mulţi alţii care, dimpotrivă, au arătat nepăsare faţă de o problemă atât de însemnată, cum este ridicarea de noi cadre calificate. In vederea pregătirii cât mai temeinice a noi cadre de mineri, e necesar să arătăm tinerilor pe care îi instruim cum să controleze locul de muncă, cum să-l urmeze pentru a nu se întâmpla accidente. „Eu, de pildă, — spune vorbitorul — lucrez în mină de 24 de ani şi în acest timp nu am fost accidentat niciodată. Tovarăşii tineri trebue învăţaţi cum să bată găurile pentru înaintare, pentru a scoate cât mai mult cărbune şi pentru a face economii de explozibil. Este necesar ca minerii mai vârstnici să fie totdeauna exemplu în ceea ce priveşte disciplina muncii. Trebue să spun că sprijinul pe care comitetul de partid, comitetul de întreprin-Nd, minerii din regiunea Timişoara, simţim o mare bucurie şi este pentru noi o mare cinste că putem veni în faţa conducerii partidului şi guvernului să arătăm o serie de probleme referitoare la îndeplinirea şi depăşirea planului nostru. Muncitorii mineri muncesc cu avânt, dornici să îndeplinească planul. Totuşi, planul nu s-a îndeplinit din mai multe cauze, printre care lipsa de vagonete, de mineri calificaţi, lipsa unei strânse colaborări între sindicat şi conducerea întreprinderii şi slăbiciunile pe care le-a avut comitetul de întreprindere în organizarea întrecerii socialiste. ii•. .iii J11Ujt'L.ii'ir. tra Oi'gni.n.iTrii' 1,1 C•'• rea socialistă între echipele de mineri numai prin contracte scrise, însă nu am căutat să asigurăm minerilor în întrecere şi condiţii favorabile pentru ca aceştia să-şi poată duce la îndeplinire angajamentele. Cadrele tehnice nu s-au interesat totdeauna ca echipele, în întrecere, să primească şi materialele de care au avut nevoie (lemn, scânduri, scule, vagonete goale, etc.). Inginerii şi tehnicienii ne dau un mare sprijin, cei mai mulţi din ei muncesc cu dragoste pentru a scoate mai mult cărbune necesar ţării. La consfătuirile de producţie Tov, ing. Săvescu Constantin — Codlea — spune: Vin la această consfătuire de producţie cu două probleme: aceea a tehnicii secadere şi conducerea exploatării îl acordă calificării de noi cadre de mineri lasă de dorit. Tovarăşii calificaţi sunt prea des mutaţi, uneori chiar a doua zi, de la un loc de muncă la altul. Unii maiştri nu lămuresc pe tineri cum să folosească din plin cele 8 ore de lucru, de ce este necesar să respecte disciplina muncii, nu se interesează îndeaproape de materialul de care tinerii au nevoie. Conducerea minei Petrila are datoria să se intereseze mai îndeaproape de tinerii mineri, să se îngrijească cu mai multă atenţie de hrana lor, de căminele în care ei locuesc". Stahanovistul Şiller a arătat că trebuesc depuse eforturi sporite pentru ridicarea producţiei, micşorarea preţului de cost, realizarea de economii, întărirea disciplinei în muncă şi lichidarea rămânerii minelor sub plan. Noi, minerii mai vârstnici, împreună cu tineretul — sub conducerea partidului — putem realiza lucruri însemnate, putem răsturna şi munţii. In numele minerilor şi tehnicienilor minei Petrila, tov. Şiller şi-a luat angajamentul că minerii şi tehnicienii minei vor depăşi planul pe anul 1952, pe exploatare, pe care le organizează comitetul de întreprindere, sunt însă unii ingineri şi tehnicieni care îşi iau angajamente, dar nu totdeauna caută să le ducă la îndeplinire , iar în loc să studieze cum să îndeplinească planul, studiază cum să motiveze de ce nu l-au îndeplinit. Intorcându-ne la locul nostru de muncă, vom munci cu hotărîre pentru a organiza întrecerea socialistă pe baze temeinice, pentru ca ea să ne poată ajuta la îndeplinirea și depășirea planului. Pe cei care nu vor să meargă alături de clasa muncitoare şi nu vor să sprijine lupta pentru pace şi socialism, îi vom demasca, u.. ., ‘u D-Antiu«•»am. ana tirismuitui mersului nostru înainte, spre o viaţă fericită. In continuare, tov. Raica, după ce a arătat că mărfurile pe puncte se dau toate, a semnalat că sucursalele din Doman, Secul, Lupac ale cooperativei „Munca" nu sunt aprovizionate suficient. Există unele lipsuri şi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu carne, zarzavaturi, etc. Propunând o serie de măsuri pentru ridicarea nivelului de trai, material şi cultural al minerilor, tov. Raica a exprimat apoi hotărîrea colectivului de muncitori şi tehnicienii al minei Anina de a-şi îndeplini cu cinste sarcinile ce îi revin, irităţii şi a birocratismului din Direcţiunea Carboniferă. La minele de cărbuni Codlea şi Căpeni, tehnica securităţii nu este aplicată aşa cum trebue şi este considerată de anumiţi tehnicieni ca o greutate în calea producţiei. Această mentalitate se vede chiar şi la Direcţia Generală Carboniferă unde secţia Protecţia Muncii are o activitate de birou, •transmiţând dispoziţii de a căror executare răspund pe rând când inginerul şef, când directorul, dar controlul şi îndrumarea pe teren rămân aproape inexistente. Nici comitetul de întreprindere nu este mai activ în această privinţă. Deşi este ştiut că hârtiile în majoritatea cazurilor sunt rezolvate de către ingineri şi tehnicieni, totuşi ne vin din partea Direcţiunii Generale un număr mare de adrese prin care ni se cer diverse situaţii cu date fixe de prezentare, adrese sosite de multe ori după termenul fixat pentru a se trimite situaţia respectivă. Lucrările prea mari de birou ocupă prea mult timp, şi astfel inginerii şi tehnicienii nu-şi pot rezolva problemele de teren. Oare ce se ascunde în spatele acestor hârţoage cerute zilnic ? Propun ca Direcţiunea să studieze această problemă. Termin strigând : „Trăiască Partidul Muncitoresc Român în frunte cu Comitetul Central“, (aplauze vii şi puternice). „Trăiască marea Ţară a Socialismului, Uniunea Sovietică în frunte cu tovarăşul Stalin, conducătorul iubit al tuturor oamenilor muncii din lumea întreagă“ (aplauze prelungite, urale şi aclamaţii). Cuvântul tov. Anton Raica de la mina Anina Cuvântul ing. Constantin Săvescu de la Codlea Cuvântul tov. Kis Crăciun dela minele din regiunea Bihor In numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor dela minele de lignit şi nisip asfaltos Derna-Tătăruş şi Sărmăşag din regiunea Bihor, a vorbit tov. Kis Crăciun. El a arătat că cu toate că la aceste întreprinderi miniere lucrează un număr destul de mare de semiproletari, totuşi întrecerea socialistă a cuprins majoritatea muncitorilor de aici, fapt care le-a dat putinţa să obţină succese însemnate în producţie. Astfel, la întreprinderea Sărmăşag, planul semestrial a fost depăşit cu 5 %, iar la Derna-Tătăruş s-a reuşit, pentru prima oară în acest an, depăşirea cu 4 % a planului pe lunile Mai şi Iunie. Cu toate aceste realizări, în munca direcţiilor, a organizaţiilor de partid şi a comitetelor de întreprindere mai există încă numeroase lipsuri: întrecerea socialistă are de multe ori un caracter formal şi birocratic, neurmărindu-se în suficientă măsură evidenţa angajamentelor şi a realizărilor obţinute de muncitori în Întreceri. Noi nu folosim încă toate mijloacele de propagandă şi stimulare ce ne stau la îndemână pentru popularizarea fruntaşilor şi stahanoviştilor şi a metodelor acestora. Aşa se explică de ce în întreprinderile noastre numărul stahanoviştilor şi cel al fruntaşilor înproducţie este încă destul de mic faţă de posibilităţile noastre. Biroul organizaţiei de bază din care fac parte — a spus în continuare vorbitorul — în loc să ajute şi să asigure conducerea politică a comitetelor de întreprindere, a preluat munca acestora, s’a substituit lor. La noi sunt lipsuri multe în ce priveşte organizarea schimbului de experienţă, popularizarea fruntaşilor în producţie. O greutate serioasă în lupta pentru atragerea de noi forţe de muncă calificate, atât de necesare în desvoltarea minelor noastre, o constitue lipsa de locuinţe. Deşi în planul de investiţii al întreprinderilor s-a prevăzut construirea a circa 300 apartamente pentru muncitori şi tehnicieni, până în prezent nu s-au realizat decât 65 apartamente în toată regiunea. O situaţie asemănătoare există şi în privinţa planului de construcţii social-culturale. Prelucrarea Scrisorii C.C. către organizaţiile şi membrii de partid din Martie a. c., a făcut să crească vigilenţa revoluţionară a muncitorilor din întreprinderile noastre. In ultimele luni au fost demascate o serie de elemente duşmănoase strecurate în posturi de răspundere, datorită protecţiei de care se bucurau di mi partea elementelor contrarevoluţionare ce se grupaseră în jurul lui Vasile Luca. Astfel, la mina Derna-Tătăruş se strecurase în postul de şef al secţiei de aprovizionare un fost colonel deblocat, Vlădoiu, care sabota cu viclenie aprovizionarea întreprinderii şi a muncitorilor. Credem — a spus vorbitorul — că şi felul cum merge colaborarea cu C. F. R. lasă mult de dorit. Contractul încheiat cu C.F.R. nu întotdeauna este respectat. Vagoanele planificate nu sosesc la timp, ceea ce face să avem aglomerări de stocuri de cărbune, iar pe de altă parte, sosirea a mai multor vagoane decât cele planificate pe zi, provoacă întreprinderii locaţii mari, închei, îndeplinind sarcina ce am primit-o din partea muncitorilor mineri din regiunea Bihor, aceea de a ne lua angaja- - mentul în faţa partidului şi a guvernului de a îndeplini planul de stat pe 1952 la toţi indicii până la 21 Decembrie la întreprinderea carboniferă Derna-Tătăruș, iar la Sărmășag în numai 11 lunii (vii aplauze). Cuvântul inginerului Tiberiu Harco de la Şorecani Inginerul Tiberiu Harco a arătat că întreprinderea carboniferă de stat Şorecani exploatează straturi subţiri de cărbune brun. Sub regimul burghezo-moşieresc exploatarea unor asemenea straturi era neglijată pentru că nu putea aduce profituri mari capitaliştilor. Exploatarea se făcea cu mijloace primitive. Noi exploatăm astăzi raţional straturile subţiri. Planul de producţie pe trimestrul I a fost îndeplinit în proporţie de 103%, pe luna Aprilie 101%, în luna Mai 94,2%, iar pe luna Iunie, până în momentul de faţă, în proporţie de 92%. A crescut productivitatea muncii, s-au obţinut succese în scăderea preţului de cost. întreprinderea noastră are posibilitatea de a reduce şi mai mult preţul de cost transformând întreprinderea noastră deficitară într-o întreprindere rentabilă. Cauzele neîndepliniirii planului de producţie în ultimele luni sunt lipsa de deschideri şi pregătiri, lipsa de haine imper(Continuare în pag. 2-a, col. 1-4)