Romînia Liberă, iulie 1955 (Anul 13, nr. 3339-3365)
1955-07-01 / nr. 3339
Fag. 2-0 Citittffii, ne mirează La începutul anului trecut, in cartierul 8 Mai din oraşul Sibiu a început construcţia unei şcoli de 7 ani. Terminarea era planificată pentru 30 decembrie 1954. Deşi ne aflăm în iulie 1955, lucrările nu sunt efectuate nici pe jumătate. Tărăgănarea lor se datoreşte lipsei...de, preocupare a întreprinderii Locale nr. 1 Construcţii din Oraşul Stalin. Aceasta nu s-a îngrijit să angajeze la timp muncitorii necesari, apoi,and numărul acestora s-a completat n-a asigurat Utilajul trebuincios lucrărilor. In afară de acest fapt, conducerea întreprinderii a schimbat în două luni trei şefi de şantier, lucru care desigur a , influenţat negativ asupra bunului mers al lucrărilor. Trustul regional de construcţii Stalin ar trebui să cunoască acest fapt şi să ia măsuri deoarece întreprinderea nr. 1 Construcţii se află direct in subordinea sa — încheie scrisoarea sa cititorul C. Slavic. Drumul spre locul meu de muncă trece prin parcul de Cultură și Odihnă — ne scrie cititorul Gh. Minăstureanu din Oraşul Stalin. Anul trecut după ce a fost construit, traversarea parcului era pentru mine o bucurie. Astăzi, nu pot afirma acelaşi lucru. Deşi suntem în plină vară, parcul este lăsat in paragină. Lacul pe care altădată pluteau bărci, acum este acoperit cu muşchi verde, o adevărată împărăţie a broaştelor. Iarba netunsă, buruienile, care printre, răzoare au luat locul florilor, întregesc impresia că parcul este un loc părăsit. Teatrul de vară din parc nu mai este nici el folosit. In încheiere, cititorul întreabă de ce sfătui popular orăşenesc, care anul trecut a avut o iniţiativă atît de frumoasă, în acest an nu s-a preocupat să menţină parcul în aceiaşi bună stare şi îngrijire ? încă din anul 1952 în comuna Bozovici, raionul Almaş, s-a luat iniţiativa construirii prin autoimpunere a unui cămin cultural. Sfatul popular a procurat materialele necesare dar nu avea proiectul pe care îl aştepta de la regiune. In primăvara anului 1954 s-a primit un proiect de cămin cultural, după care s-a făcut trasarea şi urma să înceapă săpăturile. Dar la puţin timp s-a comunicat că trebuie să se sisteze lucrările pentru că proiectul nu a fost aprobat. In toamna anului 1954 s-a trimis de la regiune un alt proiect. Apoi s-a făcut o nouă trasare, au început săpăturile şi s-a turnat o parte din fundaţie. O altă dispoziţie însă venită de la sfatul popular al regiunii Timişoara interzicea şi aplicarea celui de al doilea proiect. Pînă in momentul de faţă nu s-a stabilit nimic precis. Cit va mai dura oare acest sistem de a pune beţe în roate acţiunii de construire a căminului cultural din comuna Bozovici? Sfatul popular regional Timişoara este dator cu un răspuns. Asigurările de Stat au fost create pentru a veni în sprijinul oamenilor muncii de la oraşe şi sate, ale căror bunuri au fost distruse sau vătămate de calamităţi sau din alte cauze. Cu ajutorul despăgubirilor ce le primesc de la A.D.A.S. cei păgubiţi îşi pot reface gospodăria sau bunurile distruse. De la înfiinţarea sa, acum aproape trei ani, A.D A.S.-ul a plătit despăgubiri la sute de mii de asiguraţi. Numai în cursul anului 1954 s-au plătit despăgubiri de zeci şi zeci de milioane lei. O funcţie importantă a Asigurărilor de Stat este şi aceea de prevenire a efectelor acţiunii calamităţilor naturii. Asigurările de Stat luptă împotriva pierderilor în economia naţională prin măsurile de prevenire și combatere a incendiilor și epizotiilor, în care scop se defalcă anual o cotă din încasări. Astfel, suma depusă de către A.D.A.S. în acest scop, în anul 1954, inbugetele sfaturilor populare s-a ridicat la peste 60 milioane lei. Aceste fonduri sunt folosite de sfaturile populare pentru finanţarea construcţiilor de spitale şi dispensare veterinare, pentru cumpărarea de medicamente în vederea combaterii epizotiilor, pentru cumpărarea utilajului necesar pompierilor, etc. In regiunea Bucureşti, de pildă, din cele peste 4 milioane vărsate de A.D.A.S. în bugetul sfatului popular regional, numai pentru medicamente în vederea prevenirii bolilor la animale s-au cheltuit 1.300.000 lei. De curînd Asigurările de Stat au fost dezvoltate prin asigurarea bunurilor aparţinînd gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor de ţărani muncitori pentru cultivarea laolaltă a pămîntului sau pentru creşterea animalelor. Această extindere a Asigurărilor de Stat va contribui la consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective şi a întovărăşirilor de ţărani muncitori, la sporirea producţiei agricole, la ridicarea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare. Totodată Administraţia Asigurărilor de Stat A.D.A.S., a început încheierea de asigurări facultative pentru animalele din gospodăriile cetăţenilor, această formă de asigurare completînd-o pe cea obligatorie. încheind asigurări facultative, cetăţenii obţin din partea A.D.A.S.-ului, în schimbul unor prime mici, despăgubiri mai mari decit cele prevăzute în asigurarea obligatorie , despăgubiri cu ajutorul cărora îşi pot înlocui mai uşor animalele pierite Statul, prin Asigurările de Stat a creat o serie de avantaje ţăranilor muncitori prin asigurarea gratuită a şeptelului tînăr din gospodărie, iar pentru bunurile proprietatea muncitorilor, funcţionarilor, colectiviştilor şi întovărăşiţilor se acordă reduceri până la 50 la sută din primele de plată. * Rezultatele obţinute de Asigurările de Stat se datoresc într-o mare măsură sprijinului dat organelor A.D.A.S. de sfaturile populare. Acest sprijin a constituit şi constituie un factor esenţial pentru Îndeplinirea sarcinilor principale care stau în faţa organelor A.D.A.S.; plata despăgubirilor cuvenite cetăţenilor dăunaţi; încasarea primelor de asigurare în vederea alcătuirii fondului din care se achită despăgubirile; popularizarea Asigurărilor de Stat. Pentru a întări sprijinul organelor locale ale puterii de stat, au fost stabilite în mod concret, prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri, obligațiile sfaturilor populare în legătură cu munca Asigurărilor de Stat. Astfel, în vederea încheierii juste şi neîntîrziate a actelor de constatare a daunelor, sfaturile populare comunale sunt datoare să înregistreze toate înştiinţările de daune, imediat ce le-au primit de la asiguraţi, să întocmească în cel mult 48 ore de la anunţarea daunei, procesele verbale de constatare a morţii animalelor şi să înainteze toate aceste acte inspectoratelor raionale A.D.A.S. in 24 ore de la înregistrarea lor. In ce priveşte încasarea primelor de asigurare, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale au sarcina să controleze zilnic activitatea agenţilor fiscali, iar sfaturile populare raionale şi regionale au datoria să analizeze periodic situaţia încasărilor, luînd măsuri organizatorice pentru realizarea prevederilor planului. Pentru a sprijini realizarea planului de încasări, pentru lămurirea asiguraţilor ca aceştia să anunţe daunele in cadrul termenelor legale şi să-şi îngrijească bunurile, organele locale ale puterii de stat au sarcina să ducă o muncă de agitaţie susţinută, prin conferinţe, prin presa locală, prin gazeta de țintă, prin munca de lămurire de la om la om, ete. Inţelegînd rostul politico-economic al Asigurărilor de Stat, numeroase comitete executive ale sfaturilor populare îşi îndeplinesc conştiincios sarcinile care le revin in legătură cu A.D.A.S. In Regiunea Autonomă Maghiară, de pildă, multe sfaturi populare sprijină îndeaproape acţiunea de realizare a planului de încasări. Astfel au fost făcute liste de restanţieri, care au fost înmînate deputaţilor sfaturilor populare pentru a duce munca de lămurire în rindurile cetăţenilor, în vederea achitării primelor de asigurare.Dar sunt şi sfaturi populare care nu dau încă atenţia cuvenită sarcinilor ce le au în legătură cu această instituție. Unele sfaturi populare nu înaintează in termen actele de daune sau le trimit incomplete, ■ ceea ce provoacă mari întîrzieri în lichidarea daunelor. Astfel, sfatul popular al comunei Burjuc din raionul Ilia (regiunea Hunedoara) a înaintat de abia în luna decembrie 1954 înştiinţările colective pentru daune întâmplate la culturi agricole în luna iunie 1954. O serie de sfaturi populare nu controlează munca agenţilor veterinari, care întocmesc acte de constatare a morţii animalelor cu multă uşurinţă. Incomplete, cu date fictive sau diagnostice greşite. De asemenea, unele sfaturi populare insuficient de lămurite asupra activităţii A.D.A.S., emit acte de daune pentru bunuri sau pentru riscuri necuprinse în asigurarea obligatorie. Organele A.D.A.S. au datoria de a informa comitetele executive ale sfaturilor populare cu privire la activitatea și problemele Asigurărilor de Stat şi de a instrui aparatul sfaturilor populare comunale în legătură cu întocmirea actelor de daune. Aceasta este necesar îndeosebi în ce privește întocmirea actelor cu privire la daunele provocate de epizotii sau alte cauze care au dus la pierderi de animale. Unii inspectori de asigurare neglijează însă această îndatorire şi nu verifică felul cum au fost întocmite actele de daune, ceea ce provoacă întîrzieri şi nemulţumiri în legătura cu acordarea despăgubirilor, aşa cum s-a întîmplat de exemplu, în raionul Pleniţa, (regiunea Craiova). Conducerile direcţiilor regionale şi ale inspectoratelor A.D.A.S. au sarcina să informeze săptămînal comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale asupra situației rezolvării daunelor, asupra realizării planului de încasări A.D.A.S, precum și asupra tuturor greutăţilor pentru înlăturarea cărora au nevoie de sprijinul organelor locale ale puterii de stat. La rîndul lor, sfaturile populare trebuie să privească ajutorul pe care-1 dau A.D.A.S.-ului, drept o sarcină importantă şi îmbunătăţirea acestui ajutor, ca o îndatorire permanentă. In acest scop, e necesar ca organele locale ale puterii de stat să ia măsuri pentru constatarea justă şi neîntîrziată a daunelor, pentru completarea la zi a evidenţei lor îrt registrul de daune, pentru întocmirea tuturor actelor necesare despăgubirii grabnice a cetăţenilor. Sfaturile populare au datoria de a afişa listele de despăgubiri înaintate de inspectoratele A.D.A.S. la sediul sfatului şi la căminele culturale, contribuind astfel la controlul obştesc al realităţii daunelor şi totodată la popularizarea Asigurărilor de Stat. De sprijinul pe care-l dau sfaturile populare Asigurărilor de Stat, depinde într-o bună măsură succesul muncii desfăşurată de această instituţie. Ajutînd organele A.D.A.S. în activitatea pe care o duc, sfaturile populare contribuie şi pe această cale la făurirea vieţii noi şi îmbelşugate in patria noastră. L. PAULESCU Pentru Îmbunătăţirea activităţii A.D.A.S. Romínia libera In cinstea Festivalului de la Varşovia Concursul tinerilor solişti Vineri 24 iunie a.c. a luat sfîrşit concursul tinerilor solişti organizat de Comitetul Central al U.T.M. şi Ministerul Culturii, in cinstea celui, de al V-lea Festival Mondial a! Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie de la Varşovia, la care au participat tineri interpreţi din toate colţurile ţării. Juriul central a acordat premiul I următorilor interpreţi: Gozigaian Varurjan (instrumente de coarde), Paul Staicu (instrumente de suflat), Krimhilda Cristescu şi Iuditha Molnár (pian), Blanche Adelstein,şi Marieta Grebenişan (canto), duetului Puşa Niculescu , Gheorghe Cotovelea şi Simonei Ştefănescu (dansuri), grupului Ion Ilie, Ilie Gheorghe, Mariana Buşea (dansuri populare), fraţii Marica din comuna Leşu-Cluj (solişti instrumentişti de muzică populară). La concursul de muzică populară s-a acordat premiul II lui Gheorghe Hazgan. De asemenea, au fost acordate de către juriul central premii II, III şi menţiuni la un număr de 97 de participanţi. La propunerea Comisiunii de instrumente de suflat, juriul central a acordat un premiu special, în valoare de 1.500 de lei, flautistului Attila Seretzid, în vîrstă de 12 ani din oraşul Cluj, pentru nivelul ridicat la care s-a prezentat în faza I-a a etapei a II-a a concursului. De asemenea, au fost acordate menţiuni cîtorva participanţi la cele şase genuri de concursuri, pentru realizările lor artistice în faza I-a a etapei a H-a a concursului tinerilor solişti. „Colţul Festivalului“ La uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală tinerii din întreprindere au deschis, miercuri după amiază, un „Colţ al Festivalului“, frumos aranjat cu flori, cu insignele F.M.T.D., U.I.S., U.T.M., cu insigna celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, cu steagurile diferitelor ţări şi cu fotomontaje redînd aspecte din pregătirile din lumea întreagă pentru Festivalul de la Varşovia. La deschidere a fost invitat şi un grup de studenţi din India, Turcia, Grecia şi R.P.D. Coreeană, cu care au avut o întîlnire prietenească. Oaspeţii au vizitat uzina şi apoi „Colţul Festivalului“. Cu acest prilej tov. Dumitru Gîndacu a vorbit despre pregătirile tinerilor din ţara noastră în cinstea Festivalului. Apoi au luat cuvîntul o tînără din Turcia şi un tînăr din Grecia care au arătat condiţiile grele în care se pregăteşte tineretul din ţările lor pentru Festival. Un tînăr student din R.P.D. Coreeană, care învaţă la noi în ţară, a vorbit despre dragostea cu care este înconjurat de tineretul patriei noastre şi de ajutorul primit în timpul studiilor. Utemistul Mircea Stoian, responsabilul brigăzii nr. 1 din întreprindere, a vorbit apoi despre pregătirile tinerilor de la uzinele „T. Vladimirescu“ pentru întîmpinarea Festivalului. Din activitatea de cercetare ştiinţifică a muzeelor La acţiunile de cercetare a trecutului patriei noastre, pe care le întreprinde Academia R.P.R. prin şantierele arheologice din diferite regiuni, colaborează şi personalul muzeelor regionale şi raionale. La şantierul arheologic de la Grădiştea Muncelului, care are ca obiectiv cercetarea aşezărilor dace din munţii Orăştiei, colaborează şi directorul muzeului regional din Deva, Octavian Floca. La şantierul Leţ din Regiunea Autonomă Maghiară participă Zoltán Z. Székely, directorul muzeului regional din Sf. Gheorghe, la şantierul de la Popeşti, din regiunea Bucureşti fac cercetări şi Gheorghe Rădulescu şi M. Ionescu de la muzeul raional Giurgiu, iar la şantierul de la Garvin-Dinogeţia din regiunea Galaţi participă directorul muzeului din Călăraşi. In nordul Moldovei, la șantierul arheologic de la Suceava, care cercetează complexul feudal în care se încadrează cetatea de scaun a lui Ștefan cel Mare, lucrează directorul muzeului din Cîmpulung-Suceava. li Să dăm oamenilor muncii produse alimentare mai multe, mai bune şi mai ieftine Grija pentru bunăstarea materială şi culturală a oamenilor muncii constituie o permanentă preocupare a partidului şi guvernului nostru. Alături de toţi oamenii muncii din patria noastră, lucrătorii din industria alimentară luptă cu elan și hotărîre pentru realizarea obiectivelor trasate ca sarcină de partid și guvern. Roadele muncii lor avîntate se văd în realizarea cu succes a sarcinilor planificate. In 1954 de exemplu, s-au produs cu 50,9 la sută mai multe conserve de carne, cu 38,8 la sută mai multe preparate de carne, cu 35,1 la sută mai mult ulei comestibil, cu 27,4 la sută mai mult lapte de consum, cu 21 la sută mai multe produse zaharoase, etc., decit în anul 1953. In primele cinci luni ale acestui an, depăşiri importante faţă de anul 1954 sunt remarcate in sectoarele carne, preparate de carne, conserve de peşte, produse zaharoase, spirt etc. An de an a sporit volumul investiţiilor destinate dezvoltării industriei alimentare. Ca urmare a ajutorului tehnic acordat de U R.S.S. cît şi succeselor repurtate de industria noastră constructoare de maşini, numeroase întreprinderi ale industriei alimentare au fost dotate cu utilaj nou şi modern. Totodată au fost puse in funcţiune fabrici noi, ceea ce a dus la sporirea considerabilă a capacităţii de producţie a întregii industrii alimentare. Grija pentru utilizarea raţională a instalaţiilor şi a materiilor prime a dus la obţinerea unor importante succese şi în direcţia reducerii preţului de cost. Traducerea in viaţă a măsurilor luate de partid şi guvern a permis ca la 26 decembrie 1954 poporul nostru să obţină încă un important succes în ridicarea nivelului său de trai prin lichidarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat. Această hotărîre ca şi reducerea de preţuri efectuată în aprilie 1955 au pus în faţa industriei alimentare noi şi importante sarcini menite să asigure nu numai îndeplinirea cantitativă a planului de producţie ci şi realizarea unei producţii de o calitate mult superioară celei obţinute pină aci, mărirea considerabilă a sortimentelor imanenta reducere a preţului de cost. C. Teodorit locţiitor al ministrului Industriei Alimentare Calitatea producţiei este în etapa actuală un obiectiv de cinste al tuturor lucrătorilor din industria alimentară. Lupta pentru obţinerea produselor de calitate superioară se desfăşoară cu succes în majoritatea întreprinderilor industriei alimentare. Nu rare sunt cazurile cînd muncitorii înşişi opresc ieşirea din fabrică a produselor de calitate slabă sau necorespunzătoare. Astfel, la propunerea unor întreprinderi ca fabrica de preparate de carne „Mistreţul“, fabrica de produse cosmetice Bucureşti etc, a fost oprită producţia unor sortimente necorespunzătoare calitativ. Ceşterea răspunderii pentru calitatea produselor se împleteşte strins cu grija pentru lărgirea sortimentelor. Astfel, numai în primele 5 luni ale acestui an fabricile din industria alimentară au pus la dispoziţia consumatorilor peste 100 produse noi de calitate superioara. Printre acestea se numără : smîntîna praf, laptele concentrat cu cacao, uleiurile superioare pentru salată, un sortiment bogat de ciocolată umplută, săpunuri superioare, noi sortimente de apă de colonie şi parfumuri, etc. Grija pentru micuţii consumatori este oglindită in dragostea cu care lucrătorii din această ramură au pornit la realizarea unor produse speciale pentru copii. Folosind bogata literatură sovietică de specialitate şi cu sprijinul Institutului de Cercetări Alimentare s-a obţinut fabricarea în ţară a unturii de peşte extrasă din ficat de rechin, bogată in vitamina A şi D, superioară unturii de peşte fabricată în alte ţări, a prafului de mere cu un conţinut ridicat de pectine, a Nestinei, făină de pesmet pentru copii ce depăşesc virsta de 8 luni, bogată în calorii şi pectine asimilabile. In acest an, în cinstea Zilei internaţionale a copilului, au fost puse in vinzare noi produse pentru copii ca : sortimente noi de biscuiţi, pastă de dinţi semispumoasă cu aromă de fructe, săpunul strict neutral supragresat cu lanolină, special pentru epiderma sensibilă a copiilor, etc. Lupta pentru sporirea sortimentelor produselor alimentare este în continuă desfăşurare. Fabricile, Institutul de Industrie Alimentară, toţi oamenii muncii din această ramură a economiei naţionale se străduiesc să pună la punct şi să perfecteze producerea altor sortimente alimentare. De curînd a început conservarea fructelor şi legumelor prin frig; acest lucru a fost posibil datorita eforturilor depuse de muncitorii atelierelor C.F.R. şi ai întreprinderii industriei alimentare „Frigotehnica“ Bucureşti, care au amenajat un tren congelator special pentru conservarea legumelor şi fructelor cît mai aproape de locul de producţie. Prin această realizare industria alimentară va pune la dispoziţia oamenilor muncii din patria noastră produse superioare din punct de vedere calitativ, legume şi fructe ca : căpşuni proaspete, piersici, pătlăgele roşii, ardei, mazăre, etc. cu un conţinut ridicat de vitamine, cu aromă plăcută, prospeţime şi gust. In curînd va începe producţia de suc de măceşe, de concentrate vitaminice sub formă de tablete, de extract de tărîţe cu cacao deosebit de hrănitor pentru copii, cu un bogat conţinut de hidraţi de carbon, proteine, vitamine (complexe) săruri minerale uşor asimilabile. In afara realizărilor obţinute în ceea ce priveşte fabricarea de noi sortimente şi îmbunătăţirea calităţii produselor, în industria alimentară s-a reuşit să se lichideze în bună parte rămînerea in urmă în ceea ce priveşte prezentarea produselor. Sprijinul acordat de Institutul de Cercetări Alimentare, de întreprinderile poligrafice şi mai ales de consumatori a făcut ca întreprinderile de industrie alimentară să acorde o mai mare atenţie ambalării produselor. Astfel, peste 320 feluri de ambalaje au fost înlocuite sau îmbunătăţite. A fost creat un organ central în cadrul ministerulu a cărui sarcină principală este continua îmbunătăţire a ambalării şi prezentării produseler alimentare. Pentru realizarea producţiei la nivelul calităţii cerută de consumatori, in fabricile Industriei alimentare au fost înfiinţate posturi speciale pentru controlul calităţii. In majoritatea întreprinderilor de industrie alimentară îndrumarea şi controlul producţiei au fost organizate pe bază ştiinţifică. Prin examinarea de laborator se face controlul chimic şi bacteriologic, se determină conţinutul în unităţi nutritive. In ramurile spirt, zahăr, ulei, tutun, carne şi peşte, întreg procesul tehnologic se desfăşoară pe baza rezultatelor obţinute în laboratoarelor întreprinderilor sau a Sanepidurilor locale. Numai în cursul acestui an încă 10 întreprinderi alimentare au fost înzestrate cu laboratoare proprii de analiză şi urmărire a procesului tehnologic. Printre întreprinderile fruntaşe în ceea ce priveşte grija pentru aplicarea regulilor igienico-sanitare pot fi citate fabrica de lapte praf „Mureşul“, fabrica de conserve „Mureşeni“, fabrica de unt „Transilvania“ din Regiunea Autonomă Maghiară, fabrica de produse zaharoase „Dezrobirea“ din Oraşul Stalin, fabrica de paste făinoase „Partizanul“ din Craiova, fabrica de ulei „Răsăritul“ din Roman etc. Toate aceste realizări marchează cu destulă tărie hotărîrea şi efortul lucrătorilor din industria alimentară pentru realizarea sarcinilor trasate de partid şi guvern; ele oglindesc grija deosebită a regimului democrat popular pentru viaţa şi bunăstarea poporului nostru. Industria alimentară are încă largi posibilităţi pentru mărirea producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost şi lărgirea sortimentelor. Sunt unele întreprinderi şi chiar direcţii generale din minister care manifestă încă inerţie în ceea ce priveşte luarea de hotăriri ferme pentru realizarea unei producţii de calitate superioară şi la un preţ din ce în ce mai scăzut. Nu întotdeauna sortimentele realizate sunt menţinute cu stricteţe; din această cauză linele sortimente realizate în ultimii ani nu se mai produc sau se produc în cantităţi insuficiente, fapt ce atrage numeroase reclamaţii justificate din partea consumatorilor. Astfel, în ramura săpun-cosmetice, o serie de produse cerute de consumatori, ca săpunurile medicinale, unele ape de colonie, etc, s-au produs un timp pentru ca apoi fabricarea lor să înceteze. Asemenea cazuri sunt şi în ramura conservelor de legume şi fructe ca ciupercile, compotul de struguri, mazărea cu carne de vacă, jeleurile de smeură. In ramura produselor zaharoase sint de asemenea cazuri cînd sortimetele căutate nu se mai găsesc datorită unor Întreprinderi care in goană după realizarea planului cantitativ neglijează planul pe sortimente. Fabricile „Bucureşti“ şi „Fraga“ produc citeodată 25—30 sortimente de patiserie iar alteori numai 5—10. Asemenea lucruri se petrec şi cu unele produse de caramelaj, ciocolată, etc., unde din lipsa de prevedere a întreprinderilor în ce priveşte ambalajul sau materia primă, se opreşte producţia unor sortimente cerute de consumatori. In unele întreprinderi, ca fabrica de ulei „Republica“ din Bîrlad (director Florea Marinei şi ing. şef Boris Precul), sau fabrica de conserve de peste Tulcea al cărei conducător tehnic este Gh. Lujanschi,nu a fost încă lichidată risipa de materii prime. In aceste fabrici ca şi în întreprinderea I.C.F. nr. l1, din Bucureşti, fabrica de produse zaharoase „Fraga“, fabrica de pîine „Gh. Doja“ din Bucureşti şi altele, bunurile întreprinderii sunt prost gospodărite. In industria conservelor, din cauza proastei depozitări a pulpelor de fructe, importante cantităţi de materii prime se pierd. Acest lucru explică în bună măsură de ce preţul de cost este încă ridicat la multe din aceste întreprinderi., Sunt fabrici în care controlul de calitate este încă insuficient sau formal. Cei însărcinaţi cu această muncă dintrun sentiment neprincipial de solidarizare cu aşa zisele interese ale fabricii trec peste interesele generale ale oamenilor muncii „închizînd ochii“ atunci cînd producţia este vădit necorespunzătoare. In asemenea cazuri din păcate şi Direcţiile generale încep să manifeste „înţelegere“ pentru aşa zisele greutăţi obiective şi în loc să ia măsuri caută argumente „tehnice“ de justificare. Aşa s-a întîmplat cu fabrica de conserve „Flora“ care a livrat comserve nesortate, greşit etichetate şi defectuos ambalate. La fabrica de săpun „Stella“ cu toate căsăpunul prezenta pe suprafaţă corpuri străine, responsabilul de calitate, inginerul Daniel Reichman, în loc să oprească producţia a găsit justificarea că ele provin din impurităţile ce cad din podul clădirii prin trepidaţia maşinilor. La fabrica de conserve de peşte „Tulcea“ responsabilul de calitate Cornel Peţan, în loc să controleze cutiile goale înainte de a fi umplute, a permis intrarea lor în fabricaţie ca după aceea să constate că întreprinderea de ambalaje „Ionel Jora“ din Galaţi a furnizat ambalaje de proastă calitate. Bineînţeles că pînă atunci o cantitate importantă de produse finite a fost rebutată. Direcţiile generale din minister, conducerile întreprinderilor, oamenii muncii din fabricile de industrie alimentară nu trebuie să manifeste nici un fel de înţelegere faţă de aceşti oameni care trebuie traşi la răspundere pentru pagubele ce le fac şi pentru atitudinea necorespunzătoare faţă de munca încredinţată. Pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor, conducerile întreprinderilor trebuie să asigure respectarea strictă a indicaţiilor cu privire la selecţionarea materiei prime, aplicarea strictă a prevederilor Stas-urilor şi normelor interne de producţie, realizarea normelor de igiena muncii, întărirea controlului permanent al producţiei pe faze de fabricaţie pînă la expedierea produsului finit din fabrică. Odată cu creşterea volumului de producţie, cu îmbunătăţirea calităţii produselor, realizarea şi depăşirea sarcinii de reducere a preţului de cost trebuie să formeze de asemenea o preocupare de căpetenie a întreprinderilor de industrie alimentară. Reducerea preţului de cost constituie sursa principală pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru continua ridicare a nivelului, de trai al oamenilor muncii. Prin scăderea consumului specific de materie primă cu condiţia respectării calităţii produsului finit, prin reducerea cheltuielilor privind manipularea şi transportul materiilor prime şi a materialelor, prin îmbunătăţirea proceselor tehnologice, prin mecanizarea proceselor de fabricaţie şi a operaţiilor cu volum mare de muncă, prin aprovizionarea ritmică a producţiei, prin dezvoltarea mişcării inovatorilor, prin extinderea metodelor avansate în muncă şi printr-o mişcare de masă a întrecerii socialiste, întreprinderile vor putea obţine noi succese în lupta pentru scăderea continuă a preţului de cost. O importanţă deosebită va trebui să acorde întreprinderile realizării unor ambalaje economice şi aspectuoase. In această privinţă întreprinderile au manifestat mai puţină preocupare lăsînd totul pe seama organelor centrale, lucru ce face ca o serie de întreprinderi să folosească încă ambalaje necorespunzătoare, urîte şi neeconomice. Fabricile vor trebui să arate mai multă iniţiativă în această direcţie, să facă studii, analize şi propuneri cît mai multe în elaborarea ambalajelor pentru produse alimentare. Lărgind preocuparea pentru sporirea producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost şi lărgirea sortimentelor, muncitorii, tehnicieni şi inginerii întreprinderile industriei alimentare vor contribui într-o măsură tot mai însemnată la aprovizionarea în cît mai bune condiţiuni a oamenilor muncii cu produse ■ alimentare mai multe, mai bune și mai ieftine. Vineri 1 iulie 1955 — Nr. 3339 FILME NOI De-a lungul veacurilor, pe pămîntul Cehoslovaciei a curs mult singe pe altarul libertăţii şi independenţei naţionale. Un asemenea trecut eroic constituie un izvor nesecat ele inspiraţie pentru poeţii şi scriitorii din zilele noastre. Capitolul de istorie ales de Alois Jirasek pentru acţiunea romanului său „Capete de cîini“ este deosebit de grăitor. Aci lupta naţională şi cea socială au acelaşi obiectiv : îndepărtarea baronului Lamminger care întruneşte în aceeaşi persoană cruzimea exploatatorului feudal şi trufia ocupantului austriac. Conflictul dintre cele două părţi, poporul cehoslovac pe de o parte şi boierul austriac pe de alta va fi aici cu atît mai ascuţit cu cit locuitorii din acele sate ale Boemiei căzute sub stăpînirea lui Lamminger fuseseră pînă atunci liberi, consideraţi fiind de regii cehi ca apărători ai graniţelor, „cîini de strajă“ ai ţării. Prin hrisoave regeşti ei aveau întărite anumite privilegii. Ocuparea Boemiei de către habsburgi a pus capăt şi misiunii „capetelor de cîini“, cit şi valabilităţii actelor emise de regii cehi. Oamenii aceştia simpli, obişnuiţi din tată-n fiu cu o oarecare libertate au resimţit mai dureros şi mai adine tragedia pierderii independenţei naţionale şi juguii exploatării economice în care le-a fost pus grumazul. Intensitatea dramatică a acţiunii romanului lui Alois Jirasek s-a răsfrînt puternic şi asupra transpunerii cinematografice, în regia lui Martin Fric. Filmul cuprinde o acţiune vastă, care se desfăşoară larg în timp, atingînd o mare forţă de generalizare istorică. Prezentarea instanţelor judecătoreşti, şi însuşi felul de a face „dreptate“ ţăranilor, răscoala, sau execuţia lui Jan Kozina, tinara căpetenie a sătenilor au valoarea unor documente ale epocii. Prezentarea episoadelor istorice sau a instituţiilor vremii se face însă de pe poziţiile vremurilor noastre. In acest sens este semnificativă redarea frămîntărilor ţărăneşti. Ele sînt privite cu simpatie de autori şi prin întreaga acţiune a filmului izbucnirea răscoalei este justificată. Totuşi autorii filmului adoptă în acelaşi timp şi o atitudine critică faţă de limitele impuse gîndirii revoluţionare de secolul în care se desfăşoară această răscoală. Flăcările acelei răscoale erau prea plăpînde pentru a decima zidurile cu contraforturi ale fortăreţei feudale. Această mică flacără înăbuşită a întreţinut însă focul care mocnea sub cenuşă şi din care după ani şi ani aveau să izbucnească cu putere flăcări uriaşe. Atunci însă cînd a izbucnit răscoala din Boemia, conştiinţa revoluţionară a maselor era încă tulbure. Cei mai înaintaţi dintre oamenii din popor, reprezentaţi în film prin Jan Kozina, au înţeles greutăţile luptei cu nobilimea şi ineficacitatea unor izbucniri răzleţe. Jan Kozina însă n-a înţeles — lucru oarecum explicabil pentru nivelul de atunci chiar şi al celor mai înaintaţi dintre ţărani — că justiţia în care ei credeau era împărţită tot de boieri. Cînd a înţeles acest, lucru era prea tîrziu. Remarcabilă este în film înfăţişarea oamenilor din popor şi mai ales a chipului lui Jan Kozina redat de Vladimir Râz. Fără a neglija trăsăturile individuale ale diferitelor personaje, creatorii filmului le-au dat un numitor comun menit să scoată în evidenţă frumuseţea morală a poporului. In afara unei mai adinei înţelegeri a realităţii pe care o posedă tînărul Jan Kozina, ceea ce îl face să ajungă căpetenia obştei, majoritatea celorlalte trăsături — curajul, mîndria, dîrzenia, cinstea, inteligenţa vie — sunt comune celei mai mari părţi a ţăranilor răsculaţi. De aceea spectatorul îndrăgindu-l pe Jan Kozina, îndrăgeşte pe toţi tovarăşii lui de luptă. Dezvăluirea acestor caractere puternice, pe care nu este în stare să le frîngă nici moartea, se face prinntr-o acţiune al cărei dinamism şi intensitate cresc pe măsura desfăşurării filmului. Aşa că spectatorul urmăreşte cu interes acţiunea. Finalul filmui este însă într-o oarecare măsură neaşteptat, pentru că introduce o notă mistică oarecum discordantă cu linia generală realistă a acţiunii... . Ceea ce rămîne însă dominant în timp este exemplul luminos al lui Kozina şi al minorilor ţărani de la graniţa Boemiei. EUGEN VLADIMIR „CAPETE DE CÂINI“ O scenă din film Excursie documentar-ştiinţifică Comitetul raional al Sindicatului muncitorilor din învăţămînt din Odorhei a organizat cu cadrele didactice din raion o excursie documentar-ştiinţifică, în diferite regiuni ale ţării. Cei 70 de învăţători şi profesori care participă la această excursie au vizitat pînă acum oraşele şi împrejurimile oraşelor Ploeşti, Sinaia, Oraşul Stalin, cele mai importante fabrici, uzine şi întreprinderi, saline, schele petrolifere, gospodării agricole de stat şi colective, case ale pionierilor, etc. Zilele acestea, colectivul de excursionişti vizitează Capitala ţării noastre, unde va face o documentare ştiinţifică la Palatul Pionierilor, Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“, Muzeul „Gr. Antipa“, Galeriile Muzeului de Artă al R.P.R., Parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin“, etc. Excursia documentar-ştiinţifică a cadrelor didactice din raionul Odorhei, care are o durată de 15 zile, continuă apoi cu vizitarea oraşelor Galaţi, Sulina, Tulcea, Iaşi, Vatra Dornei, Dej, Cluj şi Sighişoara.