Romînia Liberă, septembrie 1955 (Anul 13, nr. 3391-3416)
1955-09-01 / nr. 3391
1 . 1 / 1/ Proletari din toate ţările, uniţi-vo ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMINA Spor la muncă în noul an şcolar ! Astăzi e zi de mare sărbătoare îre viaţa tineretului ,patriei noastre, începe un nou an scolac. Grupuri voioase de elevi şi studenţi se îndreaptă spre şcoli sau facultăţi. Pe de altă parte, în dimineaţa aceasta, mii de copiii păşesc pentru prima oară pragul şcolii. Atiît ei cîte şi cei ce păşesc acum în anul I universitar sânt adine emoţionaţi. Unii fac cunoştinţă cu şcoala, cu dascălii care-i vor instrui şi educa în viitor ; alţii au emoţia revederii colegilor, a profesorilor, a locurilor dragi unde ani de zile s-au străduit să înveţe din izvorul nesecat al ştiinţei şi culturii. Acest an şcolar a adus noi bucurii elevilor şi studenţilor din patria noastră. In multe sate şi oraşe au luat fiinţă noi şcoli şi clase, noi laboratoare, internate şi Cămine. Au fost construite şi date în folosinţă 431 săli de clasă noi, internate pentru elevi şi cămine studenţeşti, întreprinderea de material didactic a Ministerului învăţământului a produs peste 600 titluri de aparate în 3.000.000 exemplare. In învăţământul elementar şi mediu numărul de aparate de proiecţie al diafilmelor a crescut la 3700, iar în învăţământul superior 90 la sută din institute posedă diferite aparate de protecţie. Statul nostru democrat-popular acordă o mare atenţie asigurării celor mai bune condiţii materiale pentru studiu elevilor şi studenţilor. Sumele alocate pentru nevoile învăţământului au crescut. In anul 1955 bugetul Ministerului Imvăţămlmtu- lui a crescut la 2.284.000.000 lei, reprezentind 16,2 la sută din alocările pentru acţiuni social-culturale. Şcoala nouă şi-a deschis larg porţile tuturor copiilor ţării. Astăzi toţi copiii patriei noastre au posibilitatea să înveţe, să-şi aleagă profesiunea dorită, spre deosebire de trecut, în timpul regimului burghezo-moşieresc, cînd şcoala era rezervată claselor exploatatoare. Astăzi instituţiile de învăţămint de toate gradele cuprind un însemnat număr de elevi şi studenţi, fii de muncitori şi ţărani muncitori. Visurile pe care şi le făuresc elevii şi studenţii pe bănci ale şcolilor elementare, medii sau de învăţămînt superior pot fi realizate. Invăţînd cu drag, pregătindu-se temeinic, zi de zi, pentru meseria pe care şi-au ales-o, ei pot deveni — şi statul nostru îi ajută în acest scop — tehnicieni, ingineri, medici, profesori etc. După absolvirea şcolii sau a institutului de învăţământ superior, fiecare tînăr îşi va putea încerca priceperea, îşi va putea aplica cunoştinţele în diferite sectoare ale economiei noastre naţionale contribuind din plin, alături de întregul popor muncitor, la construirea noii vieţi. Şcolile şi institutele de învăţămînt superior au o mare sarcină în educarea şi instruirea tineretului patriei noastre. Şi ele trebuie să se achite cu cinste de această sarcină. Tinerii care păşesc astăzi pragul şcolilor trebuie să dovedească prin fapte că simt demni de dragostea şi grija ce le-o acordă partidul, guvernul şi poporul nostru muncitor. încă din prima zi, elevii şi studenţii au datoria să înceapă o muncă susţinută, să înveţe temeinic pentru a acumula cît mai multe cunoştinţe în pregătirea lor ideologică şi profesională, pentru a deveni cadre competente să rezolve problemele ivite în munca pe care o vor desfăşura într-unul din sectoarele economiei noastre naţionale, pe tărîmul ştiinţei sau culturii. In anul şcolar 1955/1956 trebuie să se acorde o serioasă atenţie îmbunătăţirii procesului de învăţământ. Rolul hotăritor în lupta pentru ridicarea calităţii învăţămîntului îl au învăţătorii şi profesorii. Este necesar să se asigure pregătirea serioasă a lecţiilor, să se adopte metodele cele mai potrivite pentru a spori interesul elevilor şi studenţilor pentru materiile predate, învăţătorii şi profesorii trebuie să arate o deosebită preocupare pentru instruirea tinerilor încredinţaţi. La consfătuirile raionale ale cadrelor didactice, care au avut loc de curând, ca şi la şedinţele de analiză a muncii în învăţămîntul superior, s-au discutat lipsurile ivite anul trecut în învăţământ. S-au luat măsuri ,pentru lichidarea lor, pentru o mai bună desfăşurare a noului an şcolar şi universitar. Aceste măsuri trebuie îndeplinite întocmai. Majoritatea şcolilor din oraşele şi satele ţării, institutele de învăţămînt superior din centrele universitare au întâmpinat noul an şcolar temeinic pregătite. In timpul vacanţei direcţiunile şcolilor au dus o temeinică acţiune de pregătire a noului an de învăţământ. In unde locuri însă această acţiune este încă tărăgănată. Conducerile şcolilor şi ale institutelor de învăţământ superior au datoria să ceară sprijinul comitetelor executive ale sfaturilor populare şi respectiv Ministerului învăţământului pentru a asigura toate condiţiile unei bune funcţionări. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi secţiile de învăţământ au sarcina să se preocupe de îndeplinirea planului de şcolarizare, de conţinutul şi calitatea invăţămîmtului, de asigurarea bazelor materiale necesare desfăşurării procesului de instruire şi educare a tineretului. Secţiie de învăţămînt ale sfaturilor populare şi Ministerul învăţământului prin corpul său de inspectori, au datoria să îndrume şi să controleze activitatea şcolilor şi institutelor de învăţământ superior, să scoată la iveală lipsurile şi să le lichideze pentru a se putea obţine noi succese în activitatea de instruire şi educare a elevilor şi studenţilor. învăţătorii şi profesorii au datoria să răspundă cu cinste nobilei misiuni ce le este încredinţată, să lupte pentru îmbunătăţirea muncii de educaţie şi instruire în şcoli, institute şi universităţi, să înarmeze tânăra generaţie cu celle mai bogate cunoştinţe, să crească cetăţeni culţi şi instruiţi care să contribuie cu însufleţire la construirea noii vieţi în patria noastră. „ In noul an şcolar şi universitar urăm spor la muncă profesorilor şi învăţătorilor şi noi succese la învăţătură tineretului studios din patria noastră ! Ansamblul artistic al tineretului coreean a sosit în Capitală Miercuri a sosit în Capitală, la invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, Ansamblul artistic al tineretului coreean, care a participat la cel de al 5-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia. Ansamblul artistic al tineretului coreean, care este format din peste 100 de persoane, cuprinzînd între altele o formaţie de operă, un grup de cîntece şi dansuri , va da concerte în Bucureşti şi va întreprinde un turneu în ţară. Primele spectacole vor avea loc în zilele de 1 şi 2 septembrie, la Teatrul de Vară din Parcul de Cultură şi Odihnă „I. V. Stalin“. Noi succese ale constructorilor hidrocentralei de la Bicaz BICAZ. La lucrările barajului hidrocentralei de la Bicaz, tinerii care lucrează, în groapa batardoului, la o adîncime de peste 20 m. sub vechea albie a râului, au continuat munca, după marea sărbătoare de la 23 August, cu avînt sporit. In numai două zile ei au escavat mai mult de 200 m.c. de piatră pregătind tot mai mult locul pentru turnarea betoanelor. Trenurile de şantier, cu vagoanele lor basculante, vin şi pleacă mereu încărcate de escavatorul care lucrează neîntrerupt sub conducerea lui Gh. Alistor şi a altora. La tunel-intrare, ca şi la tunel-ieşire, minerii luptă cu însufleţire pentru a reduce din timpul cînd, pe sub munte, apele Bistriţei vor ajunge la hidrocentrală. Pînă atunci nu mai este mult. Acest lucru îl arată şi rezultatele pe care minerii din brigăzile lui Gavrilă Paşca şi Zoltán Bene le obţin în întrecerea socialistă. Ei luptă pentru a obţine cinstea de a face legătura dintre cele două părţi ale tunelului. De la începerea întrecerii şi pînă de curînd, brigada lui Gavrilă Paşca a realizat o viteză de înaintare medie de 3,81 m. liniari zilnic depăşind prevederile normei, iar Zoltán Bene şi ortacii săi au obţinut o viteză medie zilnică de 4,22 m. (Agerpres) Cursuri pentru specializarea şi perfecţionarea medicilor Institutul de Specializare şi Perfecţionare a Medicilor şi Farmaciştilor din Bucureşti organizează în acest an 10 cursuri de specializare şi 10 cursuri de perfecţionare a medicilor şi farmaciştilor din întreaga ţară. Cursurile de specializare au loc la următoarele discipline: anatomie patologică, neuropsihiatrie, radiologie, medicina culturii fizice, oftalmologie, O.R.L., obstetrică și ginecologie, laborator sanepid, epidemiologie și ftiziologie. Cursurile de specializare au o durată de 4—10 luni. Cursurile de perfecţionare se fac pentru medicină internă, boli de nutriţie şi dietetică, dermato-venerice, hematologie, chirurgie, pediatrie, boli contagioase, igienă comunală, ftiziochirurgie şi organizare farmaceutică. Durata cursurilor de perfecţionare este de 2-4 luni. Vor avea loc cursuri de instructare de câte o lună de zile la pediatrie noi născuţi, igiena muncii şi boli profesionale. La aceste cursuri de specializare şi perfecţionare a medicilor care încep la 1 septembrie vor participa aproape 400 de medici, veniţi din toate regiunile ţării. Cursuri de specializare şi perfecţionare a medicilor sunt organizate de asemenea în centrele Iaşi şi Cluj. Anul XIII Nr. 3391 4 pagini 20 bani Joi 1 septembrie 1955 Pentru terminarea grabnică a treierişului ! Au terminat treierişul Raionul Focşani BIRLAD (de la corespondentul nostru). — Pe aria comunei Răstoaca se treieră ultimii snopi de grîu şi ovăz. Şi cînd soarele e gata să scapete după deal, duduitul tractorului încetează. S-a terminat treieratul. Şi cu asta treierişul s-a terminat în întregul raion. Responsabilul ariei, delegatul de batoză şi delegatul de convoi se felicită reciproc, string mîna batozarului şi tractoristului şi îşi dau întîlnire pentru anul viitor tot aici, pe aria din ORADEAde la corespondentul nostru. Folosind fiecare oră bună de lucru, precum şi munca de noapte ce a fost aplicată pe 27 arii de treier, oamenii muncii de pe ogoarele raionului Săcuieni au reuşit, în seara zilei de 30 august, să termine treierişul. Planul de colectare a fost îndepli Raionul Săcuieni Răstoaca. A fost o muncă grea. Lupta s-a dat cu ploile, cu felul vechi de a munci al oamenilor. Dar munca unită, după îndrumarea comuniştilor şi a deputaţilor, a învins. Sub îndrumarea comitetului raional de partid, comitetul executiv al sfatuui popular raional s-a preocupat în mod permanent de organizarea treierişului. Ţăranii muncitori, organizaţi in cete de treieriş şi în grupe de într-ajutorare, au folosit din plin timpul prielnit pînă acum în proporţie de peste 95 la sută. In fruntea luptei pentru obţinerea unei recolte bogate s-au situat gospodăriile de stat din Săcuieni şi Valea lui Mihai, precum şi gospodăriile colective din comunele Galoş-Petrău, Valea lui Mihai şi Diosig, care au recoltat in acest an o producţie medie şi întreaga capacitate de lucru a batozelor, recuperînd întârzierea cauzată de zilele ploioase. Numai în săptămina record, organizată între 15—22 august, au treierat recolta de pe aproape 2.000 ha. grîu şi orz, iar un număr de 19 comune au terminat treierişul. Steagul de comună fruntaşă pe raion l-a obţinut comuna Gologanu, care a terminat prima treieratul recoltei de pe cele aproape 1.000 ha. de păioase, die de grîu la ha. ce variază între 2500—2700 kg. Paralel cu terminarea treierişului, producătorii din acest raion au intensificat şi muncile pregătitoare în vederea campaniei agricole de toamnă. In această privinţă, în acest raion au fost executate arături penru însămințările de toamnă pe o suprafață de peste 9000 ha. Gospodăriile colective din raionul Sibiu SIBIU. — Gospodăriile agricole colective din raionul Sibiu au terminat treierișul griului. Acest succes se datorește în cea mai mare măsură bunei organizări a muncii la căratul snopilor la arii, lucrului chibzuit pe arii pentru folosirea întregii capacităţi a batozelor, precum şi continuării treierişului in timpul nopţii. In ultimele 4 zie, de exemplu, viteza zilnică la treieriş a fost depăşită cu 29 la sută. Şi~au ţinut făgăduiala CONSTANŢA (de la trimisul nostru). — Era încă iarnă. Pe stepa dobrogeană vîntul gonea în valuri praful mărunt, îngheţat. In sala de şedinţe a sfatului popular raional Medgidia se făcuse deodată linişte. La tribună se urcă un om cu faţa negricioasă, cu ochii mari strălucitori : „In numele membrilor gospodăriei colective din Valea Dacilor făgăduiesc să dăm anul acesta 2000 kg. grîu la ha., 21500 kg. orz şi toi 2509 kg. porumb. Aceasta va fi contribuţia noastră la realizarea unei producţii de 10.090.000 tone cereale pe ţară...“ Prin sală trecu un zvon de voci fremătate. „Tocmai Museliţn Etern, preşedintele colectivei din Valea Dacilor, să spună una ca asta! I-auzi poveste : 2000 kg grîu la ha! De cînd e Dobrogea nu s-a cules asta grîu pe suprafeţe mari. Şi, mai ales anul acesta, zăpada a fost puţină la cîmp şi suflată mereu de vînturi năpraznice. Majoritatea fruntaşilor recoltelor bogate din raionul Medgidia au făgăduit la acea consfătuire să dea o producţie de cite 1.400 kg. grîu, 1600 kg. orz, 2.000 kg. porumb la ha. Dar preşedintele colectivei din Valea Dacilor era sigur de vorbele sale. Avea Încredere în colectiviştii săi, în voinţa lor de muncă, în munca tractoriştilor care au arat încă din august pămintul, în faptul că semănaseră, la începutul lui septembrie, seminţe de soi, curate şi tratate. ...Zilele acestea au terminat colectiviştii din Valea Dacilor treieratul orzului şi griului. Muselim Etern e poate unul din cei mai fericiţi oameni din raion , nu numai că şi-a ţinut făgăduiala, dar colectiva pe care o conduce a dat şi mai mult: 2.500 kg. grîu la ha. în medie şi 3.300 kg. orz de toamnă la hectar. Înmagazinează recolta în bune condiţiuni CLUJ. Str, regiunea Cluj se acordă o mare atenţie bunei înmagazinări şi păstrări a cerealelor. In gospodăriile agricole de stat, gospodăriile colective, la bazele de recepţie ca şi în gospodăriile individuale, magaziile de cereale au fost la vreme reparate, curăţite şi dezinfectate. Din cauză că cerealele au în acest an un procent de umiditate mai mare decât anul trecut, zilnic lucrătorii de la bazele de recepţie din gospodăriile agricole de stat, colectiviştii şi ţăranii muncitori lopătează grînele înmagazinate. Totodată, la bazele de recepţie se condiţionează seminţele, care se depozitează separat de celelalte cereale. La bazele de recepţie din Romînaşi, Sinpaul, Luduş şi la gospodăriile agricole colective din Girceiu, Crasna, Iernut şi Mirăslău cerealele au fost condiţionate şi se lopătează zilnic Acolo unde munţii se bat în capete — vă aduceţi, fără îndoială aminte. — Făt Frumos din poveste găsea apa vie. Locul acela din basm, care-mi încânta copilăria, l-am găsit odată, aevea, într-o zi ca oricare alta... Munţii obosiţi de năpraznică vînjoleală odihneau încruntaţi; de o parte Carpaţii, de cealaltă Balcanii. Intre ei, în repezişuri, trecea, peste praguri, apa vie. Se potolea cîteodată, amăgitor, tăinuind în genuni cumplite vîrtejuri, apoi pornea iarăşi spumegând în cîte un colţ de stîncă. Pereţii munţilor îneguraţi privegheau frământarea şi înveleau în umbră întunecată şi rece necurmatul sbucium. Aşa merg apele Dunării pină la zăvorul ultim al munţilor, la Porţile de Fier... De acolo, îndată ce începe a scădea încleştarea stîncilor, portul şi mersul Dunării se schimbă. Frămîntarea, asprimea, par toate lăsate între munţi. Printre dealuri şi şesuri, apele se vede că nu mai au nevoie de atîta vrăjmăşie; culoarea lor se deschide, mersul lor se domoleşte. Schimbarea atîta-i de mare, îneît la Turnu Severin abia îţi vine a crede că aceleaşi ape treceau viforoase, nu de mult, între stinci sure. Cînd apele Dunării pierd măreţia luptei, cîştigă, dincolo de Turnu Severin, destinul apei vii din poveste. Căci de acum înainte, pînă ce întîlneşte marea, Dunărea cheamă spre ea oamenii. Cu dărnicie dă hrană locurilor, cu hărnicie cresc pe ţărmurile ei, de sute şi sute de ani, felurite meşteşuguri. La Dunăre trăiesc pescari dibaci şi corăbieri îndrăzneţi ; în luncile şi în Delta Dunării au dus de cînd se ştiu ciobanii turme la iernatic. La Dunăre au trăit negustori lacomi şi oştiri de strajă. La Dunăre s-au oprit drumuri de uscat şi s-au vărsat în drumul cel mare fără pulbere. La Dunăre au înflorit nădejdi de oameni simpli şi s-au prăbuşit cuceritori trufaşi. De aceea drumul pe Dunăre, de la Porţile de Fier pînă la mare, dincolo de farmecul peisajului, încântă prin puterea de evocare a trudei şi frămintării omeneşti care au căutat să biruie, să stăpînească apele, să folosească, după priceperea vremii, puterea lor pururi neobosită. Astfel tălmăcesc aşezările şi viaţa dunărenilor legendele grecilor din vechime care atribuiau bătrînului Istros puteri miraculoase. Drumul pe Dunăre îţi pune la fiecare pas întrebarea: Ce i-a minat pe oameni aici? Ce i-a îndemnat să dureze oraşe? Geţii şi Dacii trăitori în Drubetaş cam acolo unde-i acum Turnu Severin, vor fi venit ispitiţi de bogăţia pescuitului şi de calea lesnicioasă a apelor. La fel se vor fi făcut şi celelalte oraşe pe care le întîlnim în drumul Dunării spre mare. Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu, Brăila, Galaţi... Schele la Dunăre, comptoare comerciale, centre de pescuit... Unele aveau şi turnuri întărite. Turnu Severin ori Turnu Măgurele care s-ar părea să fi fost puncte de apărare încă din vremi străvechi, romane şi bizantine, au cunoscut năvala şi înfrîngerea lui Baiazid Fulgerul, biruinţa lui Mircea cel Mare, pojarul ridicat de oştile lui Mihai Viteazul care fulgera pe sfîrşitul veacului al XVI-lea raiaua turcească aici aşezată. Numele unor oraşe de pe malul Dunării aduc ele însele tălmăcirea vieţii care le va fi înălţat. Calafatul îşi poartă numele de la marinărescul „a călăfătui", ceea ce înseamnă a smoli vasele. Giurgiu zice-se că-şi trage numele de la o veche aşezare genoveză „San Giorgio“, statornicită aici în vremea decăderii falnicului Bizanţ... Aşa au toate pe rînd legenda, istoria şi mărturiile veacurilor trecute. Spre oraşele dunărene se îndreptau drumurile ţării de la Braşov ori din Sibiu. Treceau neguţătorii cu carele grele prin vestiţii codri ai Teleormanului spre Turnu Măgurele, ori prin temutul codru al Vlăsiei spre Giurgiu. Acolo, în schele, se încărcau în caiace prin corăbii, grine şi mărfuri care legau ţara noastră de lumea întreagă. In asta stă temeiul spusei lui Dimitrie Cantemir care socotea, în zorii veacului al XVIII-lea, că unul din porturile noastre la Dunăre, anume Galaţi, este cea mai mare piaţă de negoţ din lumea dunăreană, unde vin nave din Levant, Egipt şi Barbaria. Dar pe ţărmurile Dunării au trăit milenii oameni care n-au înălţat oraşe. Sunt pescarii, păstorii, plugarii. In drurnul spre mare le întâlneşti aşezările mărunte şi modeste cu case scunde, acoperite de stuf. Răsar îndeosebi acolo unde braţele Dunării se desfac îmbrăţişînd loc roditor şi păşuna bogată. In acele focuri Dunărea odrăsleşte sălbăticii de verdeaţă, păduri de stuf şi codrii de răchită. împărăţia apelor adăposteşte belşug de peşte şi hrăneşte toată seminţia păsărilor şi fiarelor aici adunate.De la Călăraşi pînă la Brăila şi de aici pina la Sulina, la ţărmul mării, drumul Dunării cîştigă clipă de clipă frumuseţi nebănuite care sporesc pînă ce ajung in lumea de basm a Deltei. Neamuri străine, purtate de vîntul prăzii, au durat cîndva poduri peste Dunăre, sau au trecut cu şălci multe pe meleagurile noastre. Mulţi au trecut, puţini s-au întors. Dunărea le-a fost mormînt. Astăzi Dunărea stringe în albia ei — odată cu apele — atîtea graiuri şi doruri de mai bine. Dunărea a devenit astăzi un fluviu al înfrăţirii între popoare. Pe malurile sale răsună astăzi melodia unei noi vieţi, melodia păcii Iar tu-n valurile tale O tot duci, o duci la vale Pină-n necuprinsa mare Şi de-acolo-n depărtare... De unde le-am cunoscut intrînd în ţară năvalnice şi sfărîmînd nahlapii în puslii de stîncă, întîlnim apele Dunării cînd năboiesc spre mare într-o desăvîrşită împăcare. Drumul Dunării înlume se încheie la ţărmul mării ca un cîntec de biruinţă a vieţii pe pământ. VIRGIL DANCIULESCU r**dunărea Insula Ada Kaleh ÎMPĂRŢIREA AVANSURILOR - PRILEJ DE BUCURIE La gospodăria colectivă Băbiciu din raionul Caracal, colectivistul Marin Popa, împreună cu familia sa, a făcut un mare număr de zile-muncă. Clişeul nostru reprezintă familia acestui harnic colectivist ducându-şi acasă — în câteva care — produsele primite drept avans. r 15000oooooooooo.La serbarea recoltelor . In curtea gospodăriei colective se adunaseră buchet toţi colectiviştii, şi-l ascultau pe preşedintele lor. De la masa împodobită cu verdeaţa, struguri, ştiuleji de cucuruz şi o pită albă, mare şi rumenă, semn al belşugului, a vorbit preşedintele despre avutul colectivei şi munca oamenilor. Au muncit colectiviştii. Anul acesta au lucrat pămintul aşa cum scrie la carte, iar de treierat au terminat înainte de 15 august printre primii pe raion. Fiecare a ascultat atent şi la urmă a ţintit să spună cite ceva. Unul roşcovan la obraz s-a ridicat şi a vorbit domol. — Astăzi şi eu mă bucur împreună cu toţi. Bucuria asta noi am făcut-o prin muncă. De asta eu propun ca in fiecare an la 21 august să fie in colectivul nostru „serbarea recoltelor". Şi ca să cinstim această zi, an de an, să culegem mai multe bucate de pe fiecare hectar. Manile bătătorite s-au ridicat rind pe badi, semn că propunerea le-a fost pe plac. In scurt timp discuţiile s-au încheiat şi muzicanţii colectivei au început să-i zică una săltăreaţă. Aşa s-a început serbarea. ★ Socotitorul a stabilit din timp cit a muncit fiecare şi cit trebuie să primească. Acum Axa Mihailov, magazinerul, sta In uşa magaziei şi privea oamenii plini de veselie. — Să vină cei mai harnici... Mai Intii Mihai Miculiţ, apoi Duşan Filipov şiom mai vedea noi. Oamenii s-au apropiat uşor in jurul datorului şi priveau cu încredere spre fruntaşii gospodăriei. Liniştea a cuprins insă lotul cind a început să vorbească socotitorul. — Mihai Miculiţ a făcut împreună cu familia 455 zile-muncă. Pentru asta primeşte drept avans 1.569 kg. grîu, 311 kg. orz şi alte produse, plus bani. Rind pe rind, saci grei zburau in căruţe, aruncaţi de miini vinjoase. — Altul la rind...! Era haciul lui Filipov Duşan care încarcă drept avans 1.241 kg griu, 248 kg orz, etc. Îşi făcuse din timp socoteala, aşa cum şi-o făcuseră şi alţii. Dacă revine pentru fiecare zi muncă 3.45 kg. griu nu-i greu să socoteşti cit se cuvine la 361 zile-muncă, la 200 zile, sau mai puţin după cum este cazul. In timp ce alţii treceau prin faţa cîntarului ca să primească răsplata muncii, convoiul de căruţe a pornit pe uliţă. Caii se opinteau in hamuri, oamenii îndemnau veseli. Pe la porţi au ieşit tineri şi vârstnici. Mulţi se bucură odată cu colectiviştii şi urmăresc cu privirile căruţele pina dau colţul pe altă uliţă. Satul fremăta de veselie. E sărbătoare in colectiv! * 1 De cu seară Bobica măturase curtea, g dereticase mai bine ca oricind prin casă şi aştepta nerăbdătoare. Dragoliub i-a lă-sat vorbă de dimineaţă să pregătească ceva pentru oaspeţi şi a pornit im- jj. preună cu Jiva şi Mitu, cei doi feciori, spre colectivă. Acum totul era gata. Pa măsuţa de la umbra pomului din curte aşepta sticla cu rachiu şi pogăcele calde. Nu degeaba se spune despre nevasta lui Beleutan că-i cea mai vrednică din colectiv. Cind căruţele şi muzica au apărut la colţul străzii, ea a deschis plină de emoţie porţile. Dragoliub — omul despre care se spune că in vara aceasta „au trecut mai mult de 30 vagoane griu peste spatele său” — abia iţi stăpinea bucuria că pe poarta sa intrau căruţele încărcate. Ani de zile a lucrat slugă la chiaburul Gore Valar. A dus o viaţă de ciine Şi el şi ai lui. Acum ducea acasă drept avans 1.048 kg. griu... Avea de ce fi veselă familia lui Beleutan Dragoliub. E fruntaşă in colectivă, a pogorit spre asfingospodăriei petrecerea Cind soarele ţii, in curtea era In toi. La masă se puteau vedea ţărani Individuali ca Milici Crişan, Mihai Pasc, Laziei Dobromir şi alţii. Acum ei erau invitaţii colectivei, iar la anul vor putea spune şi ei: „noi colectiviştii". Muzicanţii gospodăriei au avut mult de lucru şi petrecerea s-a prelungit pînă noaptea tirziu. Era o zi deosebită: cinci ani de la înfiinţarea colectivei, împărţirea avansurilor şi... „serbarea recoltelor". I. COJOCARU corespondentul „Romniei libere" în regiunea Arad. 8 k kik k k k k k k k k k 8 ?© OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO CO OO OO OO OO OO CO OO OO OO OC OO CO CO OO OO OO OO OO CO OO 30 OO OO OO C© OO OO OO OC OO OO OO OO OÓ OO OO CC 30 OO OO OO OO OO v X OO OO OD CO CC CO CJ, Primul concert al formaţiei muzicale din R. D. Germană Miercuri seara, a avut loc în sala Dalles primul concert al formaţiei muzicale din R.D. Germană, care ne vizitează ţara la invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. Formaţia muzicală din ţara prietenă a executat sub conducerea dirijorului Hans Boll, conferenţiar la Şcoala superioară de muzică din Berlin, un bogat program de piese muzicale germane, ca şi „Rapsodia I-a romînă“ de George Enescu. La concert au asistat reprezentanţi ai vieţii noastre artistice şi culturale, ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, ai Filarmonicii de Stat „George Enescu“ din Bucureşti, precum şi un numeros public. A fost de faţă V. Eggerath, ambasadorul R.D. Germane la Bucureşt şi membri ai Ambasadei R.D. Germane. (Agerpres)