Romînia Liberă, octombrie 1956 (Anul 14, nr. 3727-3752)

1956-10-02 / nr. 3727

Pag. 2“ Trebuie grăbit muncilor agricole de toamnă! Producţii mari TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — Muncitorii şi tehnicienii de la gospodăria agricolă de stat Pe­­ciu Nou au îngrijit în acest an cu sirg culturile. Rezultatele se văd a­­cum. Recolta din acest an este neo­bişnuit de bogată. La secţia Peciu Nou, bunăoară, de pe tarlaua nr. 1 de 111 ha. cultivată cu porumb hi­brid, s-a obţinut o producţie medie de 6.175 kg. ştiuleţi la ha , iar de pe u­­nele parcele peste 8 000 kg. La această secţie condusă de inginerul Haralam­­bie Donţu, producţia la hectarul de floarea soarelui s-a ridicat la 3.700 kg iar cea de cartofi la peste 17.000 kg­In prezent, muncitorii de la gospo­dăria agricola de­ stat Peciu Nou dau zor să termine în cel mai scurt timp recoltatul culturilor prăşitoare, pre­cum şi însămînţările de toamnă. Pină acum a fost terminat semănatul ra­­piţei, al secarei şi al orzului de toam­nă, iar griul a fost însămînţat pe o suprafaţă de peste 1.000 ha. Exemplul întovărăşirilor HUNEDOARA — Membrii întovără­şirii agricole din comuna Sintandrei, regiunea Hunedoara, muncind pe tar­lale întinse şi folosind mijloace me­canizate au obţinut anul acesta pro­ducţii bogate la toate culturile. Cu tot timpul nefavorabil ei au realizat producţii medii de grîu de 1.100 kg la hectar. De cîteva zile ei au în­ceput recoltarea culturilor tirzii. De pe cele 110 ha cultivate cu porumb şi 18 ha cultivate cu Cartofi, recol­tate pînă la 27 septembrie întovără­­şiţii din Sîntandrei au obţinut pro­ducţii medii de 3200 kg de porumb ştiuleţi la hectar şi 20.000 kg de car­tofi la hectar. Din primele cantităţi de porumb şi cartofi recoltate ei au început să-şi predea cotele datorate statului. Pînă acum au şi transpor­tat la baza de recepţie din Deva peste 60.000 kg de cartofi. Acum întovărăşiţii din Sîntandrei se pregătesc pentru însămînţările de toamnă. Ei au hotărît să însămîn­­ţeze grîul în cel mai bun teren care a fost cultivat anul acesta cu trifoi, borceag şi culturi prăşitoare. Din suprafaţa ce va fi însămînţată cu grîu peste 48 ha au şi fost arate. CRAIOVA (de la corespondentul nostru). In raionul Vînju Mare recol­tatul porumbului a luat sfirşit. Acest fapt constituie desigur un aspect po­zitiv al muncii desfăşurată în această privinţă de organele agricole şi co­mitetele executive ale sfaturilor popu­lare din acest raion. Nu acelaşi lucru se poate spune insă despre ritmul cu care se desfăşoară celelalte lucrări agricole de toamnă, a­­rături de toamnă, insăm­ânţări, etc. Propriu zis, nici nu poate fi vorba des­pre un ritm al acestor lucrări, deoa­rece intr-o bună parte a comunelor nu s-a făcut aproape nimic în această privinţă. In comuna Crivina bunăoară urmează a fi însăminţita în această toamnă o suprafaţă de aproape 900 ha Pînă la data de 30 septembrie insă nu a fost pregătit în acest scop nici un hectar de arătur, deşi terenul, rămas in urma recoltării celor 850 ha. de porumb, putea fi lucrat in bune condiţiuni. După planul întocmit de comitetul executiv al sfatului popular comunal, atelajeie existente in comu­nă trebuiau s'o fi arat pină­ la această dată cîteva sute de hectare. Numai că una e în plan şi alta pe teren. Aceeaşi situaţie se prezintă şi în comuna Devesel. Cele 297 atelaje ar fi putut ara pînă acum întreaga supra­faţă necesară pentru insam­înţarea ce­lor 487 ha. planificate. Cu toate a­­cestea, pină acum nu s-a făcut nimic. Ba mai mult, nu s-a asigurat nici să­mânţa trebuitoare şi nu s-au procurat nici substanţele fungicide necesare tra­tării griului. Situaţii asemănătoare pot fi întîl­­nite şi în alte comune ale raionului. Pretutindeni, comitetele executive şi tehnicienii agricoli afirmă că nu se poate lucra, dar nimeni n-a încercat să se convingă practic de acest lu­cru Or, faptele desm­n­­t această afii­­îciaţie. In comuna Corlăţel bunăoară numeroşi ţărani muncitori au executat in porumbişti arături corespunzătoare, iar unii dintre ei au şi însămînţat. Acest lucru este posibil şi în celelalte comune ale raionului cu atît mai mult cu cît o seamă dintre ele, în special cele de pe valea Dunării, au păm­in­­turi cu soluri uşoare, ce se pot lucra cu mai multă uşurinţă. Nimeni n-a încercat să-i convingă pe ţăranii muncitori de acest fapt, să-i mobilizeze pentru a ieşi la lucru. Iată de ce, pînă la sfârşitul lunii septum­­brie în întreg raionul Vînju Mare n-au­ fost lucrate decît 424 ha. arături pentru însăminţări de toamnă, ceea ce nu reprezintă nici 2 la sută din su­prafaţa planificată. Este o situaţie cit se poate de îngrijorătoare, care tre­buie să dea de gindit comitetelor exe­cutive ale sfaturilor popul­are şi orga­nelor agricole respective. Măsuri ope­rative şi concrete, iată ce trebuie făcut în aceste zile pentru ca însă­­mînţările să se poată face în cit mai bune condiţiuni. Nici 2 la sută alături de toamnă în raionul Vînju Mare Seară închinată Chinei populare la Casa Ziariştilor Cu prilejul celei de a 7-a aniversări a proclamării R.P Chineze, duminică seara a avut loc la Casa Ziariştilor din Capitală o seară închinată Chinei populare. Au participat numeroşi ziarişti din Capitală şi ziarişti de peste hotare, oaspeţi ai ţării noastre. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei R.P Chineze la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Virgil Dănciulescu, redactor la zia­rul „România liberă“ a vorbit despre impresiile sale dintr-o călătorie în R.P. Chineză. A urmat un program artistic la care şi-au dat concursul Arta Florescu, ar­tistă emerită a R.P.R., Garbis Zobian, Alfons Capitanovici, Radu Drăgan şi Dinu Ianculescu. (Agerpres) Au terminat însămînţările RĂDĂUŢI (de la corespondentul nostru).­­ Organizîndu-şi bine mun­ca, membrii gospodăriei colective „8 Mai“ din comuna Frătăuţii Vechi au reuşit să ducă la bun sfirşit sarcinile din actuala campanie agricolă. Ei au recoltat porumbul cu coceni cu tot şi, ajutaţi de brigada de tractorişti de la S.M.T Rădăuţi, au arat şi însă­­mînţat întreaga suprafaţă cu grîu prevăzută în planul de producţie. Munca s-a desfăşurat cu multă re­peziciune. Porumbul, de pildă, a fost tăiat şi transportat în mai puţin de 5 zile. Cu tot atîta hărnicie s-a lucrat şi la însăminţări. In arătura bună făcu­tă de tractoristul Gheorghe Isopescu, colectiviştii au semănat cu maşinile, în timp de numai 4 zile, 30 ha. cu grîu. . Se dezvoltă comerţul exterior al R. P. R. In anul 1955 Şi în primele 6 luni ale anului acesta întreprinderile romi­­neşti de comerţ exterior au încheiat operaţiuni cu firme din 70 de ţări Numai cu 5 ani în urmă Romînia întreţinea relaţii comerciale cu firme din numai 33 d­e ţări. Pe lingă creşterea continuă a schimburilor de mărfuri cu Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie popu­lară, comerţul exterior al R.P.R. cunoaşte o puternică dezvoltare şi în relaţiile cu celelalte ţări. Tot mai în­semnate devin schimburile de măr­furi realizate în ultimele luni cu ţări ca Marea Britanie, Franţa, R. F. Ger­mană, Italia, Finlanda, Austria, Tur­cia, Argentina şi altele. Importante cereri de mărfuri s-au mai primit din Australia, Elveţia, Grecia, Japonia Egipt, Siria, Liban, Irak, Iordania, Etiopia, Maroc, Su­dan, Tunisia, Madagascar, Uniunea Sud-Africană, Malaya, Ceylon, Mau­ritius, Singapore etc Paralel cu exporturile a crescut considerabil și importul romînesc de mărfuri din străinătate.­­Anul trecut volumul importurilor era cu 60 la su­tă mai mare decît în anul 1950. Odată cu cererile de mărfuri Came­ra de Comerț a R.P.R. continuă să primească şi oferte de mărfuri din ţări ca Anglia, Franţa, R.F. Germană, Italia, Olanda, S.U.A., Australia, Ja­ponia, Siria, Sudan, Turcia etc. România liberăMărfi 2 octombrie 1956 — nr. 3727 I Manifestări muzicale­­ în Capitală Marţi 2 octom­brie, ora 20 va avea loc in sala Ateneului R.P.R. al treilea şi ultimul recital al­ pianistei Halma Czerny — Stefanska cu un bogat program, cu­­prinzind lucrări de Rameau­, Daquin, Scarlatti, Bach — Busoni, Schumann, Chopin, Schiabin Seymanski, Zarembski, etc. Joi 4 octombrie, ora 20. In sala Ateneului R.P.R concertul Orchestrei Simfonice Radio, dirijat de Alfred Alessandrescu­, maestru emerit al ar­tei din RPR. In program figurează: Rapsodia a H-a de George Enescu, Concertul pentru pian și Orchestră un mi minor de Chopin (solistă Hatina Czerny-Stefanska, laureată a Con­cursului Internaţional „Chopin") şi Simfonia Domestica de Richard Strauss. Vineri 5 octombrie, ora 20 in sala Dalles primul concert de muzică de cameră pe stagiunea 1956—1957, or­ganizat de Filarmonica de Stat „Geor­ge Enescu“ in cinstea Lunii prieteniei­­romino-sovietice. Programul este al­cătuit din următoarele lucrări: Cvin­tetul op. 54 in sol minor, pentru cvar­tet de coarde şi pian de Şostakovici, şi patru Novelete pentru cvartet de coarde şi pian de Mihail Andricu, ambele compoziţii fiind interpretate de cvartetul Radio cu concursul acad. Mihail Andricu, maestru emerit al artei din R.P.R. şi laureat al Premiu­lui de Stat, la pian. In cadrul progra­mului, basul Nicolae Secareanu, ar­tist emerit al R.P R., laureat al Pre­miului de Stat, acompaniat de Nico­lae Rădulescu, va c­ata lieduri de Rubinstein, Şostakovici, Haciaturian, Mihail Jora şi Paul Constantinescu. Sâmbătă 6 octombrie, ora 20 va avea loc în sala Ateneului R.P.R. pri­mul concert simfonic al Filarmonicii de Stat „Banatul“ din Timişoara, sub conducerea dirijorului Paul Popescu In program: Rapsodia de Mir­cea Ba­sarab : Concertul pentru violoncel şi orchestră de Dvorak (solist: Vladimir Orlov, laureat al Premiului de Stat) şi Simfonia a VH-a de Beethoven. Duminică 7 octombrie, ora 11 în s­ala Ateneului R.P.R. al doilea con­cert simfonic al Filarmonicii de Stat „Banatul", dirijat de Mircea Popa Programul cuprinde : Simfonia ttr. 28 in do major de Mozart; Concer­tul pentru pian şi orchestră în re minor de Bach (solist: Mîndru Katz, artist emerit al R.P.R. şi laureat al Premiului de Stat); poemul simfonic „Fintinile Romei" de Respighi și poemul simfonic „Till Buhoglinda“ de Richard Strauss. Duminică 7 octombrie, ora 20, va avea loc în sala Ateneului R.P.R. primul concert simfonic dat de Filar­monica din Belgrad sub conducerea directorului ei, dirijorul Kresimir Ba­­ranovic. Programul concertului este alcătuit din următoarele lucrări: U­­vertura „Oberon“ de Weber; Simfo­nia a VII-a de Beethoven; poemul simfonic ,,Piftii din Roma“ de Res­pighi și Suită din baletul „Lic­dcirsko Srce" (Inimă de turtă dulce); oo oo oo oo oo oo oo f^OOOOOOCJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC* s I 4.0 OO O© OO oo OO OO OO *5 Primul grup de turişti austrieci In ziua de 6 octombrie în ţara noastră va sosi primul grup de tu­rişti din Austria. Turiştii austrieci care vor călători cu autobuzul pro­priu, ne vor vizita ţara timp de 10 zile. Dinamo Bucureşti a trecut primul «hop" Evoluţia echipei Dinamo Bucureşti în oraşul de pe malurile Bosforului a stârnit un interes nemaii­itâlnit. Ime­diat ce au sosit la Istanbul, bucureş­­tenii au fost în centrul atenţiei gene­rale. La hotel sau pe stradă, jucăto­rii noştri au fost înconjuraţi cu căl­dură de numeroşi amatori de sport. Primii spectatori — încărcaţi cu provizii — veniţi din diferite oraşe ale Turciei, s-au instalat în faţa stadio­­nu­ui, pe care urma să se desfăşoare întîlnirea Galatasaray-Dinamo Bucu­reşti, încă de la miezul nopţii. Apari­ţia pe teren a jucătorilor bucureşteni a fost întimpinată cu uraje nesfirşite care au crescut în intensitate în mo­mentul în care dinamoviştii au oferit spectatorilor buchete de Hori. La sfîr­­şitul partidei, o tr­uitîme de spectatori Corespondenţă telefonică specială din Istanbul au aşteptat pe dinamovişti, făcîndu-le o semnificativă manifestaţie de prie­tenie. Seara, la banchet, jucătorii de la Galatasaray au oferit dinamovişti­­lor bucureşteni, un semn de prietenie, cite un ceas şi un album comemora­tiv, (clubul Galatasaray a împlinit 50 de ani de activitate). Rezultatul tehnic al partidei Gala­tasaray—Dinamo Bucureşti desigur ca vă este cunoscut. Gazdele au cişti­­gat cu 2—1 (1—1) prin punctele în­scrise de Kadri (min. 40) şi Metin II (min. 90) pentru Galatasaray şi Suru (min. 31) pentru Dinamo Bucu­reşti. Deşi a pierdut echipa Dinamo Bucu­reşti a reuşit să se califice tiu turul următor al „Cupei campionilor europeni", deoarece la Bucureşti ea a ciştigat cu 3—1. Viitorul adversar al echipei Dinamo va fi puternica for­maţie T.D.N.A., campioana R­ P. Bul­gariei. Cît despre jocul prestat duminică la Istanbul de echipa Dinamo Bucu­reşti, care îndeosebi in repriza a doua a fost nesatisfăcător, credem că va face obiectul unei serioase analize care să ducă la îmbunătăţirea jocului campionilor noştri. După terminarea partidei, d-1 Selim Olu, preşedintele clubului Galataca­­ray, a declarat: „Vizita echipei Di­namo Bucureşti la Istambul ne-a pro­dus o mare plăcere. Ca preşedinte al clubului voi căuta pe viitor să extind cît mai mult relaţiile cu sportivii ro­­mâni“. Ipekci — unul din conducătorii clu­bului Galatasaray, — a făcut următoa­rea declaraţie pentru ziarul ,,România liberă“ . „Jucătorii echipei d-voastră au cucerit simpatia publicului turc. Portarul Uţu, însă, a ciştigat inimile lor. Echipa Dinamo București ne-a lăsat o impresie plăcută“. RAUL BART ★ CAMPIONATUL CATEGORIEI A DE FOTBAL Iată rezultatele tehnice înregistrate în etapa de duminică 30 sept. a cam­pionatului categoriei A de fotbal : C.C.A.—Dinamo Bacău 0—1; Fladiura Roşie Arad—Ştiinţa Cluj 3—0; Ener­gia Flacăra Ploeşti—Progresul Bucu­reşti 0—0; Ştiinţa Timişoara—Loco­motiva Bucureşti 0—0; Dinamo Ora­şul Stalin—Energia Petroşani 0—4. După această etapă lupta din frun­tea clasamentului a luat un nou aspect. Alături de C.C.A. şi Ştiinţa Timişoa­ra, vor avea un cuvînt greu de spus în desemnarea campioanei ţării şi echipeie Energia Ploeşti, Flamura Roşie Arad şi Dinamo Bucureşti. Ehi nu?u­rja mică răstoarnă corul mare... Infrîngerea liderului categoriei A surprinde mult şi pe bună dreptate. Se poate pune întrebarea : cum este posibil ca C.C.A. care joi a jucat bine şi a ciştigat cu 6-0 partida cu Ener­gia Minerul Petroşani, la numai trei zile interval să se comporte modest şi să piardă cu 1—0 in faţa ultimei clasate, Dinamo-Bacău, aceeaşi pe care în primăvară o învinsese cu 8—0 chiar la Bacău ? După părerea noastră, jucătorii mi­litari au privit cu prea multă încre­­dere acest joc, şi-au subestim­at ad­versarul şi posibilităţile sale de re­zistenţă. Golul marcat de Dinamo (în min. 15 prin Hulea) n-a constituit un avertisment. Iar cind şi-au dat seama că oaspeţii ştiu să se apere, că sunt capabili de mai mult de eii îşi închi­­puiseră, era prea tîrziu pentru a face un joc organizat, calm şi mai ales bine desfăşurat tactic. In primul rind, bucureştenii şi-au asediat adversarul în jumătatea lui de teren creîndu­-i posibilitatea să acţioneze pe un spaţiu mai restrîr­s, să acopere mai uşor drumurile spre poartă şi să respingă La­ponta. Întîlnirea de fotbal dintre echipele Energia Ploeşti şi Progresul Bucu­reşti a stirnit un deosebit interes în rîndul iubitorilor sportului cu balonul rotund. In favoarea acestei afirmaţii pledează şi faptul că aproape 5.000 de bucureşteni, susţinători ai Progresu­lui, s-au deplasat duminică la Ploeşti pentru a asista la partida care pro­mitea un spectacol de calitate. Dar spre dezamăgirea tuturor celor care au asistat la acest m­eci, întîl­nirea nu numai că nu s-a ridicat la valoarea aşteptată dar nici nu a de­păşit limita mediocrităţii, alunecând adeseori spre un joc anost, lipsit de faze de gol, cu acţiuni la centrul te­renului şi foarte rare şuturi la poartă. Energia Ploeşti a prezentat dumi­nică o echipă din care, în afară de Neacşu, Peretz şi Drăgan, lipsea şi A. Munteanu, considerat pe drept cu­­vînt animatorul înaintării ploeştene. In această situaţie antrenorul Oană a recurs la tineri din echipa de juniori, prezentând o linie de înaintare care majoritatea atacurilor, in al doilea r­ad, ei au comis greşala d­e a înghe­sui focul în tripletă, ceea ce iar a convenit apărării diframoviste. Aceste greşeli, plus nervozitatea în acţiuni şi pripeala în şuturi contra unei apă­rări în 7 şi 8 oameni decişi şi rezi­stenţi, au făcut sterilă întreaga do­minare. Dinamo Bacău, „buturuga mică“, a intrat pe teren ferm d­ecis să-şi apere cu dirijenie şansele şi deşi in 10 oa­meni timp de 68 de minute, a reuşit pînă la urmă să cîştige două puncte, datorită — e drept — unui joc orga­nizat şi calm, dar limitat în majori­tate la apărare O notă proastă jucătorilor Ca­­coveanu­ Bu­kossy (C.C.A.) şi Al. Va­sile (Dinamo) care şi-au lovit adver­sarii. Arbitrul M. Cruţescu s-a lă­sat „furat“ de afura jocului şi a co­mis greşeli dintre care semnalăm a­­ceea că din 4 infracţiuni clare comi­se în careu (trei la Dinamo şi una la C.C.A.) abia a acordat­­un penalti. (ratat de Onisie). P. NEGREANU lăudat... la început a dat deplină satisfacţie, punând la grea încercare apărarea imediată a bucureştenilor. Spre sfirşit însă lipsa de experienţă şi condiţia fizică a fotbaliştilor din înaintarea ploeşteană şi-au spus cuvîntul ceea ce a permis Progresului să contra­atace de cîteva ori periculos. Echipa oaspe nu a prestat la rîn­dul săli un joc de bună calitate, sin­gurul obiectiv al bucureştenilor fiind obţinerea unui rezultat de egalitate. P. ALEXANDRU f D­e la Horaţiu şi poate de mai înainte, la o anumită etate a meşteşugului său artistic, fie­care poet simte nevoia să invoce eternitatea. Deşi dintre „înălţatele monumente", vestite cu răsunet şi semeţie, multe s-au dovedit simple improvizaţii din carton şi din mu­cava, practica s-a perpetuat şi con­tinuă să se moştenească in ciuda peceţilor infamante cu care izbuteşte s-o compromită uneori, infatuarea unor poeţi mediocri. Bătăile zgomotoase la porţile nemu­ririi ale începătorilor nerăbdători sînt întotdeauna stînjenitoare şi penibile. Pentru poetul ajuns la zenitul acti­vităţii sale artistice, izbăvit de chi­nurile căutării unei fiinţe poetice pro­prii, mărturisirile de credinţă pot avea însă valoare de sinteză, menită să ne ofere în mic imaginea unitară a creatorului, ca o sugestivă carte de vizită. O asemenea „carte de vizită“ ne prezintă Mihai Beniuc în ultimul său volum de versuri intitulat „Azimă“. Dincolo de o simplă autorecomandare poetică, mai există ceva : versurile din placheta recent editată poartă în multe locuri o uşoară nostalgie ase­mănătoare aceleia pe care ţi-o deş­teaptă vremea căderii frunzelor şi care, aşa cum apare la Mihai Beniuc, aparţine toamnei biologice, chibzuin­­ţei pe care ţi-o dă atingerea anilor denumiţi îndeobşte „floarea vîrstei“: „Oh ! Anotimp al vechilor tristeţi Ca loc să-ţi dăm pe scara noii vieţi ?" „Nu ne lăsară anii trişti şi goi, Ca toamna rece pomii fără foi, Ci timpul sărutindu-ne pe frunte Ne-a dat lumina culmilor cărunte". După cum reiese însă chiar din rindurile reproduse mai sus, şi din alte versuri în care poetul aduce vorba despre bătrîneţe, ba chiar se încumetă să „stea la taifas“ cu moar­tea, poezia lui Beniuc emană un opti­mism sincer. Metamorfoza trecerii poetului, dincolo de hotarele vieţii, în flori, arbori şi ierburi, în stare să declanşeze optimismul poeţilor care încearcă coarde asemănătoare, este prezentă şi la Beniuc („De-aş muri...“). Dar adevăratul motiv de bucurie care îi asigură poetului pla­toşa cutezanţei în stare să sfideze moartea, este ideea luptei neîncetate. Mihai Beniuc se vrea fără contenire *) Mihai Beniuc: „Azimă“—versuri - Editura tineretului „bătrîn puşcaş, cu arma-n bandulie­ră“, ceea ce îi dăruie putere şi tărie: „Am introdus eu singur un cetate, Fără să ştiu ori cu ştiinţă, poate, Cu oastea morţii-n el, Calul Traian? Aşa o fi. Dar, timpule, tu frate, Să ştii că fără milă ne vom bate — Voi bate-n bătrâneţea,mi ca-n duş­man !“ Cu aceeaşi forţă emană şi o altă conştiinţă care provoacă poetului sen­­timente de siguranţă şi încredere. Printre confraţii săi, el nu este sin­gurul cîntăreţ, există şi alte strune, poate chiar mai răsunătoare. „Şi-n timp ce cînt aud in juru-mi glasuri Cintind La fel, puternice şi pline. Şi se-nmulţesc la drum şi la popasuri Acoperindu-mi glasul, şi mi-i bine!" Ca şi în cazul multor poeţi aparţi­­nînd generaţiei mai vechi, creaţia lui Mihai Beniuc s-a dezvoltat în două climaturi sociale deosebite şi opuse. Credem că nicăieri ca în „Azimă“ confesiunile referitoare la drumul de creaţie al poetului, înainte şi după eliberare, nu îmbracă o formă mai ex­presivă. Afirmaţia „suspinele de altă­dată cîntă“ împrumutată unui titlul de poezie este susţinută aici cu piese de mare intensitate lirică ca de pildă „Studiu“, „Euridice“, „Calul Traian“, „Credo“. Ca să ilustrăm afirmaţia, cu exemple, este util să descifrăm cîteva din motivele care străbat volumul. Un prim motiv ne-am îngăduit să-l numim „discuţie cu poezia“. Sensul , pe care îl dă Mihai Beniuc poeziei este acela al desăvirşirii, al perfecţiunii spre care creatorul, pen­tru a-şi dovedi buna credinţă faţă de meşteşugul său, trebuie să­ năzu­iască necontenit. Ideea apare lim­pede, de pildă, în „Studiu“. „Nu, nu te ştiu deajuns. învăţătura Mi-e prea săracă, vorbe doar de carte. Ca să-ţi cunosc dulceaţa şi căldura, Mai trebui’ să te-nvăţ pină la moarte“. Ceva mai încolo, în poezia urmă­toare, arta poetică este asemuită cu miticul personaj Euridice de care, ca un alt Orfeu, poetul şi-a legat soarta iar acum, după ce au străbă­tut împreună o cale lungă, se bucură de această Însoţire: „Te iat-acuma pe pămintul meu Imlădiată-n muncă şi ferice, Nu c-un ciorchin de crizanteme greu, Ci­ n braţe cu-n mănunchi bogat de spice". Nesusţinută cu pagini care să-i ofere un suport de prestigiu, neconte­nita revenire la evenimentul logodnei cu poezia ar putea fi jenantă chiar şi la un poet că Mihai Beniuc. Există însă în „Azimă“ unele poezii la nive­lul celor mai bune creaţii realizate în poezia noastră în ultimii ani. E locul să fie amintită negreşit poezia „Calul Traian“, care deşi a mai fost comentată va mai constitui şi de aici înainte obiectul admiraţiei multor cititori şi critici. Credem că valoarea excepţională a piesei o constituie surpriza descoperirii unei imagini care părea a fi predestinată banalului şi comu­nului, ridicată dintr-odată la un mare potenţial poetic. Cine nu cunoaşte is­toria Calului Troian în pîntecul că­ruia se ascundea nebăgată în seamă pieirea vestitei cetăţi ? La Beniuc, „Calul Troian“ ca şi conţinutul lui, devine imaterial — timpul — ce se strecoară pe nesimţite pentru ca odată şi odată să se răzbune împotriva noastră. De fapt, una din caracteris­ticile măestriei lui Mihai Beniuc ni se pare a fi tocmai obţinerea unei poezii de factură superioară din sim­plităţi pe care cu greu le-ai putea bă­nui înzestrate cu forţă de sugestie şi evocare, fapt ce se referă nu numai la imagini ci şi la universul de limbă al scriitorului. Asupra acestei trăsă­turi vom mai reveni. Volum-sinteză, aşa cum arătam la început, şi în acelaşi timp reflecţia uneia din perioadele de creaţie cele mai înfloritoare de pînă acum ale majoratului artistic al lui Mihai Be­niuc, „Azimă" este interesant pentru modul în care ecourile operei de dina­inte de eliberare­a poetului capătă noi rezonanţe. Mai mult, Mihai Beniuc încearcă o explicare a acestora. Pu­ţin determinată la început, („Tu, ce n-ai lăsat să piară-n fum /Flacăra în pieptu-mi aţîţată/. Şi-ai făcut-o fa­­cla-n mers pe drum...“) forţa covîrşi­­toare, demiurgul şi generatorul noii energii creatoare declanşată în poet este definit direct într-o poezie din ciclul închinat partidului : „Am iubit mai mult prin tine Şi pe Horea şi Car­păţii; Zări deschisu-ne-ai senine Pentru multe generaţii" (Credo). Mîndria de a recunoaşte în forţa partidului un izvor de înnoire a per­sonalităţii artistice răzbate şi în poezii în care numele partidului nu este menţionat direct. Patosul fier­binte al poeziei de răsunet interna­ţional „Umbra de la Hiroşima“, în­drăzneala omului care-şi asemuieşte puterile cu ale lui Midas sub mâna căruia se preface firea, mîndria „în­vingătorului“ şi conştiinţa semnifi­caţiei lucrului artistului din „Homer“, toate aceste semne ale maturităţii ar­tistice şi de idei nu sînt decît roadele emanaţiilor noilor realităţi clădite as­tăzi în ţara noastră sub conducerea şi îndrumarea partidului. Asemănăm la început volumul „A­­zimă“ cu o carte de vizită „sugestivă şi cuprinzătoare“. Calităţile acestea care de obicei nu pot îi puse în seama dreptunghiului de carton prevăzut cu nume, pronume şi adresă ar include în cazul de faţă şi cîteva observaţii asupra carenţelor de meşteşug care au făcut posibilă discutarea poeziilor lui Mihai Beniuc sub raportul lipsei lor de omogenitate artistică. Problema a mai fost discutată; obiecţii şi re­zerve au fost formulate în cronicile anterioare consacrate acestui volum. E adevărat că unele scăderi de meş­teşug pot fi puse în relaţie şi cu a­­bundenţa creaţiei poetului, presupu­nând că nu toate piesele îndreptate spre tipar au fost supuse unui sever control al calităţii. Părerea noastră este că rădăcinile acestor lipsuri con­stituie un alt revers al unei calităţi recunoscute a lui Mihai Beniuc, men­ţionată şi în articolul de faţă. Mihai Beniuc obţine poezie din sk­rtplitate. Imagini simple, aparent comune (de pildă „Calul Traian“, „Termitele“ din poezia „Sînt gata...“) alăturări de cuvinte, comparaţii, metafore, toate sînt investite cu atributele artei după ce mai întîi au căpătat viaţă dintr-o plămadă firească, desprinsă parcă dintr-un univers intim şi cunoscut: „Bătrine cărţi din timpuri scufundate, Frumuseţea din icoane de maieştri — Nu dau răspuns, oricit încerci, la toate Pe sama trecătorilor pedeştri". Cu cită putere de plasticizare este redată aici imaginea îndepărtării a­­nilor (timpuri scufundate), cu cită discreţie este reconstituit izul vechimii (frumuseţea) pentru a pregăti firesc şi deloc abrupt trecerea la simţămintele contemporanilor, prezente în versu­rile următoare. Căutarea noutăţii în imagini simple ca şi a simplităţii de expresie îl duce uneori pe Mihai Beniuc la simplism, la versificări facile şi prozaice. Ima­gini introduse intr-un univers impro­priu întîlnim de pildă în poezia „Pază“ : „Ne dau trr­coaie crîncenele basme, Ştiutele, robie, jaf, război — Ai zice c-ar dori s-asculte basme". Folosirea unei asemenea imagini, a iubitorilor de poveşti care se adună în jurul focului „s-asculte basme“, este un dezacord evident atunci cind este vorba de „crîncene­­asme“ ase­mănătoare celor amintite. Exemple, ilustrînd de data aceasta contopirea simplităţii cu simplismul în defavoa­rea celei dinţii se găsesc, din nefe­ricire cam multe, în poezii ca „Săr­bătoare“, „Lui Paşca Gavrilă“, „Sim­pli sînt ca brazii“ şi încă cîteva. Ci­tăm din „Sărbătoare“: „Acum e timpul să privim departe, Să calculăm ’nainte ani şi drum Şi-ndeosebi La om să fim cu grijă foarte. Să nu uităm duşmanul stînd la pindă, Poporul, ţara să ne fie sfintă, Căci altfel nu e chip şi nu e cum !" Acestea sunt desigur poezii care nu vor intra într-o nouă ediţie de ver­suri alese ale poetului. Sincer cu cititorii, Mihai Beniuc a vrut poate să ne arate, odată cu un nou volum, car­netul sau de lucru făcîndu-ne astfel părtaşii bucuriilor şi necazurilor sale de creaţie. Independent de aceste cîteva pagini „crude“ ale „carnetului de lucru“, „Azimă“ este un volum din care poe­zia noas­tră nouă îşi va alege cîteva binemeritate pagini de antologie. BORIS BUZILA CRONICA LITERARĂ LA CUMPĂNA ANILOR*’ („Azimă“) După turneul de baschet de la Iaşi La turneul final al campionatului de calificare la baschet masculin, desfă­şurat la Iaşi, au participat şase echi­pe :Voinţa Iaşi, Energia Bucureşti, Progresul Timişoara, Voinţa Oraşul Stalin, Voinţa Oradea şi Energia Plo­eşti. Echipele s-au clasificat în ordi­­nea de mai sus, primele două — Vo­inţa laşi şi Energia Bucureşti . Ca­­lificîndu-se in­ categoria A, Voinţa laşi a ciştigat toate cele cinci iiifîlniri susţinute, datorită în­deosebi unei mai bune pregătiri fi­zice şi a elanului cu care au luptat pentru victorie toţi componenţii ei. Sub aspect tehnic şi tactic însă, echi­pa trebuie să se pregătească cu multă seriozitate pentru a corespunde jocu­rilor din categoria A. In prezent ea este încă departe de valoarea unei echipe din prima categorie a ţării. Cea mai bine pregătită echipă a turneului de la Iaşi a fost Energia Bucureşti. Jucătorii acestei echipe au arătat ca posedă serioase cunoş­tinţe tehnice şi tactice şi mai ales mari posibilităţi de progres. Turneul de la Iaşi a readus din nou în discuţie problema nivelului scă­zut al baschetului care se joacă încă în orăşele din ţară. Poate că orga­nizarea mai multor concursuri cu participarea echipelor din ţară şi pregătirea unor cadre noi de jucători ar putea folosi la ridicarea valorii echipelor de baschet din ţară. V. STĂNESCU Concursurile internaţionale de scrimă ale R. P. R. au luat sfirşit Concursurile internaţionale de scri­mă ale R.P.R., desfăşurate timp de patru zile în Capitală, au oferit spec­tatorilor satisfacţia unor întreceri spectaculoase, echilibrate şi mai ales de un nivel tehnic ridicat. Vorbind despre desfăşurarea pro­belor, trebuie să remarcăm de la în­ceput că învingătorii şi anume : T. Mureşan (R.P.R.) la floretă băieţi; Ecaterina Orb (R.P.R.) la floretă fete; Ridz (R. P. Polonă) la spadă şi Pawlowsky (R. P. Polonă) la sabie au fost intr-adevăr cei mai buni. Tânărul T. Mureşan a fost o adevă­rată revelaţie. Trăgînd cu mult calm, avînd acţiuni de atac rapide şi du­blate de o apărare ermetică, repre­zentantul ţării noastre a cucerit lau­rii unei frumoase victorii în faţa unor adversari de prestigiu, la spadă în timp ce în turneul final a participat numai pentatlonistul V. Teodorescu. Nu putem încheia fără a sublinia arbitrajul ireproşabil care a contri­buit la succesul concursului. A. PAPAIANOPOL Ecaterina Orb s-a impus drept cea mai bună floretistă şi victoria ei este cu atît mai valoroasă cu cit ea a fost repurtată în faţa unor trăgătoare de certă valoare. La spadă ca şi la sabie, polonezii şi italienii s-au impus net. Aceste probe ne-au adus însă unele dezamă­giri. Reprezentanţii noştri sunt la un nivel mult prea scăzut faţă de cerin­ţele actuale. Doar 5 dintre ei au putut să-şi asigure calificarea în semifinale Valoarea scrimerilor noştri în întrecerile re­cente s-a dovedit scăzută. CEI TREI MUŞCHETARI: — Am auzit că aveţi nevoie de antrenori Desen de GH. CHIRIAC k I • In sala sporturilor de la Flo­­reasca a luat sfirşit duminică în­­tilnirea internaţională de haltere dintre echipele selecţionate ale R.P.R­, R. P Bulgariei şi R. D. Germane. Echipa halterofililor, bulgari­a ocupat primul loc cu 31 de puncte, iar in meciul triun­ghiular care a avut loc a dispus cu 6-1 de R. P. R. şi respectiv R.D. Germană. • Duminică au sosit în Capitală sportivii sovietici care vor partici­pa la cea de a lll-a ediţie a cam­pionatelor internaţionale de tir de la Bucureşti. Lotul sportivilor so­vietici cuprinde o serie de trăgă­tori de valoare internaţională ca recordmanii mondiali Cerkasov, Sorokin, Nasonov, Umarov, Bog­danov şi Borisov. • Marele concurs internaţional de atletism „Memorialul Harbig“, la care au participat atleţi fruntaşi din 16 ţări, s-a încheiat duminică la Dresda. O performanţă excepţio­nală a realizat echipa feminină de ştafetă 4x100 m. a R. D. Germa­ne care a realizat timpul de 45“ 1/10 Proba de­­săritură in înăl­ţime ,-a revenit atletului ceho­slovac Kovar cu rezultatul de 2.00 Ion Speter (R.P-R.) s-a clasat pe locul trei cu 1,97 m. /X/ rsj /xj <x/ îX/ f\j r\j r\j /\j r\j r\j r\j f\j r\j r\j skj r*j /x/ e\a #x^ /x^ r\j r\j Xi f'V' /V V V /V PE SCURT • W <V <V (V 'X/ X/ »X/ V <X

Next