Romînia Liberă, ianuarie 1957 (Anul 15, nr. 3805-3829)
1957-01-03 / nr. 3805
Pag. 2-a întregul nostru popor salută cu încredere şi satisfacţie hotârîrile plenarei C. C. al P. M. R. Imbold spre noi victorii ÎNTREBARE : Cum priveşte comitetul executiv al sfatului popular regional Bucureşti problema lărgirii şi consolidării sectorului socialist din agricultura regiunii in lumina lucrărilor plenarei din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. ? RĂSPUNS: întrebarea dv. cere un răspuns detailat. Iar eu în momentulde fată nu sunt prea în măsură să vă pot satisface. Asta deoarece membrii comitetului executiv regional București n-au discutat după plenara din decembrie decît foarte puţin problema pe care aţi ridicat-o. Aşa că am să vă spun cam puţine lucruri, iată-le. La plenara din decembrie a Comitetului Central s-a hotărît între altele să se înlocuiască modul actual de formare a fondului centralizat al statului pe bază de cote obligatorii prin sistemul de achiziţii şi contractări. Faptul acesta sporeşte foarte mult importanţa sectorului socialist din agricultură. E limpede ca lumina zilei că existenţa unui sector agricol socialist puternic, consolidat şi dezvoltat dă posibilitatea să se formeze fondul centralizat al statului în condiţii mult mai bune decît atunci cînd achiziţiile şi contractările se fac în principal din sectorul individual. De aici izvorăşte o concluzie logică. Anume că trebuie să ne străduim să facem în aşa fel încît sectorul socialist din agricultura regiunii noastre să ajungă la nivelul cerut. Trebuie, deoarece la ora actuală el nu se prezintă aşa cum ar fi de dorit. S-a cooperativizat doar 16 la sută din suprafaţa arabilă existentă. Anumite unităţi cooperatiste nu au atins treapta care să le permită să obţină recolte mari, producţii ridicate în sectorul zootehnic, etc. Comitetul executiv regional cunoaşte bine aceste lucruri. El a şi luat măsuri care să aducă o îmbunătăţire radicală a muncii în domeniul de care ne ocupăm. Anumite jaloane s-au stabilit şi în ceea ce priveşte consolidarea sectorului socialist din agricultură. S-a hotărît, de pildă, să sprijinim unităţile cooperatiste ca în 1957 să obţină cîte 1400 kg. grîu şi cîte 3000 kg. porumb de hectar. S-au stabilit de asemenea indicii care trebuie atinşi în ceea ce priveşte producţia sectorului zootehnic al acestor unităţi, cultivarea plantelor Convorbire cu tov. NICOLAE POPESCU Vicepreşedinte al sfatului popular regional Bucureşti tehnice în cadrul lor, etc. Vom continua cu şi mai multă intensitate munca începută. Vom sprijini unităţile socialiste pentru ca să se lărgească, pentru ca să se mărească numărul lor. ÎNTREBARE : V-am ruga acum să ne spuneţi dacă in cadrul comitetului executiv al sfatului popular regional Bucureşti s-a discutat cumva despre măsurile care se cer luate pentru sporirea producţiei agricole şi dacă s-a ajuns la vreo concluzie în această privinţă. RĂSPUNS : Sigur că s-a discutat. Părerea generală a fost că recoltele pe care le scoatem noi în prezent sunt sub nivelul posibilităţilor. Comitetul executiv a şi stabilit unele măsuri care trebuie luate pentru a se înlătura acest rău, pentru a se spori producţia agricolă în regiunea noastră. Voi enumera numaidecît cîteva din aceste măsuri. S-a hotărît, bunăoară, ca tehnicienii de la comune să acorde asistenţa agrotehnică mai mult decît în trecut şi gospodăriilor individuale. Pentru ca această asistenţă să fie calificată şi deci utilă s-a luat măsura ca în cursul iernii acesteia, tehnicienii respectivi să urmeze în cadrul S.M.T. cursuri menite să le completeze cunoştinţele de specialitate, să-i familiarizeze cu noutăţile apărute în domeniul lor de activitate. Şi pentru că sîntem la capitolul învăţătură, trebuie să arăt că i-am mobilizat şi pe colectivişti, pe întovărăşiţi, pe ţăranii muncitori să se ocupe de această treabă. Cursurile agrozootehnice de masă s-au deschis peste tot. Ne-au venit numeroase veşti care ne arată că anul acesta ele funcţionează mai bine şi cu rezultate mai fructuoase decît în trecut. Producţia agricolă se prezintă aşa cum se prezintă la noi şi din cauza felului cum e privită problema îngrăşării solului. Adevărul e că o mare parte a ţăranilor muncitori din regiunea noastră nu dau atenţie acestui fapt. Cantităţi enorme de gunoi de grajd se ard sau se aruncă. Ingrăşămintele chimice zac în depozite. Am hotărît să punem capăt acestei stări de lucruri. In cursul acestei ierni se va duce în satele regiunii Bucureşti o largă acţiune pentru a-i convinge pe oameni să care gunoiul de grajd la cîmp. Se va insista de asemenea ca ei să-şi procure îngrăşăminte chimice şi să le folosească în mod adecvat. Dintre culturile agricole, de cea mai mare atenţie se va bucura în viitor porumbul. Iată numai două cifre care ilustrează afirmaţia mea. In acest an se va extinde suprafaţa semănată cu porumb hibrid pînă la 200.000 hectare. 1000 de hectare de porumb se vor iriga ÎNTREBARE : După cum reiese din lucrările plenarei din decembrie, sfaturilor populare le vor reveni sarcini farte importante in domeniul contractărilor şi achiziţiilor. Ce aveţi de spus în această privinţă ? RĂSPUNS: Intr-adevăr, vom avea obligaţii foarte mari. Inlocuindu-se sistemul de predare a cotelor obligatorii, va trebui să ne străduim să asigurăm produsele necesare fondului centralizat prin contractări şi achiziţii. E o treabă grea şi de mare răspundere. E cu atît mai grea cu cît nouă ne revine sarcina să aprovizionăm un asemenea centru cum este Capitala. Dar trebuie să vă spun că membrii comitetului executiv al sfatului popular regional București nu se vor da nicidecum înlături de la îndeplinirea sarcinilor care le revin în privința aceasta. Pe data de 5 ianuarie vom avea o şedinţă consacrată pe lngă altele şi acestei probleme. Vom hotărî atunci volumul contractărilor şi achiziţiilor pe anul în curs vom stabili în ce fel trebuie să se procedeze pentru acoperirea acestui volum. Asigurăm conducerea partidului, asigurăm guvernul nostru că ne vom da toată silinţa pentru a îndeplini cu cinste obligaţiile noastre în domeniul achiziţiilor şi contractărilor. Asigurăm pe oamenii muncii din Capitală că vom munci în aşa fel încît aprovizionarea lor cu produse alimentare să fie asigurată. Perspectiva viitoarelor succese (Urmare din pag. la) — ne-a spus ing. A. Debeserian — în cadrul orientării politicii de investiţii, în faţa noastră se ridică sarcina de a organiza astfel munca încît să putem folosi mai bine maşinile şi utilajele, suprafeţele de producţie. In 1956, de pildă, de abia am atins cifra planificată pentru utilizarea maşinilor. Iată de ce ne-am gîndit ca în acest an să trecem la o reaşezare a maşinilor pe linia fluxului tehnologic. Sporirea mecanizării la turnătorie, organizarea unui flux tehnologic mai economic în această secţie, sunt alte măsuri menite să pună în valoare noi şi bogate rezerve interne ale întreprinderii noastre“. Ultimul interlocutor a fost tov. Petre Billus, contabilul şef al întreprinderii. El s-a referit la o serie de cazuri, pentru a ilustra cît de mult dăunează iniţiativei de jos centralismul excesiv. „In anul 1956 uzina noastră şi-a sporit beneficiile faţă de 1955 cu peste 25 la sută. Acest lucru s-a răsfrînt după cum era şi firesc şi asupra nivelului fondului directorului. De folos însă că acest fond a crescut dacă din cauza unor forme greoaie şi birocratice, noi nu am putut utiliza cea mai mare parte din aceşti bani. Din 186.000 lei repartizaţi pentru ajutoare individuale s-au cheltuit doar 1000 lei. Au rămas necheltuiţi şi cei 40.000 lei destinaţi premierilor pentru fapte excepţionale. Un singur lucru bun am putut şi noi face din fondul directorului . S-a construit o clădire cu două apartamente de locuit. Cu banii rămași însă necheltuiți din celelalte capitole, am fi putut construi încă 6 apartamente. Sunt sigur că în folosirea fondului întreprinderii, care a luat acum locul fondului directorului, și care se va putea utiliza şi pentru construcţia de locuinţe, cantine, pentru premii, asemenea anomalii nu vor mai exista", încheind cu aceste cuvinte tov. Bilius m-a poftit apoi în biroul directorului întreprinderii. Acolo am întîlnit pe mulţi dintre fruntaşii uzinei, muncitori, tehnicieni şi funcţionari. Celor prezenţi, directorul uzinei le-a urat la mulţi ani, succes în îndeplinirea hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. TUDOR GHEORGHIU Pommia liberă Trenurile prieteniei IAŞI. —1 ianuarie 1957, ora 6,05, dimineaţa. Impiegatul de mişcare din gara Socola Roşie primeşte o comunicare din staţia Ungheni: peste 70 minute în gara Socola Roşie v-a sosi un tren din Uniunea Sovietică încărcat cu produse pentru ţara noastră. La ora 7,15 minute apare garnitura alcătuită din 29 de vagoane. Este primul tren cu mărfuri din ţara vecină şi prietenă intrat în anul 1957 în ţara noastră prin gara Socola Roşie. „Trenul prieteniei“ conţine 1200 tone de produse , cărămidă refractară pentru Hunedoara şi Reşiţa, ulei de cărbune pentru traversele de cale ferată, laminate de fier, fier brut, îngrăşăminte chimice pentru unităţile socialiste ale agriculturii; 250 tone mărfuri sînt venite cu acelaşi tren în tranzit pentru alte ţări de democraţie populară. ★ GALAŢI.—Prin staţia C.F.R. Gălaţi- Larga marţi la ora 7,20 a sosit din U.R.S.S un alt tren al prieteniei care transportă 1.287 tone de mărfuri, printre care: minereu, tuburi, oţel, vergele, piese de rezervă pentru utilaj industrial, tablă etc. In aceeaşi zi, la ora 17,30 a sosit o nouă garnitură care a transportat aproape 900 tone de diferite mărfuri. Au sosit de asemenea în tranzit mărfuri pentru R P.F. Iugoslavia, R. P. Ungară și R P. Bulgaria. Inaugurarea noului local al Filarmonicii de Stat „Oltenia“ CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — Anul 1956 s-a încheiat cu un eveniment deosebit de important în viaţa cultural-artistică a oraşului Craiova. A fost dat în folosinţă noul local al Filarmonicii de Stat „Oltenia“ din localitate. Sala de concert a noului local are o capacitate de 500 de locuri, iar pe scenă poate încăpea o formaţie orchestrală de 90 persoane, sau un cor de 120 persoane. Cu prilejul festivităţii de inaugurare a noului local, orchestra Filarmonică de Stat „Oltenia“ a prezentat un concert simfonic, care s-a bucurat de un mare succes. -----■---- -----■---- Informaţii Tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, a trimis o telegramă de felicitări domnului Dirdim Mohamed Osman, preşedintele Consiliului Suprem de Stat al Republicii Sudan cu prilejul primei aniversări a proclamării independenţei Republicii Sudan. ★ Cu prilejul sărbătoririi a 40 de anii de carieră a primului concert-maestru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, din Capitală prof. Alexandru Theodorescu, artist emerit al R.P.R., miercuri seara a avut loc în sala Ateneului R.P.R. un concert extraordinar dat de Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ colectiv artistic emerit din R.P.R. Prof. Alexandru Theodorescu a interpretat Concertul pentru vioară şi orchestră de Nardini, Vrăjile Amidei, poem pentru vioară şi orchestră de I. Nonna-Otescu şi Concertul pentru vioară şi orchestră de Beethoven. Au dirijat George Georgescu, artist al poporului şi Mircea Basarab. Concertul a fost călduros aplaudat. ★ Pe scena Teatrului „Constantin Nottara“,a avut loc luni seara premiera piesei „Cauţiunea“ de scriitorul german Hans Lucke. (Agerpres) Prima zi de muncă In noul an La mulţi ani! Urarea aceasta ne-a fost dat s-o auzim in prag de an nou, ca şi in prima zi a lui 1957, pretutindeni, pe străzi, în tramvaie ca şi în autobuze, în case, prin magazine, în întreprinderi şi în instituţii, etc. Şi-au adresat-o deopotrivă părinţi, soţi, copii, rude, prieteni, cunoscuţi şi chiar oameni care se vedeau atunci pentru prima oară şi doar pentru răgazul cltorva secunde de vecinătate. Şi urarea, pornită din adîncul inimilor, făcea glasurile să sune mai melodios, înflorea obrajii, dădea luciri catifelate privirilor. La mulţi ani, tovarăşi! Cu urarea aceasta s-au despărţit tovarăşii de muncă In ultima zi a anului, cu lunar„en„laCnT(p intimP,nat tn prima zi de muncă in noul an. Pentru unU această zi de muncă a fost chiar prima zi a l0ului an, pentru că... specificul munca lor nu le-a îngăduit odihna sărbătorească "de care s-a bucurat din pUn, imensa majoritate a poporului nostru. Duii au pornit-o aşa cum porneşte în■ PO -POPOr. c“."credere, cu dragoste, cu optimism, înflăcăraţi de bilanul anului străbătut, de perspectivele luminoase ale noului an, înarmaţi de partid cu noi şi importante marsuri în lupta pentru făurirea unei vieţi din ce în ce mai bune : hotăririle plenarei C.C al P.M.R. din 27-28 decembrie. Cu trenul nr. 8572 Depoul de locomotive C.F.R. din oraşul Giurgiu. Locomotivele stau sub presiune şi se simte un miros înţepător de cărbuni arşi. Strînşi laolaltă sînt cîţiva mecanici de locomotive şi fochişti, veniţi aici cu trenurile ce le conduc, şi care discută hotârîrile plenarei C.C. al P.M.R. Miezul nopţii de 31 decembrie 1956. Toţi fac roată în jurul unui bărbat oacheş, robust, parcă un uriaş în mantaua lui îmblănită. E primul dintre el care avea să pornească la drum, în noul an. Mecanicul Ion N. Lovin, din depoul C.F.R. Bucureşti-Triaj, căci despre el este vorba, primeşte şi răspunde cu bucurie stringerilor de mîini şi urărilor tovarăşilor de muncă. Apoi se îndreaptă spre locomotiva sa, unde-l aşteaptă fochistul Marin Balaş. Locomotiva nr. 5025 este cea mai „bătrînă“ din depoul C.F.R. Bucureşti- Triaj. Chiar în ziua anului nou s-au împlinit doi ani de cînd Ion N. Lovin lucrează pe această maşină. A luat-o aproape în stare de reformă, într-o vreme cînd unii mecanici o ocoleau. Dar „bătrînica“ mai are încă multă viaţă. Cerea doar să fie îngrijită cu pricepere şi tocmai acest lucru l-a înţeles şi l-a făcut Ion Lovin. Curînd, „50251“ a trecut în rîndul locomotivelor fruntaşe, lucrînd un an şi jumătate într-una din cele mai grele secţii, remorcînd sute de trenuri cu supratonaj iar de 5 luni i s-a prelungit „paşaportul de circulaţie", căci verificările făcute i-au dat acest certificat. Ion N. Lovin apucă minerul sirenei şi-l trage. Un şuierat prelung izbucneşte un salut pentru noul an penttru tovarăşii ce mai rămîn la depuig C.F.R. Giurgiu un răspuns la semnalul de ..cale liberă“... Şi lungul tren de marfă se urneşte pe şinele lucii, pornind înapoi spre casă, spre depoul Bucureşti-Triaj. Amintiri de drum în prima zi de muncă? Nemărginirea cîmpului învestmîntat cu zăpadă, gări în care se repetau urări de anul nou, de drum bun, din partea impiegaţilor de mişcare, — apoi iar licurici în noapte, sate şi tîrpuri unde oamenii petreceau în veselie prima zi a noului an. La orele 8:59, trenu! nr. 8572 a ajuns, conform graficului, fără întîrziere sau defecţiuni în gara C.F.R. Bucureşti-Triaj... O oră mai tirziu, Ion N. Lovin primul decorat cu Medalia Muncii din Depoul Bucureşti-Triaj, fruntaş al întrecerii socialiste, a fost primit cu calde urări şi îmbrăţişări în chiar pragul casei lui de cei 5 copii ai săi, de soţie şi prieteni, tovarăşi de muncă, care veniseră să sărbătorească împreună cu el prima zi a noului an. Pîini rumene, aurii In secţia de franzelărie a fabricii „Steagul Roşu“ domneşte o activitate însufleţită de veselia sărbătorii. Malaxoarele frămintă, cu braţele lor uriaşe, plămada greoaie; la prese, fete îmbrăcate în halate albe, cu părul strîns sub tulpane, împart coca în părţi egale; alte fete le transportă spre gurile cuptoarelor. La ora 14.30, au ieşit, în primul schimb pe anul cel nou, primele pîini. Mînuind cu îndemînare lopata uriaşă, Ion Cavaleru, cocătorul, fruntaşul brigăzii lui Alexandru Firu, scoate fără încetare pe gura cuptorului piinile lunguieţe, rumene, aurii. Un abur dulce, de pîine coaptă, de pîine caldă, proaspătă, îţi pătrunde în nări. Cocătorul, cu faţa lucioasă de căldura focului, lucrează fără încetare. Lopata alunecă iar în cuptor: o altă serie de pîini a fost pusă la copt. E sărbătoare. Pe străzi, copiii aruncă boabe de grîu, simbol al belşugului. In case, oamenii mai ciocnesc pahare, urîndu-şi fericire, viaţă lungă şi pace. La secţia franzelărie a fabricii „Steagul Roşu“, Ion Cavaleru şi alţi zeci de muncitori ca şi el, lucrează fără încetare în această primă zi a anului. In gindurile stăruie, îi animă, hotârîrile plenarei C.C. la P.M.R., pentru ridicarea nivelului de viaţă al poporului, pentru îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitorilor. Pînă la ora 10 seara, ora de închidere a schimbului, brigada lui Alexandru Firu a scos 16.099 de pîini. Noaptea, o altă brigadă i-a luat locul. In zorii zilei, maşinile au transportat spre centrele de pîine ale oraşului franzelele albe, aburind încă. Pe mesele oamenilor, plinea s-a frînt, caldă şi bună, pîinea cea nouă, a noului an. Pe străzi copiii colindă încă aruncînd pumni de boabe de grîu cu urarea întregului nostru popor : Belşug ! Belşug şi pace ! Ion Cavaleru, cocătorul fruntaş al brigăzii scoate o nouă serie de pîini proaspete şi calde din cuptor. Foto : MIHAI POPESCU m industria alimentară păşeşte în noul an cu mari posibilităţi de dezvoltare (Urmare din pag. 1-a ediţiile deosebit de favorabile create de hotârîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956. Măsurile preconizate de plenară în legătură cu sporirea investiţiilor pentru satisfacerea nevoilor oamenilor muncii, lărgirea atribuţiilor conducerilor întreprinderilor şi sfaturilor populare, îmbunătăţirea sistemului de salarizare al muncitorilor, îmbunătăţirea planificării economiei, înlocuirea sistemului de rote obligatorii prin dezvoltarea contractărilor şi achiziţiilor, etc., sînt menite să ducă şi la o largă dezvoltare a industriei noastre alimentare. Aceste măsuri vin să continuie şi să dezvolte o seamă de hotărîri luate în cursul anului 1956. Astfel, măsurile luate de partid şi guvern, potrivit directivelor stabilite de Congresul al H-Iea al Partidului, au dus la îmbunătăţirea salarizării învăţătorilor, muncitorilor cu salarii mici, a cadrelor tehnico administrative, a maiştrilor, îmbunătăţirea pensiilor şi a ajutorului familial de stat. In baza programului de măsuri indicat de partid şi guvern se va trece în cursul anului 1957 la îmbunătăţirea întregului sistem de salarizare a muncitorilor din toate ramurile economiei naţionale. Aceste măsuri vor face să crească puterea de cumpărare a muncitorilor, va duce la o ridicare corespunzătoare a nivelului de trai. Pentru ca efectul acestor măsuri să fie realizat, pentru ca oamenii muncii să-şi poată satisface nevoile lor materiale la un nivel mai ridicat, trebuie asigurat pe plată un volum sporit şi mult variat de bunuri de larg consum. In planul de producţie pe anul 1957 se prevăd creşteri simţitoare la producţia de făină, paste făinoase, preparate de carne, conserve de carne, peşte, legume şi fructe, zahăr şi produse zaharoase şi altele, În noile condiţii ale înlocuirii sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea contractărilor şi achiziţiilor, se cere o serioasă mobilizare a forţelor pentru obţinerea materiilor prime corespunzătoare. Lichidînd lipsurile avute în domeniul aprovizionării, trebuie ca în cel mai scurt timp să fie terminate contractările la sfecla de zahăr, cicoare, tutun, legume şi fructe. Întreprinderile O.R.A.C.A. şi I.C.I.L. trebuie să depună eforturi mult mai susţinute pentru încheierea unui număr tot mai mare de contracte de animale şi lapte. Avantajele acordate de stat producătorilor, oferă acestora stimulente materiale deosebite. Lucrătorii însărcinaţi cu această muncă au datoria să convingă cu multă răbdare şi perseverenţă pe producători de avantajele economice ce le pot obţine contracte cu statul producţia lor. Munca de gospodărire mai bună, mai economică a materiilor prime şi materialelor,folosirea cu multă chibzuinţă a fondurilor de producţie şi investiţii, introducerea largă a micii mecanizări, atragerea tot mai activă a masei de lucrători din industria alimentară la organizarea şi gospodărirea întreprinderilor, trebuie să aducă în 1957 o substanţială creştere a productivităţii muncii şi o reducere corespunzătoare a preţului de cost. Trebuie înlăturate cu fermitate elementele şi metodele retrograde în activitatea noastră economică. Direcţiile generale din minister trebuie să se apropie tot mai mult de întreprinderi şi să înlăture fără întîrziere metoda birocratică a conducerii prin circulări şi dispoziţii, care în parte se mai practică de unii tovarăşi. Această sarcină va fi mult uşurată prin lărgirea competenţei conducerilor de întreprinderi într-o seamă întreagă de probleme. Dezvoltarea industriei alimentare din ţara noastră este condiţionată, în cele din urmă, de dezvoltarea multilaterală a agriculturii. Cantitatea, calitatea şi preţul de cost al produselor agricole, sînt hotărîtoare în activitatea economică a industriei alimentare. In marea majoritate a cazurilor, la formarea preţului de cost al produselor industriei alimentare, peste 80 la sută îi ocupă costurile materiilor prime; ori, în condiţiile unei producţii agricole nesatisfăcătoare, preţul multor produse ce formează baza de materii prime a industriei noastre, se menţine încă la un nivel mult ridicat. Din această cauză statul este obligat ca la o serie de produse alimentare să acorde pierderi planificate, oferind spre consum produsele sub preţul de cost real. Astfel, în timp ce 1 kg. marmeladă costă 8,16 lei, la consumator se vinde cu 5,20 lei. Asemenea situaţii există şi în ce priveşte laptele pentru consum, conservele de legume, preparatele de carne şi altele. Aceste elemente negative din economie pot fi înlăturate, dar pentru aceasta se cere o serioasă mobilizare a tuturor forţelor noastre şi o serioasă contribuţie a lucrătorilor din agricultură. Importantele măsuri elaborate în această privinţă de recenta plenară a C.C. al P.M.R în legătură cu dezvoltarea agriculturii şi cointeresarea materială a ţărănimii vor contribui într-o măsură hotărîtoare şi la îmbunătăţirea activităţii în industria alimentară. Sfaturile populare pot şi trebuie să sprijine dezvoltarea industriei alimentare In realizarea sarcinilor ce le avem, un sprijin deosebit de preţios pot să nu acorde organele locale ale puterii de stat. In cursul anului 1956, un ajutor însemnat l-am primit din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare din regiunile Suceava, Constanţa, Galaţi, Cluj, Stalin. Dînd atenţie îndrumării aparatului însărcinat cu efectuarea contractelor, aceste comitete executive au ajutat industria să obţină sporuri importante de materii prime ca: sfeclă de zahăr, cicoare, carne, legume şi fructe. Au fost însă şi comitete executive ale unor sfaturi populare care au dat mai puţină atenţie problemelor de aprovizionare a industriei, cum ar fi sfatul popular al regiunii Hunedoara, sau cel al regiunii Baia Mare. Sarcinile sporite ale anului 1957 impun o serioasă îmbunătăţire a aprovizionării cu materii prime a industriei alimentare. Pentru a realiza acest lucru, ne este necesar un ajutor mai susţinut din partea sfaturilor populare, o înţelegere mai profundă a nevoilor industriei din partea acestora. In acest sens, ajutorul pentru amplasarea culturilor tehnice în regiunile de cultură cele mai favorabile, realizarea integrală a contractelor la plante tehnice, recoltarea la timp și fără pierderi a materiei prime, stimularea dezvoltării zootehniei, sînt elemente deosebit de importante în îndeplinirea sarcinilor pe 1957. Aşa cum arată hotârîrile Plenarei C.C. al P.M.R. va creşte din ce în ce mai mult competenţa sfaturilor populare şi în acest cadru se va lărgi, activitatea lor economică. E limpede deci importanţa deosebită pe care o capătă întreprinderile industriei locale coordonate de către sfaturile populare. Resursele şi rezervele de care dispune fiecare regiune din ţara noastră, creează perspectiva unei largi dezvoltări a industriei locale alimentare. Prin măsurile ce se vor lua în vederea descentralizării unor activităţi economice, prin trecerea unor întreprinderi — care în fapt astăzi deservesc nevoile locale — din sistema întreprinderilor de interes republican în sistema întreprinderilor de interes local, va creşte în mod deosebit participarea activă a sfaturilor populare la îmbunătăţirea aprovizionării locale cu bunuri de consum alimentar. Un mai mare sprijin din partea celorlalte ramuri ale economiei In cursul anului 1956 Ministerul Industriei Alimentare a primit ajutor şi din partea celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Multe necazuri a pricinuit însă întreprinderilor noastre nelivrarea la timp a unor materiale sau utilaje, sau livrarea lor de calitate necorespunzătoare. Printre întreprinderile în activitatea cărora s-au putut constata astfel de practici, se situează unele din subordinea Ministerului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini. Astfel, întreprinderea „Independenţa“ Sibiu a livrat Ministerului Industriei Alimentare 50 prese de vin, a căror calitate este sub orice critică, montate şi puse în funcţiune în perioada vinificării, acestea s au defectat numai după cîteva ore, fapt ce a frînat producţia multor întreprinderi şi a produs nemulţumirea miilor de cultivatori care trebuiau să piardă zile întregi pentru vinificare. întreprinderea „Unic“ Satu Mare a livrat întreprinderilor noastre 24 de maşini de spălat borcane; din cauza executării necorespunzătoare, nici una din aceste maşini nu a putut fi pusă în funcţiune. Acest lucru a împiedicat realizarea mecanizării unor operaţiuni în industria noastră, ridicarea corespunzătoare a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, întreprinderea „Republica“ Bucureşti a livrat ţevi de calitate proastă, pentru cazanele fierbătoare ale fabricilor de zahăr ; datorită acestui fapt a fost realizat un consum suplimentar de combustibil, iar efortul depus de muncitori pentru a da mai mult zahăr şi mai ieftin, a fost împiedicat. Şi Ministerul Industriei Chimice a livrat în 1056 în mod neritmic produsele sodice necesare industriei săpunului; hîrtia necesară ambalajelor livrată tot de acest minister este insuficientă şi slabă calitativ, din care cauză industria nu poate oferi consumatorilor cantităţi sporite de produse preambalate şi frumos prezentate. Greutăţi am simţit şi din cauza nelivrării unor produse prevăzute în plan de către Ministerul Gospodăriilor Agricole de Stat ca: vin, lapte, grăsimi pentru îngrăşătorii etc. Neacoperirea planului de producţie, de către C.S.P. cu materii şi materiale, greutăţile făcute de unele organe ale Băncii de stat în efectuarea plăţilor, au avut efecte negative în activitatea economică a întreprinderilor. Ele au dus la o serie de corecturi de plan, la generarea multor documentaţii şi justificări, la pierderea unui preţios timp de muncă. ★ Măsurile de mare însemnătate preconizate de plenara C.C. al P.M.R. creează condiţii pentru sporirea producţiei bunurilor de consum alimentar, pentru obţinerea unor preţuri din ce în ce mai mici. Pentru ca traducerea în viaţă a acestor măsuri să fie cît mai eficientă se cer însă eforturi susţinute, o atentă preocupare atît din partea întreprinderilor de industrie alimentară, cît şi a întreprinderilor din celelalte ramuri ale economiei. Conducerea ministerului cît şi masa largă a lucrătorilor din industria alimentară au păşit în anul 1957 cu hotărîrea fermă de a lupta cu avînt pentru înfăptuirea hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. care deschide o largă perspectivă mobilizatoare în opera de construire a socialismului la noi în țară. . Spectacolele Ansamblului de stat de dansuri populare al U. R. S. S. Marţi şi miercuri seara, Ansamblul de stat de dansuri populare al U.R.S.S. condus de artistul poporului Igor Moiseev a dat două spectacole în Sala sporturilor de la Floreasca. Opt mii de persoane au răsplătit cu aplauze îndelungate interpretarea neîntrecuţilor maieştri ai ariei populare sovietice. „Partizanii“, „Suita moldovenească“, „Suita ucraineană“ şi celelalte creaţii ale celebrului ansamblu au stîrnit admiraţia miilor de spectatori. O mare manifestare prieteniei romîno-sovietice a avut după ce în semn de preţuire a poporului nostru şi a artei sale, membrii ansamblului au interpretat dansul romîneşti „Brîul“ şi „Muşamaua“ Ansamblul de stat de dansuri populare al U.R.S.S. îşi continuă tume în ţara noastră printr-o serie de spitacole pe care le va da la Clujului (Agerpres)! Joi 3 ianuarie 1957 — nr. 3805 Un proaspăt locuitor al pămîntului S-a născut un om la maternitatea Polizu. Un om al cărui strigăt a răi sunat întîia oară în prima zi a anului 1957. ,,La mulţi ani, băiete“, i-au urat doctorul şi moaşa care l-au ajutat să vină pe lume. S-a născut un nou celtăţean şi una din maternităţile patuiei noastre a început un nou registru. Cum se va numi acest proaspăt locuitor al pămîntuîui nu se ştie. Mama, Niculina Constantin, ţărancă muncitoare din Poenari, regiunea Bucureşti, nu s-a hotărît încă. Despre el nu putem spune decît că e un copil sănătos şi are 3.450 kilograme. A venit pe lume înconjurat de doctori şi moaşe în ziua cînd pretutindeni răsună urările de belşug şi fericire. Viitorul nu i-l putem cunoaşte, dar îl putem presupune. Va creşte înconjurat de grija ţării întregi. Mama e plină de încredere pentru viaţa fiului ei. Şi proaspătul registru al noului ar începe să se umple Următorul nou- născut e o fetiţă O cheamă Adela. Numele i s-a hotărît mai de mult. Mama, Alexandra Ungureanu, vor- beşte cu încredere de viitorul fetiţei.■ In toată ţara e sărbătoare. Pretu- tindeni se netrece. Dar doctorii A-I lexandru Cristescu, Valeria Burculeţ, Ileana Pîrvu şi Naftan Popescu, îndelplinesc şi în această zi datoria probileii lor profesiuni. In ziua aceasta la maternitatea Polizu, la fel ca într o casă de naştere din Munţii Apuseni, ca într-o comună de pe întinsul Bărăganului, s-au născut copii vegheaţi de un medic sau de o moaşă. Copiii vieţii noastre ne care vor simţi, vor trăi, din plin de-a lungul anilor tîlcul adine al străvechii urări: La mulţi ani! Conferinţa de presă cu conducătorii Ansamblului de dansuri populare al U.R.S.S. Teri a avut loc la Casa Ziariştilor din Capitală o conferinţă de presă cu participarea lui Igor Moiseev, artist al poporului din U.R.S.S., a altor membri ai Ansamblului de stat de dansuri populare al U.R.S.S. Răspunzînd întrebărilor ce i-au fost adresate, Igor Moiseev a vorbit pe larg despre discuţiile purtate în Uniunea Sovietică pe marginea problemelor baletului, a găsirii unor noi forme de reflectare a realităţii sovietice în arta coregrafică. In continuare, vorbitorul a împărtăşit celor prezenţi impresiile sale în urma turneului ansamblului în Franţa, Anglia, Italia, Liban, Siria, Cehoslovacia. Igor Moiseev a vorbit apoi despre modul de recrutare şi promovare cadrelor tinere în ansamblu şi şi-a exprimat satisfacţia faţă de realizările obţinute în domeniul artei noi şii coregrafice, de la ultima sa vizită Romînia pînă în prezent. Dirijorul orchestrei ansamblu, Samson Galperin, a arătat felul că colaborează la punerea în scena dansurilor şeful orchestrei şi maestru de balet. In numele celor prezenţi Iov A Bârlădeanu a mulţumit lui Igor Moiseel şi colaboratorilor săi pentru expunerile făcute uvînd întregului ansarb succese în creaţie pentru anul cal începe Manifestări muzicale în Capitala Vineri 4 ianuarie, ora 20, în sala Dalles concert de muzică de cameră dat de prof. Mihail Andricu, maestru emerit al artei din R.P.R. — pian ; Vladimir Orlov, laureat al Concursului Internaţional de la Praga — violoncel; Helmut Plattner — pian şi de Cvintetul de suflători compus din: Filip Pitaru-Bulimar — flaut; Ion Danie -Boboi; Octavian Popa — clarinet; Dimitrie Alecsandrescu — fagot şi Ion Bădănoiu — corn. Sâmbătă 5 ianuarie, ora 17, în sala Dalles concert-lecţie cu subiectul „Max Reger“ din ciclul „Mari figuri de compozitori“. Conferenţiar: prof. Theodor Bălan., Simbătă 5 ianuarie, ora 20, şi duminică 6 ianuarie, ora 11, în sala Ateneului R.P.R. concertul simfonic a Fillarmonicii de Stat „George Enescu“ cu următorul program: Uvertura la opera „Maeştrii cîntăreţi din Nemberl de Richard Wagner; Concertul un Ii major pentru pian şi orchestră de Moizart (Solistă: Maria Fotino, artistă emmerită a R.P.R.); Jocuri din Bihor de C. Silvestri şi Fantezia pentru piaru cor şi orchestră de Beethoven (Solistă: Maria Fotino). Dirijor: Mircea Basarab. Dirijorul corului: D. D. Botez, artist emerit al R.P.R.