Romînia Liberă, ianuarie 1957 (Anul 15, nr. 3805-3829)

1957-01-03 / nr. 3805

Pag. 2-a întregul nostru popor salută cu încredere şi satisfacţie hotârîrile plenarei C. C. al P. M. R. Imbold spre noi victorii ÎNTREBARE : Cum priveşte co­mitetul executiv al sfatului popular regional Bucureşti pro­blema lărgirii şi consolidării sectorului socialist din agricul­tura regiunii in lumina lucrări­lor plenarei din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. ? RĂSPUNS: întrebarea dv. cere un răspuns detailat. Iar eu în momentul­­de fată nu sunt prea în măsură să vă pot satisface. Asta deoarece membrii comitetului executiv regional Bucu­rești n-au discutat după plenara din decembrie decît foarte puţin problema pe care aţi ridicat-o. Aşa că am să vă spun cam puţine lucruri, iată-le. La plenara din decembrie a Comitetu­lui Central s-a hotărît între altele să se înlocuiască modul actual de for­mare a fondului centralizat al statu­lui pe bază de cote obligatorii prin sistemul de achiziţii şi contractări. Faptul acesta sporeşte foarte mult importanţa sectorului socialist din a­­gricultură. E limpede ca lumina zi­lei că existenţa unui sector agricol socialist puternic, consolidat şi dez­voltat dă posibilitatea să se formeze fondul centralizat al statului în con­diţii mult mai bune decît atunci cînd achiziţiile şi contractările se fac în principal din sectorul individual. De aici izvorăşte o concluzie logică. A­­nume că trebuie să ne străduim să facem în aşa fel încît sectorul socia­list din agricultura regiunii noastre să ajungă la nivelul cerut. Trebuie, deoarece la ora actuală el nu se pre­zintă aşa cum ar fi de dorit. S-a coo­­­perativizat doar 16 la sută din supra­faţa arabilă existentă. Anumite uni­tăţi cooperatiste nu au atins treapta care să le permită să obţină recolte mari, producţii ridicate în sectorul zootehnic, etc. Comitetul executiv re­gional cunoaşte bine aceste lucruri.­ El a şi luat măsuri care să aducă o îm­bunătăţire radicală a muncii în dome­niul de care ne ocupăm. Anumite jaloane s-au stabilit şi în ceea ce priveşte consolidarea sectoru­lui socialist din agricultură. S-a ho­tărît, de pildă, să sprijinim unităţile cooperatiste ca în 1957 să obţină cîte 1400 kg. grîu şi cîte 3000 kg. porumb de hectar. S-au stabilit de asemenea indicii care trebuie atinşi în ceea ce priveşte producţia sectorului zootehnic al acestor unităţi, cultivarea plantelor Convorbire cu tov. NICOLAE POPESCU Vicepreşedinte al sfatului popular regional Bucureşti tehnice în cadrul lor, etc. Vom conti­nua cu şi mai multă intensitate mun­ca începută. Vom sprijini unităţile so­cialiste pentru ca să se lărgească, pentru ca să se mărească numărul lor. ÎNTREBARE : V-am ruga acum să ne spuneţi dacă in cadrul comitetului executiv al sfatului popular regional Bucureşti s-a discutat cumva despre măsurile care se cer luate pentru spori­rea producţiei agricole şi dacă s-a ajuns la vreo concluzie în această privinţă. RĂSPUNS : Sigur că s-a discutat. Părerea generală a fost că recoltele pe care le scoatem noi în prezent sunt sub nivelul posibilităţilor. Comitetul executiv a şi stabilit unele măsuri care trebuie luate pentru a se înlătura acest rău, pentru a se spori producţia agricolă în regiunea noastră. Voi enu­mera numaidecît cîteva din aceste mă­suri. S-a hotărît, bunăoară, ca tehni­cienii de la comune să acorde asisten­ţa agrotehnică mai mult decît în tre­cut şi gospodăriilor individuale. Pen­tru ca această asistenţă să fie califi­cată şi deci utilă s-a luat măsura ca în cursul iernii acesteia, tehnicienii respectivi să urmeze în cadrul S.M.T. cursuri menite să le completeze cuno­ştinţele de specialitate, să-i familiari­zeze cu noutăţile apărute în domeniul lor de activitate. Şi pentru că sîntem la capitolul învăţătură, trebuie să arăt că i-am mobilizat şi pe colectivişti, pe întovărăşiţi, pe ţăranii muncitori să se ocupe de această treabă. Cursu­rile agrozootehnice de masă s-au des­chis peste tot. Ne-au venit numeroase veşti care ne arată că anul acesta ele funcţionează mai bine şi cu rezulta­te mai fructuoase decît în trecut. Pro­ducţia agricolă se prezintă aşa cum se prezintă la noi şi din cauza felu­lui cum e privită problema îngrăşă­­rii solului. Adevărul e că o mare par­te a ţăranilor muncitori din regiunea noastră nu dau atenţie acestui fapt. Cantităţi enorme de gunoi de grajd se ard sau se aruncă. Ingrăşămintele chimice zac în depozite. Am hotărît să punem capăt acestei stări de lu­cruri. In cursul acestei ierni se va duce în satele regiunii Bucureşti o largă acţiune pentru a-i convinge pe oameni să care gunoiul de grajd la cîmp. Se va insista de asemenea ca ei să-şi procure îngrăşăminte chimice şi să le folosească în mod adecvat. Dintre culturile agricole, de cea mai mare atenţie se va bucura în viitor porumbul. Iată numai două cifre care ilustrează afirmaţia mea. In acest an se va extinde suprafaţa semănată cu porumb hibrid pînă la 200.000 hectare. 1000 de hectare de porumb se vor iri­ga­ ÎNTREBARE : După cum reiese din lucrările plenarei din de­cembrie, sfaturilor populare le vor reveni sarcini farte impor­tante in domeniul contractări­lor şi achiziţiilor. Ce aveţi de spus în această privinţă ? RĂSPUNS: Intr-adevăr, vom avea obligaţii foarte mari. Inlocuindu-se sistemul de predare a cotelor obliga­torii, va trebui să ne străduim să asi­gurăm produsele necesare fondului centralizat prin contractări şi achizi­ţii. E o treabă grea şi de mare răs­pundere. E cu atît mai grea cu cît nouă ne revine sarcina să aprovizio­năm un asemenea centru cum este Ca­pitala. Dar trebuie să vă spun că membrii comitetului executiv al sfatu­lui popular regional București nu se vor da nicidecum înlături de la înde­plinirea sarcinilor care le revin în privința aceasta. Pe data de 5 ianua­rie vom avea o şedinţă consacrată pe lngă altele şi acestei probleme. Vom hotărî atunci volumul contractărilor şi achiziţiilor pe anul în curs vom sta­bili în ce fel trebuie să se procedeze pentru acoperirea acestui volum. Asi­gurăm conducerea partidului, asigu­răm guvernul nostru că ne vom da toată silinţa pentru a îndeplini cu cinste obligaţiile noastre în domeniul achiziţiilor şi contractărilor. Asigu­răm pe oamenii muncii din Capitală că vom munci în aşa fel încît apro­vizionarea lor cu produse alimentare să fie asigurată. Perspectiva viitoarelor succese (Urmare din pag. l­a) — ne-a spus ing. A. Debeserian — în cadrul orientării politicii de in­vestiţii, în faţa noastră se ridică sar­cina de a organiza astfel munca în­cît să putem folosi mai bine maşi­nile şi utilajele, suprafeţele de pro­ducţie. In 1956, de pildă, de abia am atins cifra planificată pentru utiliza­rea maşinilor. Iată de ce ne-am gîn­­dit ca în acest an să trecem la o re­aşezare a maşinilor pe linia­ fluxului tehnologic. Sporirea mecanizării la turnătorie, organizarea unui flux tehnologic mai economic în această secţie, sunt alte măsuri menite să pună în valoare noi şi bo­gate rezerve interne ale întreprin­derii noastre“. Ultimul interlocutor a fost tov. Petre Billus, contabilul şef al întreprin­derii. El s-a referit la o serie de ca­zuri, pentru a ilustra cît de mult dăunează iniţiativei de jos centralis­mul excesiv. „In anul 1956 uzina noastră şi-a sporit beneficiile faţă de 1955 cu peste 25 la sută. Acest lucru s-a răsfrînt după cum era şi firesc şi asupra nivelului fondului directoru­lui. De folos însă că acest fond a crescut dacă din cauza unor forme greoaie şi birocratice, noi nu am pu­tut utiliza cea mai mare parte din aceşti bani. Din 186.000 lei reparti­zaţi pentru ajutoare individuale s-au cheltuit doar 1000 lei. Au rămas ne­cheltuiţi şi cei 40.000 lei destinaţi premierilor pentru fapte excepţionale. Un singur lucru bun am putut şi noi face din fondul directorului . S-a construit o clădire cu două aparta­mente de locuit. Cu banii rămași însă necheltuiți din celelalte capitole, am fi putut construi încă 6 aparta­mente. Sunt sigur că în folosirea fon­dului întreprinderii, care a luat acum locul fondului directorului, și care se va putea utiliza şi pentru construc­ţia de locuinţe, cantine, pentru pre­mii, asemenea anomalii nu vor mai exista", încheind cu aceste cuvinte tov. Bi­­lius m-a poftit apoi în biroul direc­torului întreprinderii. Acolo am în­­tîlnit pe mulţi dintre fruntaşii uzinei, muncitori, tehnicieni şi funcţionari. Celor prezenţi, directorul uzinei le-a urat la mulţi ani, succes în îndepli­nirea hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. TUDOR GHEORGHIU Pommia liberă T­renurile prieteniei IAŞI. —­1 ianuarie 1957, ora 6,05, dimineaţa. Impiegatul de mişcare din gara Socola Roşie primeşte o comuni­care din staţia Ungheni: peste 70 minute în gara Socola Roşie v-a sosi un tren din Uniunea Sovietică încăr­cat cu produse pentru ţara noastră. La ora 7,15 minute apare garnitura alcătuită din 29 de vagoane. Este pri­mul tren cu mărfuri din ţara vecină şi prietenă intrat în anul 1957 în ţara noastră prin gara Socola Roşie. „Tre­nul prieteniei“ conţine 1200 tone de produse , cărămidă refractară pentru Hunedoara şi Reşiţa, ulei d­e cărbune pentru traversele de cale ferată, lami­nate de fier, fier brut, îngrăşăminte chimice pentru unităţile socialiste ale agriculturii; 250 tone mărfuri sînt ve­nite cu acelaşi tren în tranzit pentru alte ţări de democraţie populară. ★ GALAŢI.—Prin staţia C.F.R. Gălaţi- Larga marţi la ora 7,20 a sosit din U.R.S.S un alt tren al prieteniei care transportă 1.287 tone de mărfuri, printre care: minereu, tuburi, oţel, vergele, piese de rezervă pentru utilaj industrial, tablă etc. In aceeaşi zi, la ora 17,30 a sosit o nouă garnitură care a transportat aproape 900 tone de diferite mărfuri. Au sosit de ase­menea în tranzit mărfuri pentru R P.F. Iugoslavia, R. P. Ungară și R P. Bulgaria. Inaugurarea noului local al Filarmonicii de Stat „Oltenia“ CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — Anul 1956 s-a încheiat cu un eveniment deosebit de important în viaţa cultural-artistică a oraşului Craiova. A fost dat în folosinţă noul local al Filarmonicii de Stat „Olte­nia“ din localitate. Sala de concert a noului local are o capacitate de 500 de locuri, iar pe scenă poate încăpea o formaţie orchestrală de 90 per­soane, sau un cor de 120 persoane. Cu prilejul festivităţii de inaugu­rare a noului local, orchestra Filar­monică de Stat „Oltenia“ a prezen­tat un concert simfonic, care s-a bucurat de un mare succes. -----■----­ -----■----­ Informaţii Tovarăşul dr. Petru Groza, preşe­dintele Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale a Republicii Populare Române, a trimis o telegramă de felicitări domnului Dirdim­ Mohamed Osman, preşedintele Consiliului Suprem de Stat al Republicii Sudan cu prilejul primei aniversări a proclamării inde­pendenţei Republicii Sudan. ★ Cu prilejul sărbătoririi a 40 de anii de carieră a primului concert-maestru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, din Capi­tală prof. Alexandru Theodorescu, ar­tist emerit al R.P.R., miercuri seara a avut loc în sala Ateneului R.P.R. un concert extraordinar dat de Or­chestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George­ Enescu“ colectiv artistic emerit din R.P.R. Prof. Alexandru Theodorescu a in­terpretat Concertul pentru vioară şi orchestră de Nardini, Vrăjile Am­i­dei, poem pentru vioară şi orchestră de I. Nonna-Otescu şi Concertul pen­tru vioară şi orchestră de Beethoven. Au dirijat George Georgescu, artist al poporului şi Mircea Basarab. Concertul a fost călduros aplaudat. ★ Pe scena Teatrului „Constantin Nottara“,a avut loc luni seara pre­miera piesei „Cauţiunea“ de scriito­rul german Hans Lucke. (Agerpres) Prima zi de muncă In noul an La mulţi ani! Urarea aceasta ne-a fost dat s-o au­zim in prag de an nou, ca şi in prima zi a lui 1957, pretutindeni, pe străzi, în tramvaie ca şi în autobuze, în case, prin magazine, în întreprinderi şi în instituţii, etc. Şi-au adresat-o deopotrivă părinţi, soţi, copii, rude, prieteni, cunoscuţi şi chiar oameni care se ve­deau atunci pentru prima oară şi doar pentru răgazul cltorva secunde de vecinătate. Şi urarea, pornită din adîncul inimilor, făcea glasurile să sune mai me­lodios, înflorea obrajii, dădea luciri catifelate privi­rilor. La mulţi ani, tovarăşi! Cu urarea aceasta s-au des­părţit tovarăşii de muncă In ultima zi a anului, cu lunar„en„laCnT(p intimP,nat tn prima zi de muncă in noul an. Pentru unU­ această zi de muncă a fost chiar prima zi a l0ului an, pentru că... specificul munca lor nu le-a îngăduit odihna sărbătorească "de care s-a bucurat din pUn, imensa majoritate a po­porului nostru. Duii au pornit-o aşa cum porneşte în­­■ PO -POPOr. c“."­credere, cu dragoste, cu optimism, înflăcăraţi de bilan­ul anului străbătut, de perspecti­vele luminoase ale­ noului an, înarmaţi de partid cu noi şi importante marsuri în lupta pentru făurirea unei vieţi din ce în ce mai bune : hotăririle plenarei C.C al P.M.R. din 27-28­ decembrie. Cu trenul nr. 8572 Depoul de locomotive C.F.R. din oraşul Giurgiu. Locomotivele stau sub presiune şi se simte un miros în­ţepător de cărbuni arşi. Strînşi lao­laltă sînt cîţiva mecanici de locomo­tive şi fochişti, veniţi aici cu trenurile ce le conduc, şi care discută hotârîrile plenarei C.C. al P.M.R. Miezul nopţii de 31 decembrie 1956. Toţi fac roată în jurul unui bărbat oacheş, robust, parcă un uriaş în man­taua lui îmblănită. E primul dintre el care avea să pornească la drum, în noul an. Mecanicul Ion N. Lovin, din depoul C.F.R. Bucureşti-Triaj, căci despre el este vorba, primeşte şi răs­punde cu bucurie stringerilor de mîini şi urărilor tovarăşilor de muncă. Apoi se îndreaptă spre locomotiva sa, unde-l aşteaptă fochistul Marin Balaş. Locomotiva nr. 5025­ este cea mai „bătrînă“ din depoul C.F.R. Bucureşti- Triaj. Chiar în ziua anului nou s-au împlinit doi ani de cînd Ion N. Lovin lucrează pe această maşină. A luat-o aproape în stare de reformă, într-o vreme cînd unii mecanici o ocoleau. Dar „bătrînica“ mai are încă multă viaţă. Cerea doar să fie îngrijită cu pricepere şi tocmai acest lucru l-a în­ţeles şi l-a făcut Ion Lovin. Curînd, „50251“ a trecut în rîndul locomotive­lor fruntaşe, lucrînd un an şi jumă­tate într-una din cele mai grele secţii, remorcînd sute de trenuri cu suprato­­naj iar de 5 luni i s-a prelungit „pa­şaportul de circulaţie", căci verifică­rile făcute i-au dat acest certificat. Ion N. Lovin apucă minerul sirenei­ şi-l trage. Un şuierat prelung izbuc­neşte­ un salut pentru noul an pent­­tru tovarăşii ce mai rămîn la depuig C.F.R. Giurgiu un răspuns la semna­lul de ..cale liberă“... Şi lungul tren de marfă se urneşte pe şinele lucii, pornind înapoi spre casă, spre depoul Bucureşti-Triaj. Amintiri de drum în prima zi de muncă? Nemărginirea cîmpului învest­­mîntat cu zăpadă, gări în care se re­petau urări de anul nou, de drum bun, din partea impiegaţilor de mişcare, — apoi iar licurici în noapte, sate şi tîr­­puri unde oamenii petreceau în vese­lie prima zi a noului an. La orele 8:59, trenu! nr. 8572 a ajuns, conform gra­ficului, fără întîrziere sau defecţiuni în gara C.F.R. Bucureşti-Triaj... O oră mai tirziu, Ion N. Lovin pri­mul decorat cu Medalia Muncii din Depoul Bucureşti-Triaj, fruntaş al în­trecerii socialiste, a fost primit cu calde urări şi îmbrăţişări în chiar pragul casei lui de cei 5 copii ai săi, de soţie şi prieteni, tovarăşi de muncă, care veniseră să sărbătorească împreună cu el prima zi a noului an. Pîini rumene, aurii In secţ­ia de franzelărie a fabricii „Steagul Roşu“ domneşte o activitate însufleţită de veselia sărbătorii. Ma­­laxoarele frămintă, cu braţele lor uriaşe, plămada greoaie; la prese, fete îmbrăcate în halate albe, cu pă­rul strîns sub tulpane, împart coca în părţi egale; alte fete le transportă spre gurile cuptoarelor. La ora 14.30, au ieşit, în primul schimb pe anul cel nou, primele pîini. Mînuind cu îndemînare lopata uriaşă, Ion Cavaleru, cocătorul, fruntaşul bri­găzii lui Alexandru Firu, scoate fără încetare pe gura cuptorului piinile lunguieţe, rumene, aurii. Un abur dulce, de pîine coaptă, de pîine caldă, proaspătă, îţi pătrunde în nări. Cocătorul, cu faţa lucioasă de căl­dura focului, lucrează fără încetare. Lopata alunecă iar în cuptor: o altă serie de pîini a fost pusă la copt. E sărbătoare. Pe străzi, copiii arun­că boabe de grîu, simbol al belşugu­lui. In case, oamenii mai ciocnesc pa­hare, urîndu-şi fericire, viaţă lungă şi pace. La secţia franzelărie a fabricii „Steagul Roşu“, Ion Cavaleru şi alţi zeci de muncitori ca şi el, lucrează fără încetare în această primă zi a anului. In ginduri­le stăruie, îi animă, hotârîrile plenarei C.C. la P.M.R., pentru ridicarea nivelului de viaţă al poporului, pentru îmbunătăţirea siste­mului de salarizare şi sporirea cîşti­gului muncitorilor. Pînă la ora 10 seara, ora de închidere a schimbului, brigada lui Alexandru Firu a scos 16.099 de pîini. Noaptea, o altă bri­gadă i-a luat locul. In zorii zilei, ma­şinile au transportat spre centrele de pîine ale oraşului franzelele albe, abu­rind­ încă. Pe mesele oamenilor, pli­nea s-a frînt, caldă şi bună, pîinea cea nouă, a noului an. Pe străzi copiii colindă încă aruncînd pumni de boabe de grîu cu urarea întregului nostru popor : Belşug ! Belşug şi pace ! Ion Cavaleru, cocătorul fruntaş al brigăzii scoate o nouă serie de pîini proaspete şi calde din cuptor. Foto : MIHAI POPESCU m industria alimentară păşeşte în noul an cu mari posibilităţi de dezvoltare (Urmare din pag. 1-a e­diţiile deosebit de favorabile create de hotârîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956. Măsurile pre­conizate de plenară în legătură cu sporirea investiţiilor pentru satisface­rea nevoilor oamenilor muncii, lărgi­rea atribuţiilor conducerilor întreprin­derilor şi sfaturilor populare, îmbună­tăţirea sistemului de salarizare al muncitorilor, îmbunătăţirea planifică­rii economiei, înlocuirea sistemului de rote obligatorii prin dezvoltarea con­tractărilor şi achiziţiilor, etc., sînt me­nite să ducă şi la o largă dezvoltare a industriei noastre alimentare. Aceste măsuri vin să continuie şi să dezvolte o seamă de hotărîri lua­te în cursul anului 1956. Astfel, mă­surile luate de partid şi guvern, po­trivit directivelor stabilite de Congre­sul al H-Iea al Partidului, au dus la îmbunătăţirea salarizării învăţătorilor, muncitorilor cu salarii mici, a cadre­lor tehnico administrative, a maiştri­lor, îmbunătăţirea pensiilor şi a aju­torului familial de stat. In baza pro­gramului de măsuri indicat de partid şi guvern se va trece în cursul anu­lui 1957 la îmbunătăţirea întregului sistem de salarizare a muncitorilor din toate ramurile economiei naţiona­le. Aceste măsuri vor face să crească puterea de cumpărare a muncitorilor, va duce la o ridicare corespunzătoare a nivelului de trai. Pentru ca efectul acestor măsuri să fie realizat, pentru ca oamenii muncii să-şi poată satis­face nevoile lor materiale la un nivel mai ridicat, trebuie asigurat pe plată un volum sporit şi mult variat de bunuri de larg consum. In planul de producţie pe anul 1957 se prevăd creşteri simţitoare la pro­ducţia de făină, paste făinoase, pre­parate de carne, conserve de carne, peşte, legume şi fructe, zahăr şi pro­duse zaharoase şi altele, În noile con­diţii ale înlocuirii sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea contractă­rilor şi achiziţiilor, se cere o serioasă m­obilizare a forţelor pentru obţinerea materiilor prime corespunzătoare. Li­­chidînd lipsurile avute­ în domeniul aprovizionării, trebuie ca în cel mai scurt timp să fie terminate contractă­rile la sfecla de zahăr, cicoare, tutun, legume şi fructe. Întreprinderile O.R.A.C.A. şi I.C.I.L. trebuie să depu­nă eforturi mult mai susţinute pentru încheierea unui număr tot mai mare de contracte de animale şi lapte. A­­vantajele acordate de stat producăto­rilor, oferă acestora stimulente mate­riale deosebite. Lucrătorii însărcinaţi cu această muncă au datoria să con­vingă cu multă răbdare şi perseve­renţă pe producători de avantajele e­­conom­ice ce le pot obţine contracte­ cu statul producţia lor. Munca de gospodărire mai bună, mai economică a materiilor prime şi materialelor,­­folosirea cu multă chib­zuinţă a fondurilor de producţie şi in­vestiţii, introducerea largă a micii mecanizări, atragerea tot mai activă a masei de lucrători din industria ali­mentară la organizarea şi gospodări­rea întreprinderilor, trebuie să aducă în 1957 o substanţială creştere a pro­ductivităţii muncii şi o reducere co­respunzătoare a preţului de cost. Trebuie înlăturate cu fermitate ele­mentele şi metodele retrograde în ac­tivitatea noastră economică. Direcţii­le generale din minister trebuie să se apropie tot mai mult de întreprin­deri şi să înlăture fără întîrziere m­e­­toda birocratică a conducerii prin cir­­culări şi dispoziţii, care în parte se mai practică de unii tovarăşi. Această sarcină va fi mult uşurată prin lărgi­rea competenţei conducerilor de între­prinderi într-o seamă întreagă de pro­bleme. Dezvoltarea industriei alimentare din ţara noastră este condiţionată, în cele din urmă, de dezvoltarea multi­laterală a agriculturii. Cantitatea, ca­litatea şi preţul de cost al produselor agricole, sînt hotărîtoare în activitatea economică a industriei alimentare. In marea majoritate a cazurilor, la for­marea preţului de cost al produselor industriei alimentare, peste 80 la sută îi ocupă costurile materiilor prime; ori, în condiţiile unei producţii agricole nesatisfăcătoare, preţul multor produ­se ce formează baza de materii pri­me a industriei noastre, se menţine încă la un nivel mult ridicat. Din a­­ceastă cauză statul este obligat ca la o serie de produse alimentare să acorde pierderi planificate, oferind spre consum produsele sub preţul de cost real. Astfel, în timp ce 1 kg. marmeladă costă 8,16 lei, la consuma­tor se vinde cu 5,20 lei. Asemenea si­tuaţii există şi în ce priveşte laptele pentru consum, conservele de legu­me, preparatele de carne şi altele. Aceste elemente negative din econo­mie pot fi înlăturate, dar pentru a­­ceasta se cere o serioasă mobilizare a tuturor forţelor noastre şi o serioasă contribuţie a lucrătorilor din agricul­tură. Importantele măsuri elaborate în această privinţă de recenta plenară a C.C. al P.M.R în legătură cu dezvol­tarea agriculturii şi cointeresarea ma­terială a ţărănimii vor contribui în­tr-o măsură hotărîtoare şi la îmbu­nătăţirea activităţii în industria ali­mentară. Sfaturile populare pot şi trebuie să sprijine dezvoltarea industriei alimentare In realizarea sarcinilor ce le avem, un sprijin deosebit de preţios pot să nu­­ acorde organele locale ale puterii de stat. In cursul anului 1956, un aju­tor însemnat l-am­ primit din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare din regiunile Suceava, Cons­tanţa, Galaţi, Cluj, Stalin. Dînd aten­ţie îndrumării aparatului însărcinat cu efectuarea contractelor, aceste co­mitete executive au ajutat industria să obţină sporuri importante de materii prime ca: sfeclă de zahăr, cicoare, carne, legume şi fructe. Au fost însă şi comitete executi­ve ale unor sfaturi populare care au dat mai puţină atenţie problemelor de aprovizionare a industriei, cum ar fi sfatul popular al regiunii Hunedoara, sau cel al regiunii Baia Mare. Sarcinile sporite ale anului 1957 impun o serioasă îmbunătăţire a a­provizionării cu materii prime a in­dustriei alimentare. Pentru a realiza acest lucru, ne este necesar un ajutor mai susţinut din partea sfaturilor populare, o înţelegere mai profundă a nevoilor industriei din partea acesto­ra. In acest sens, ajutorul pentru am­plasarea culturilor tehnice în re­giunile de cultură cele mai favora­bile, realizarea integrală a contrac­telor la plante tehnice, recoltarea la timp și fără pierderi a materiei pri­me, stimularea dezvoltării zootehniei, sînt elemente deosebit de importante în îndeplinirea sarcinilor pe 1957. Aşa cum arată hotârîrile Plenarei C.C. al P.M.R. va creşte din ce în ce mai mult competenţa sfaturilor popu­lare şi în acest cadru se va lărgi, ac­tivitatea lor economică. E limpede deci importanţa deosebită pe care o capătă întreprinderile industriei loca­le coordonate de către sfaturile popu­lare. Resursele şi rezervele de care dis­pune fiecare regiune din ţara noastră, creează perspectiva unei largi dezvol­tări a industriei locale alimentare. Prin măsurile ce se vor lua în vede­rea descentralizării unor activităţi e­­conomice, prin trecerea unor între­prinderi — care în fapt astăzi deser­vesc nevoile locale — din sistema în­treprinderilor de interes republican în sistema întreprinderilor de interes lo­cal, va creşte în mod deosebit parti­ciparea activă a sfaturilor populare la îmbunătăţirea aprovizionării locale cu bunuri de consum alimentar. Un mai mare sprijin din partea celorlalte ramuri ale economiei In cursul anului 1956 Ministerul Industriei Alimentare a primit ajutor şi din partea celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Multe necazuri a pricinuit însă întreprinderilor noas­tre nelivrarea la timp a unor mate­riale sau utilaje, sau livrarea lor de calitate necorespunzătoare. Printre întreprinderile în activitatea cărora s-au putut constata astfel de practici, se situează unele din subordinea Mi­nisterului Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini. Astfel, între­prinderea „Independenţa“ Sibiu a li­vrat Ministerului Industriei Alimenta­re 50 prese de vin, a căror calitate este sub orice critică, montate şi puse în­ funcţiune în perioada vinificării, acestea s au defectat numai după cî­­teva ore, fapt ce a frînat producţia multor întreprinderi şi a produs ne­mulţumirea miilor de cultivatori ca­re trebuiau să piardă zile întregi pentru vinificare. întreprinderea „Unic“ Satu Mare a livrat întreprinderilor noastre 24 de maşini de spălat borcane; din cauza executării necorespunzătoare, nici una din aceste maşini nu a putut fi pusă în funcţiune. Acest lucru a împiedicat realizarea mecanizării unor operaţiuni în industria noastră, ridi­­carea corespunzătoare a productivită­ţii muncii şi reducerea preţului de cost, întreprinderea „Republica“ Bucu­reşti a livrat ţevi de calitate proastă, pentru cazanele fierbătoare ale fabri­cilor de zahăr ; datorită acestui fapt a fost realizat un consum­ suplimentar de combustibil, iar efortul depus de muncitori pentru a da mai mult za­hăr şi mai ieftin, a fost împiedicat. Şi Ministerul Industriei Chimice a livrat în 1056 în mod neritmic pro­dusele sodice necesare industriei să­punului; hîr­tia necesară ambalajelor livrată tot de acest minister este in­suficientă şi slabă calitativ, din care cauză industria nu poate oferi consu­matorilor cantităţi sporite de produse preambalate şi frumos prezentate. Greutăţi am simţit şi din cauza ne­­livrării unor produse prevăzute în plan de către Ministerul Gospodăriilor Agricole de Stat ca: vin, lapte, gră­simi pentru îngrăşătorii etc. Neacope­­rirea planului de producţie, de către C.S.P. cu materii şi materiale, greu­tăţile făcute de unele organe ale Băn­cii de stat în efectuarea plăţilor, au avut efecte negative în activitatea e­­conomică a întreprinderilor. Ele au dus la o serie de corecturi de plan, la generarea multor documentaţii şi justificări, la pierderea unui preţios timp de muncă. ★ Măsurile de mare însemnătate pre­conizate de plenara C.C. al P.M.R. creează condiţii pentru sporirea pro­ducţiei bunurilor de consum alimen­tar, pentru obţinerea unor preţuri din ce în ce m­ai mici. Pentru ca tradu­cerea în viaţă a acestor măsuri să fie cît mai eficientă se cer însă eforturi susţinute, o atentă preocupare atît din partea întreprinderilor de industrie a­­lim­entară, cît şi a întreprinderilor din celelalte ramuri ale economiei. Con­ducerea ministerului cît şi masa largă a lucrătorilor din industria alimentară au păşit în anul 1957 cu hotărîrea fer­mă de a lupta cu avînt pentru înfăp­tuirea hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. care deschide o largă perspec­tivă mobilizatoare în opera de construi­re a socialismului la noi în țară. . Spectacolele Ansamblului de stat de dansuri populare al U. R. S. S. Marţi şi miercuri seara, Ansamblul de stat de dansuri populare al U.R.S.S. condus de artistul poporului Igor Moiseev a dat două spectacole în Sala sporturilor de la Floreasca. Opt mii de persoane au răsplătit cu aplauze îndelungate interpretarea neîntrecuţilor maieştri ai ariei popu­lare sovietice. „Partizanii“, „Suita moldovenească“, „Suita ucraineană“ şi celelalte creaţii ale celebrului ansamblu au stîrnit admiraţia miilor de spectatori. O mare manifestare prieteniei romîno-sovietice a avut­­ după ce în semn de preţuire a poporul­­ui nostru şi a artei sale, membrii ansamblului au interpretat­ dansul romîneşti „Brîul“ şi „Muşamaua“ Ansamblul de stat de dansuri popu­lare al U.R.S.S. îşi continuă tum­e în ţara noastră printr-o serie de spi­tacole pe care le va da la Cluj­u­lui (Agerpres)! Joi 3 ianuarie 1957 — nr. 3805 Un proaspăt locuitor al pămîntului S-a născut un om la maternitatea Polizu. Un om al cărui strigăt a răi sunat întîia oară în prima zi a anului 1957. ,,La mulţi ani, băiete“, i-au urat doctorul şi moaşa care l-au ajutat să vină pe lume. S-a născut un nou ce­l­tăţean şi una din maternităţile patuiei noastre a început un nou registru. Cum se va numi acest proaspăt lo­cuitor al pămîntuîui nu se ştie. Mama, Niculina Constantin, ţărancă munci­toare din Poenari, regiunea Bucureşti,­ nu s-a hotărît încă. Despre el nu pu­­tem spune decît că e un copil sănă­tos şi are 3.450 kilograme. A venit pe lume înconjurat de doctori şi moaşe în ziua cînd pretutindeni răsună urările de belşug şi fericire. Viitorul nu i-l putem cunoaşte, dar îl putem presupune. Va creşte înconjurat de grija ţării întregi. Mama e plină de încredere pentru viaţa fiului ei. Şi proaspătul registru al noului ar începe să se umple Următorul nou- născut e o fetiţă O cheamă Adela. Numele i s-a hotărît mai de mult.­ Mama, Alexandra Ungureanu, vor-­ beşte cu încredere de viitorul fetiţei.■ In toată ţara e sărbătoare. Pretu-­ tindeni se netrece. Dar doctorii A-I lexandru Cristescu, Valeria Burculeţ, Ileana Pîrvu şi Naftan Popescu, înde­l­plinesc şi în această zi datoria probileii lor profesiuni. In ziua aceasta la maternitatea Pol­­izu, la fel ca într o casă de naştere din Munţii Apuseni, ca într-o comun­ă de pe întinsul Bărăganului, s-au năs­cut copii vegheaţi de un medic sau de o moaşă. Copiii vieţii noastre ne care vor simţi, vor trăi, din plin de-a lungul anilor tîlcul adine al stră­­vechii urări: La mulţi ani! Conferinţa de presă cu conducătorii Ansamblului de dansuri populare al U.R.S.S. Teri a avut loc la Casa Ziariştilor din Capitală o conferinţă de presă cu participarea lui Igor Moiseev, artist al poporului din U.R.S.S., a altor membri ai Ansamblului de stat de dansuri populare al U.R.S.S. Răspunzînd întrebărilor ce i-au fost adresate, Igor Moiseev a vorbit pe larg despre discuţiile purtate în Uniu­nea Sovietică pe marginea probleme­lor baletului, a găsirii unor noi for­me de reflectare a realităţii sovietice în arta coregrafică. In continuare, vorbitorul a împărtăşit celor prezenţi impresiile sale în urma turneului an­samblului în Franţa, Anglia, Italia, Liban, Siria, Cehoslovacia. Igor Moiseev a vorbit a­poi despre modul de recrutare şi promovare cadrelor tinere în ansamblu şi şi-a exprimat satisfacţia faţă de realiză­rile obţinute în domeniul artei no­i şii coregrafice, de la ultima sa vizită Romînia pînă în prezent. Dirijorul orchestrei ansamblu,­ Samson Galperin, a arătat felul că colaborează la punerea în scena dansurilor şeful orchestrei şi maestru de balet. In numele celor prezenţi Iov A Bâr­­lădeanu a mulţumit lui Igor Moiseel şi colaboratorilor săi pentru expune­rile făcute uvînd întregului ansa­r­b succese în creaţie pentru anul cal începe Manifestări muzicale în Capitala Vineri 4 ianuarie, ora 20, în sala Dalles concert de muzică de cameră dat de prof. Mihail Andricu, maestru emerit al artei din R.P.R. — pian ; Vladimir Orlov, laureat al Concursului Internaţional de la Praga — violoncel; Helmut Plattner — pian şi de Cvinte­­tul de suflători compus din: Filip Pi­­taru-Bulimar — flaut; Ion Danie -B­oboi; Octavian Popa — clarinet; Dimi­­trie Alecsandrescu — fagot şi Ion Bă­­dănoiu — corn. Sâmbătă 5 ianuarie, ora 17, în sala Dalles concert-lecţie cu subiectul „Max Reger“ din ciclul „Mari figuri de com­pozitori“. Conferenţiar: prof. Theodor Bălan., Simbătă 5 ianuarie, ora 20, şi du­mi­nică 6 ianuarie, ora 11, în sala Ateneu­­lui R.P.R. concertul simfonic a Fil­larmonicii de Stat „George Enescu“ cu următorul program: Uvertura la ope­­ra „Maeştrii cîntăreţi din Nembe­rl de Richard Wagner; Concertul un Ii major pentru pian şi orchestră de Moi­zart (Solistă: Maria Fotino, artistă em­merită a R.P.R.); Jocuri din Bihor de C. Silvestri şi Fantezia pentru piaru cor şi orchestră de Beethoven (Solistă: Maria Fotino). Dirijor: Mircea Basa­­rab. Dirijorul corului: D. D. Botez, artist emerit al R.P.R.

Next