Romînia Liberă, mai 1958 (Anul 16, nr. 4218-4242)

1958-05-03 / nr. 4218

Pag. 2-a Cuvîntarea tovarăşului Gh. Apostol (Urmare din. pag. l-a) al muncitorilor a crescut în compa­­■aţie cu anul trecut. Realizările obţinute sunt rezultatul iiţiativei crescinde a oamenilor mun­­cii care desfăşurînd tot mai larg în­­tecerea socialistă, participind mereu nai activ la consfătuirile de produc­te îşi exprimă prin fapte rolul lor de srăpini ai ţării, iniţiativa minerilor de la Aninoasa de depăşire a planului în fiecare zi , la fiecare loc de muncă, iniţiativa metalurgiştilor de la Reşiţa de a se construi cu aceiaşi cantitate de ma­­erie primă mai multe produse, ini­­iativa ţesătoarelor de la Industria Bumbacului de a mări randamentul răşinilor, iniţiativa muncitorilor din agricultură de organizare a brigăzl­­or permanente complexe şi alte nu­­meroase iniţiative ale oamenilor mun­ni constituie o dovadă a rezervelor nepuizabile pe care le pune in va­­oare munca eliberată de exploatare, o dovadă a creşterii participării active a maselor la organizarea, conducerea şi gospodărirea economiei ţării. Partidul cheamă toţi oamenii mun­cii să desfăşoare tot mai larg intre­­cerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producţie, pentru creşte­rea productivităţii muncii şi reduce­rea preţului de cost­a cheză şi a ridi­cării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. In agricultură s-au obţinut rezul­tate de seamă în dezvoltarea produc­ţiei agricole. Creşte şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii. Ţă­rănimea muncitoare se convinge din ce in ce mai mult că drumul socia­lismului este drumul belşugului şi al bunăstării. Partidul şi guvernul cheamă oame­nii muncii de pe ogoarele patriei noastre să dea viaţă măreţului pro­gram de dezvoltare a agriculturii noastre, dezbătut şi aprobat la Cons­fătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii , să lupte pentru a ob­ţine recolte bogate de grîu, porumb, produse animale, legume şi fructe. Să executăm lucrările agricole de pri­măvară în timpul cel mai scurt şi cit mai bine în vederea obţinerii unei re­colte îmbelşugate în acest an pentru a contribui la o mai bună aprovizio­nare a oamenilor muncii de la oraşe şi a ridica bunăstarea ţărănimii mun­citoare. Intelectualitatea noastră, oamenii de ştiinţă şi cultură, urmînd cu în­credere politica partidului, pun în­treaga lor capacitate creatoare în slujba dezvoltării şi perfecţionării tehnicii, în slujba înfloririi ştiinţei şi culturii şi îşi aduc aportul cu cinste la construirea socialismului. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţara noastră răspund la calomniile murdare şi uneltirile imperialiştilor, care visează restaurarea vechii orin­­duiri capitalisto-moşiereşti, prin mun­ca şi lupta lor plină de avînt pentru victoria socialismului în patria noas­tră şi apărarea păcii în lume. Forţa noastră se întemeiază pe a­­lianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe unitatea poporului romín şi a mi­norităţilor naţionale, pe hotărîrea în­tregului popor de a urma politica marxist-leninistă a Partidului Munci­toresc Romín şi a Guvernului Repu­blicii Populare Române, politică de propăşire şi înflorire a ţării noastre, de făurire a unei vieţi din ce in ce mai bune pentru poporul muncitor. Realizările obţinute în făurirea o­­rînduirii socialiste, minunatele pers­pective de viitor nu pot face poporul nostru să uite nici o clipă necesitatea de a întări vigilenţa faţă de duşma­nul de clasă, de a zădărnici încer­cările sale viclene, de a lovi în cuce­ririle revoluţionare ale poporului. Poporul nostru consideră drept sar­cina sa supremă să depună toate for­ţele pentru consolidarea continuă a lagărului socialist, în frunte cu Uniu­nea Sovietică, pentru întărirea unită­ţii şi colaborării frăţeşti între ţările socialiste. Poporul român este hotărît să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi a­­duce întreaga contribuţie la slăbirea încordării internaţionale, la întărirea păcii. Guvernul Republicii Populare Rom­îne sprijină convocarea unei în­­tîlniri la nivel inait, se pronunţă îm­potriva cursei înarmărilor, pentru în­cetarea imediată a experienţelor cu armele nucleare, pentru crearea unei zone denuclearizate în Europa, pentru desfiinţarea blocurilor militare şi li­chidarea bazelor militare aflate pe te­ritorii străine, împotriva războiului rece şi a politicii de pe poziţii de for­ţă, pentru rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, pentru dezvoltarea colaborării econo­mice şi culturale între ţări şi po­poare. Sub conducerea Partidului Munci­toresc Român, sub steagul biruitor al marxism­-leninisntului, înainte spre victoria deplină a socialismului în scumpa noastră patrie! Trăiască 1 Mai, Ziua Solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc, în lupta pentru pace, democraţie şi so­cialism ! Trăiască lagărul socialist, în frun­te cu Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii şi socialismului ! Trăiască pacea şi prietenia între popoare ! Romania libera Sîmbătă 3 mai 1958 — nr. 4218 MĂREAŢA SĂRBĂTORIRE A ZILEI DE 1 MAI In Capitala patriei noastre (Urmare din pag. 1­ a) Defilează Bucureştiul industrial ! Ia­­tă-i pe muncitorii harnicului şi inge­niosului colectiv al uzinei „23 Au­gust“ prezentînd macheta noului auto­motor Diesel, confortabil şi spaţios cu o capacitate de 200 locuri. Cei de la uzinele „Mao Tze-dun" poartă o mare pompă petrolieră. Ei s-au spe­cializat în fabricarea utilajului petro­lier, mult apreciat in străinătate. Tot acum este prezentat și noul troleibus românesc fabricat la uzinele „Tudor Vladimirescu“. Deodată, cintecul fanfarei din piaţă a fost acoperit de o puternică me­lodie populară. Ce se intimplase ? Muncitorii de la ,,Radio-Popular“ des­chiseseră giganticul aparat — ultima lor creaţie — şi defilau împreună cu el. Decorul se schimbă iar prin faţa tribunei trece colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ de pe dealul Cotrocenilor, creaţie a regimu­lui nostru democrat-popular. Carul a­­legoric prezenta ultimele modele lu­crate în întreprindere. În cinstea zilei de 1 Mai fabrica a livrat peste plan comerţului socialist mai mult de 150.000 articole confecţionate şi trico­tate. Steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură, luat pentru a douăspreze­cea oară, răsplăteşte pe drept meritele muncitorilor şi tehnicienilor. Textiliştii de la fabricile „Industria Bumbacului A“, „Ţesătoriile reunite“, „Textila nouă“ au conlucrat la ornarea unui car care le prezintă produsele, un car îmbrăcat numai în mătăsuri. Pe o latură a carului ei au înscris una din preocupările lor principale: „Mai mult, mai bun, mai ieftin“. Este ceea ce urmăreşte partidul şi guvernul să dea oamenilor muncii pentru continua îmbunătăţire a nivelului de trai. S-ar mai putea vorbi despre multe alte întreprinderi mai mari sau mai mici, prezente la demonstraţia de ieri. Dar le poţi oare cuprinde pe toate? Cu fiecare an, Bucureştiul îşi măreşte numărul întreprinderilor, al cooperati­velor meşteşugăreşti, devine un oraş cu un tot mai pronunţat caracter economic. Acum, în preajma împli­nirii celor 500 de ani de la întemeiere, imaginea lui este înfloritoare, gran­dioasă. Un ropot de aplauze izbucneşte în întreaga piaţă. Trece carul alegoric al Institutului de Fizică atomică al Academiei R.P.R., prezentînd o fru­moasă realizare a ştiinţei noastre: ciclotronul. O lozincă mare îl înso­ţeşte : „Ştiinţa în slujba păcii“. A­­ceastă nobilă idee călăuzeşte paşii oamenilor noştri de ştiinţă. Atomul este folosit în scopuri paşnice, pentru binele omului, nu spre nimicirea lui. O simplă coincidenţă a făcut ca o dată cu cercetătorii în domeniul ato­mic să defileze şi bravii muncitori ceferişti de la Griviţa. Coloana lor ducea un glob pămîntesc de dimen­siuni imense. Deasupra tuturor conti­nentelor străjuia cuvîntul scump ome­nirii : Pace! Valurile mulţimii apro­piaseră două colective cu preocupări deosebite. Totuşi, ele aveau ceva co­mun — dragostea pentru pace. Dar acest ideal ce le apropia nu era co­mun numai lor, ci tuturor celor care au manifestat de­­ Alai, căci fiecare realizare a­­lor era făcută în numele şi pentru slujirea păcii, a vieţii. Pentru socialism şi pace au mani­festat coloanele nesfîrşite ale studen­ţilor din numeroasele institute de în­­văţămint superior, oameni ai artei şi culturii, ansambluri artistice, care au dus pînă departe faima artei romî­­neşti. Ceasuri întregi, cit a durat demon­straţia oamenilor muncii, piaţa Stalin a răsunat de aclamaţii, în faţa tri­bunei s-au încins hore. Stoluri de porumbei şi-au luat zborul în această piaţă, ca un mesaj pentru pace şi în­ţelegere între popoare. întreaga piaţă a răsunat de uralele puternice pentru noile succese în munca de construire a socialismului în ţara noastră, pentru unitatea indi­solubilă a ţărilor lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, ba­stionul păcii în lume. Demonstraţia a fost un puternic mijloc de trecere în revistă a forţei politice şi economice a regimului de­mocrat-popular, o caldă manifestaţie pentru partidul şi guvernul nostru. Defilează sportivii P­iaţa este inundată acum de o mare de steaguri. Sosesc spor­tivii. Trecerea lor robustă şi ti­nerească este acompaniată de marşul sportivilor. O pancardă imensă, avînd înscrise iniţialele Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, deschide pîrtie tumul­tuoasei revărsări de tinereţe. Trec a­­cum piloţi, paraşutişti, aeromodelişti, membri ai Asociaţiei voluntare pentru sprijinirea apărării patriei (AVSAP). Atenţia ne este atrasă în grupul ra­dioamatorilor de un car alegoric, pe care se află macheta noii staţii de un kilowat ce se află în construcţie. Trec sportivii din raioanele Capitalei. In rîndul sportivilor din raionul Gri­viţa Roşie îi remarcăm pe cei de la clubul ceferist „Rapid“ iar în cel al sportivilor din raionul 1 Mai pe cei ai clubului „Dinamo“. Pentru prima oară defilează în decorativele lor co­stume cu un splendid car alegoric, membrii Asociaţiei generale a vînăto­­rilor şi pescarilor sportivi. După ra­ioanele 23 August, Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, după defilarea sportivilor de la clubul Casa Centrală a Arma­tei, trec acum sportivii din şcoli şi universităţi. Defilarea sportivilor se încheie într-o atmosferă de tinereţe şi vigoare, cucerind inimile celor pre­zenţi. In piaţa Stalin răsună acum, din miile de piepturi, Internaţionala... Imnul nemuritor al clasei muncitoare din lumea întreagă se înalţă, pînă departe, ca un semn al înfrăţirii ce­lor ce muncesc, în această măreaţă sărbătoare a zilei de 1 Mai. C­înd demonstraţia s-a isprăvit, ne-am intilnit din nou, iubiţi ci­titori. Vă­­îndreptaţi spre casă. Soarele ieşise de mult de după per­deaua plumburie a norilor, luminind această măreaţă zi de mai. La despăr­ţire, v-aţi întrebat: unde ne intîlnim după amiază ? N-am mai ascultat răs­punsul fiindcă ştiam că ne vom re­vedea. Şi, aşa a fost, căci v-am re­găsit In Parcul de Cultură şi Odihnă sau in Piaţa Republicii, participind la spectacolele date de artiştii scenelor bucureştene şi de artiştii amatori din întreprinderi. Poate că am stat alături pe o bancă a vaporaşului de pe lacul Herăstrău sau poate că seara v-am văzut dansind in piaţa centrală a ora­şului. Intdl­lirea a fost plăcută. 1 Mai 1958 l-aţi sărbătorit pină tirziu, noap­tea, pentru ca a doua zi parcurile şi sălile de spectacole să fie din nou pli­ne de mulţimea care prăznuia o zi atît de însemnată pentru omenirea mun­citoare. CONST. SIRBU şi D. TABACU în pas cadenţat, cu mîinile lip­ite pe arme, trec prin faţa tribunei gărzile mun­citoreşti înarmate Foto: M POPESC« Un grup de demonstranţi defilează purtînd lorinca Închinata măreţei săr­bători Foto : MIHAI POPESC« PE CUPRINSUL ŢĂRII în cetatea oţelului HUNEDOARA (de la cores­pondentul nostru). — Printre su­tele de drapele care fîîfîie astăzi în cetatea siderurgiştilor, unul se profilează mai sus pe bolta siniiie a cerului, la o înălţime de aproa­pe 100 de metri. Un tinăr îndrăz­neţ l-a fixat în virful coşului de la cel mai mare şi mai nou cup­tor al oţelului. El vorbeşte privi­torilor despre cea mai nouă oţelă­­rie a ţării, despre ultimele pregă­tiri pe care le fac oţelarii de a da in aceste zile primă şarjă a cup­torului nr. 1. La mitingul din centrul oraşu­lui, tov. Ştefan Şoimuşi, prim se­cretar al comitetului orăşenesc de partid, a vorbit despre semnifica­ţia acestei zile şi despre succesele cu care siderurgiştii şi construc­IAŞI (de la corespondentul nos­tru). — Frumos pare laşul în a­­ceastă dimineaţă de 1 Mai, cu steagurile roşii şi tricolore, ta­blourile, covoarele, florile şi ramu­rile de verdeaţă, ce împodobesc faţadele clădirilor. Străzile cartie­relor Nicolina şi Copou, ale Sără­­riei şi Uzinei, Tătăraşilor şi Păcu­rarilor, freamătă de cîntecele ze­cilor de mii de oameni ce se în­dreaptă către Piaţa Unirii. Cînd orlogiul de pe turnul Pa­latului Cultural a bătut de 9 ori, de la tribuna îmbrăcată în roşu, tov. Dumitru Gheorghiu, prim secretar al comitetului regional de partid, a adresat populaţiei Iaşului tradi­ţionala felicitare de 1 Mai. CLUJ. (De la corespondentul nostru). — Sărbătorirea zilei in­­ternaţionale a oamenilor muncii la Cluj, s-a transformat intr-o pu­ternică manifestare a celor care muncind înfrăţiţi,­­sub conducerea partidului, construiesc socialismul în patria noastră. La mitingul care a avut loc in Piaţa Malinov­­ski au vorbit tov. Vasile Vaida, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetu­lui regional de partid, in limba romină şi Szekelyi Ion, secretar al Consiliului sindical local, în lim­ba maghiară. Demonstraţia oamenilor muncii a inteput cu defilarea­­ gărzilor torii hunedoreni au întîmpinat ziua de 1 Mai. Apoi valurile de oameni au început să curgă prin faţa tribunei. In acordurile fanfa­rei,­ în rînduri strînse, trec gărzi­le muncitoreşti. Fluturînd batiste sau agitînd buchete de flori, pio­nierii şi şcolarii au umplut, pen­tru o clipă, piaţa. Vin apoi mun­citorii şi tehnicienii combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu- Dej“. Ei raportează partidului şi guvernului victoriile obţinute în cinstea măreţei zile de 1 Mai. In urma lor vin constructorii de la I.C.S.H. care au zămislit obiec­tive industriale de mare valoare: furnale, baterii de cocs, noua oţe­­lărie sau laminorul Bluming, care peste cîtva timp va intra în func­ţiune. Ca un şuvoi care părea că nu se mai sfîrşeşte, s-au perindat prin faţa tribunei coloanele de muncitori. Întîi au trecut ceferiştii, în frunte cu cei ai atelierelor unde a muncit şi luptat pentru cauza clasei muncitoare neuitatul­uie Pintilie. După ei vin harnicii tex­­tilişti de la „Ţesătura“,­­muncito­rii fabricii de tricotaje „Moldova“ şi colectivul fabricii de antibiotice. Mii şi mii de studenţi, cadre di­dactice şi oameni de ştiinţă, au păşit apoi prin faţa tribunei, ma­­nifestîndu-şi dragostea lor faţă de orînduirea noastră democrat-popu­­lară, hotărîrea fermă de a-şi în­china eforturile lor pentru înffori­­■ rea patriei noastre dragi, pentru apărarea păcii în lume. PLOEŞTI, (de la corespondentul nostru). — Colectivele întreprinde­rilor industriale din regiunea Plo­eşti au reuşit ca de la începutul anului şi pînă în prezent să depă­şească sarcina de plan la produc­ţia globală cu 207.324.000 lei, rea­lizind în plus faţă de angajamen­­tul luat în cinstea zilei de 1 Mai produse în valoare de 23.000.000 lei. în această perioadă, în regiunea Ploeşti s-au obţinut peste plan 16.000 tone ţiţei, aproape 20.000 tone mai s­ulte produse petrolifere, circa 26.000 tone cărbune, etc. Despre aceste succese a vorbit înainte de începerea demonstraţiei de 1 Mai, tov. Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.M.R. şi prim secretar al comitetului regional de partid Ploeşti, BACĂU (de la corespondentul nostru). — La demonstraţia oame­nilor muncii din oraşul Bacău pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai au luat parte peste 25.000 munci­tori, ingineri, tehnicieni, intelec­tuali, elevi, sportivi, care şi-au manifestat încă odată dorinţa lor de muncă paşnică, încrederea în Partidul clasei muncitoare. După cuvîntul tov. Dumitru Bereziţchi, prim secretar al comitetului re­gional de partid, prin fdţa tribu­nei din Piaţa Filarmonicii de Stat au început să treacă coloanele de manifestanţi. Demonstranţii au raportat des­pre noile succese obţinute. Anga-muncitor­eşti. După ele au urmat, în rînduri compacte, harnicii ce­­ferişti de la Atelierele C.F.R. „16 Februarie", constructorii de la u­­zina „Tehnofrig", muncitorii de la uzinele „Unirea", „Carbochim", de la fabrica de mobile „Liberta­tea". Umăr lingă umăr studenţi ală­turi de profesori, academicieni cu timplele albite, cu pieptul împodo­bit de decoraţii, alături de cercetă­tori tineri din primul an de aspi­­rantură, medici emeriţi alături de surori tinere, in­halate albe ima­culate, au trecut apoi prin faţa tribunei; cinstea zilei de 1 Mai ei au tur­nat peste plan 20.000 m.c. beton ; muncitorii fabricii de ciment au depăşit angajamentul luat de peste 6 ori. Dilibe coloanele de manifestanţi au atras în mod deosebit atenţia muncitorii întreprinderilor fruntaşe pe ţară, cum sunt: rafinăria nr. 3, rafinăria nr. 1 şi uzina mecanică, unităţi decorate cu „Apărarea Pa­triei“ cl. II, rafinăria nr. 2, deţi­nătoarea drapelului de unitate fruntaşă pe ţară şi altele. Mîndri de realizările dobîndite, au trecut prin faţa tribunelor muncitorii Complexului de uleiuri superioare Teleajen, una dintre cele mai mari construcţii de acest fel din Euro­pa, salariaţii Institutului Petrochim, — pionierii petrochimiei româneşti — vrednicii constructori de utilaje petrolifere de la uzina „1 Mai“, muncitorii uzinei de îngrăşăminte „Petru Poni“ din Valea Călugăreas­că, etc. Momentele luate în cinstea zilei de 1 Mai au fost înfăptuite şi multe din ele depăşite.­­ La mitingul oamenilor muncii din MOINEŞTI au luat parte 14.000 de muncitori petrolişti, mi­­neri, forestieri, meşteşugari, inte­­lectuali, funcţionari, elevi. In pri­mele rînduri s-au aflat minerii care în cinstea zilei de 1 Mai au extras peste plan 400 tone cărbu­ne, urmaţi de petrolişti care au dat în plus 1.000 tone de t­ei.­­­ La BICAZ, printre primii de­monstranţi, au fost constructorii hidrocentralei „V. I. Lenin“. In TIMIŞOARA (de la corespon­dentul nostru).­­ Ca fiecare oraş de pe harta ţării, Timişoara a sar­­batorit ziua de 1 Alai intr-un ca­dru deosebit. De fapt, această săr­bătorire a început mai de mult şi a fost concretizată prin eforturile oa­menilor muncii de a obţine succe­se de seamă in cinstea zilei de 1 Mai. Iar demonstraţia care a avut loc în oraş cu prilejul acestei zile, a fost o încununare şi o trecere în revistă a realizărilor dobîndite: la „industria finii“ s-au înscris 1.120.900 lei beneficii, întreprinde­rea „Ion Fonaghi“ a dat 46.000 tri­cotaje peste pian, la fabrica „Ni­­kos Beloiannis“ s-au economisit TG. MUREŞ (de la coresponden­tul nostru).­­ Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Tg. Mureş, a prile­juit o puternică manifestare pen­tru pace a oamenilor muncii ro­­mâni şi maghiari care­­— umăr lingă umăr, la locul lor de muncă — şi-au afirmat încrederea lor nestrămutată în victoria vieţii noi pe care o construiesc sub conducerea partidului nostru drag. In piaţa centrală a oraşului, tov. Csupor Lajos, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetu­lui regional de partid, şi Ioan Bă­­ţaga, secretar al comitetului re­gional de partid, au vorbit în lim­bile maghiară şi romînă despre înseminătatea zilei de 1 Mai. După intonarea Internaţionalei — cintată în limbile romînă şi maghiară de cei peste­ 20.000 de CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — Ploaia din primele ore ale dimineţii nu a stînjenit cu nimic entuziasmul zecilor de mii de oa­meni ai muncii, care se îndreptau spre tribuna din centrul oraşului Craiova spre a lua parte la mani­festaţia închinată sărbătoririi zilei de 1 Mai. După cuvîntul Iov. Cornel Fulger, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional P.M.R. Craiova, care a felicitat pe oamenii muncii din oraşul şi regiu­nea Craiova pentru succesele obţi­nute în întîmpinarea acestei sărbă­tori, a urmat demonstraţia. Ore în şir, coloanele de participanţi şi-au manifestat bucuria pantru viața nouă care a înflorit pe meleagurile re­La ROMAN, au demonstrat pen­­tru prima oară la minoriştii noii fabrici de ţevi. Ei au raportat că in cinstea marii sărbători au dat cu 7 la sută mai multe ţevi, într-o lună 33.000 decimetri pă­traţi de piele... Cifre ce grăiesc despre efortul comun al muncito­rilor români, maghiari, germani şi sîrbi din Timişoara, care în această dimineaţă de 1 Mai s-au adunat la mitingul din piaţa Unirii. După cuvîntul tov. Martin Isac, prim secretar al comitetului regional P.M.R., demonstraţia a fost deschi­să de garzite muncitoreşti, urmate de 800 de stegari. Rînd pe rînd au urmat colectivele întreprinderilor C.F.R., I.A­.B., Nikos Beloiannis, Electromotor, Industria linii, etc., studenţi, elevi şi pionieri, intelec­tuali. Demonstraţia s-a încheiat cu coloana alcătuită din 4.000 de sportivi, participanţi la miting —i a început demonstraţia. Prin piaţa largă, după gărzile muncitoreşti, au tre­cut pio­nieri, muncitori cărunţi şi tineri, femei muncitoare, gospodi­ne, profesori universitari, stu­denţi, artişti şi ţărani din satele apropiate, scandînd cu toţii ace­leaşi cuvinte : „Vrem pace !“, „Jos cu fabricanţii de moarte !”. Ceferiştii au defilat într-un car alegoric care reprezenta forţa u­­nită a tuturor celor ce muncesc strivind balaurul războiului ato­mic. Zecile de mii de oameni au manifestat pentru prietenia cu U­­niunea Sovietică, puternica ţară a socialismului, care, unilateral, a încetat experimentarea armelor atomice, giunii. Ei au raportat cu acest prilej partidului că in toate întreprinderile şi instituțiile craiovene, angajamente­le luate în cinstea zilei de 1­9 mai au fost îndeplinite şi depăşi­te. Cu acelaşi entuziasm au mani­festat şi oamenii muncii de pe o­­goare : colectivişti, întovărăşiţi, ţă­rani cu gospodării individuale din Aimatu, Teasca, Castranova, Işa­ni­­ţa, şi alte comune ale raionului Craiova. Răspunzînd chemării Cons­­fătuirii de la Cons­tan­ţa, muncitorii din şase gospodării agricole de stat, membrii unui număr de 34 gospodă­rii colective, şapte cooperative agri­cole de producţie şi 152 întovărăşiri agricole, precum şi ţăranii munci­tori din 10 comune ale regiunii au raportat cu acest prilej terminarea însămînţărilor de primăvară, Iaşii în sărbătoare O puternica manifestare a celor ce muncesc înfrăţiţi Mîndri de succesele dobîndite încredere în partidul clasei muncitoare CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). La demonstraţia de 1 Mai de la Constanţa, muncitorii de la Şantierul Naval, de la Atelierele şi Depoul C.F.R. Palas şi de la alte numeroase întreprinderi şi insti­tuţii au raportat partidului şi guvernului succesele dobîndite de ei în muncă. In acelaşi timp, mecanizatorii de la S.M.T. „23 August“, colec­tiviştii din Comana, Pecineaga şi alţii au lucrat de zor să termine însă­­la întărire. Două feluri de a sărbători, la fel de frumoase şi pline de entu­ziasm. In coloanele celor care au demonstrat se remarcau şi pitoreştile cos­tume ale minorităţilor naţionale din această regiune a ţării. In clişeu, un grup de fete de la casa de cultură a minorităţilor naţionale din Constanţa, defilînd în portul lor plin de farmec. Succese evaluate în cifre Pentru prietenie, pentru pace Cu angajamentele îndeplinite Două feluri de sărbătorire Foto : AGERPRES

Next