Romînia Liberă, mai 1958 (Anul 16, nr. 4218-4242)
1958-05-03 / nr. 4218
Pag. 2-a Cuvîntarea tovarăşului Gh. Apostol (Urmare din. pag. l-a) al muncitorilor a crescut în compa■aţie cu anul trecut. Realizările obţinute sunt rezultatul iiţiativei crescinde a oamenilor muncii care desfăşurînd tot mai larg întecerea socialistă, participind mereu nai activ la consfătuirile de producte îşi exprimă prin fapte rolul lor de srăpini ai ţării, iniţiativa minerilor de la Aninoasa de depăşire a planului în fiecare zi , la fiecare loc de muncă, iniţiativa metalurgiştilor de la Reşiţa de a se construi cu aceiaşi cantitate de maerie primă mai multe produse, iniiativa ţesătoarelor de la Industria Bumbacului de a mări randamentul răşinilor, iniţiativa muncitorilor din agricultură de organizare a brigăzlor permanente complexe şi alte numeroase iniţiative ale oamenilor munni constituie o dovadă a rezervelor nepuizabile pe care le pune in vaoare munca eliberată de exploatare, o dovadă a creşterii participării active a maselor la organizarea, conducerea şi gospodărirea economiei ţării. Partidul cheamă toţi oamenii muncii să desfăşoare tot mai larg intrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producţie, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de costa cheză şi a ridicării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. In agricultură s-au obţinut rezultate de seamă în dezvoltarea producţiei agricole. Creşte şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii. Ţărănimea muncitoare se convinge din ce in ce mai mult că drumul socialismului este drumul belşugului şi al bunăstării. Partidul şi guvernul cheamă oamenii muncii de pe ogoarele patriei noastre să dea viaţă măreţului program de dezvoltare a agriculturii noastre, dezbătut şi aprobat la Consfătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii , să lupte pentru a obţine recolte bogate de grîu, porumb, produse animale, legume şi fructe. Să executăm lucrările agricole de primăvară în timpul cel mai scurt şi cit mai bine în vederea obţinerii unei recolte îmbelşugate în acest an pentru a contribui la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii de la oraşe şi a ridica bunăstarea ţărănimii muncitoare. Intelectualitatea noastră, oamenii de ştiinţă şi cultură, urmînd cu încredere politica partidului, pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba dezvoltării şi perfecţionării tehnicii, în slujba înfloririi ştiinţei şi culturii şi îşi aduc aportul cu cinste la construirea socialismului. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţara noastră răspund la calomniile murdare şi uneltirile imperialiştilor, care visează restaurarea vechii orinduiri capitalisto-moşiereşti, prin munca şi lupta lor plină de avînt pentru victoria socialismului în patria noastră şi apărarea păcii în lume. Forţa noastră se întemeiază pe alianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe unitatea poporului romín şi a minorităţilor naţionale, pe hotărîrea întregului popor de a urma politica marxist-leninistă a Partidului Muncitoresc Romín şi a Guvernului Republicii Populare Române, politică de propăşire şi înflorire a ţării noastre, de făurire a unei vieţi din ce in ce mai bune pentru poporul muncitor. Realizările obţinute în făurirea orînduirii socialiste, minunatele perspective de viitor nu pot face poporul nostru să uite nici o clipă necesitatea de a întări vigilenţa faţă de duşmanul de clasă, de a zădărnici încercările sale viclene, de a lovi în cuceririle revoluţionare ale poporului. Poporul nostru consideră drept sarcina sa supremă să depună toate forţele pentru consolidarea continuă a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru întărirea unităţii şi colaborării frăţeşti între ţările socialiste. Poporul român este hotărît să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la slăbirea încordării internaţionale, la întărirea păcii. Guvernul Republicii Populare Romîne sprijină convocarea unei întîlniri la nivel inait, se pronunţă împotriva cursei înarmărilor, pentru încetarea imediată a experienţelor cu armele nucleare, pentru crearea unei zone denuclearizate în Europa, pentru desfiinţarea blocurilor militare şi lichidarea bazelor militare aflate pe teritorii străine, împotriva războiului rece şi a politicii de pe poziţii de forţă, pentru rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, pentru dezvoltarea colaborării economice şi culturale între ţări şi popoare. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, sub steagul biruitor al marxism-leninisntului, înainte spre victoria deplină a socialismului în scumpa noastră patrie! Trăiască 1 Mai, Ziua Solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc, în lupta pentru pace, democraţie şi socialism ! Trăiască lagărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii şi socialismului ! Trăiască pacea şi prietenia între popoare ! Romania libera Sîmbătă 3 mai 1958 — nr. 4218 MĂREAŢA SĂRBĂTORIRE A ZILEI DE 1 MAI In Capitala patriei noastre (Urmare din pag. 1 a) Defilează Bucureştiul industrial ! Iată-i pe muncitorii harnicului şi ingeniosului colectiv al uzinei „23 August“ prezentînd macheta noului automotor Diesel, confortabil şi spaţios cu o capacitate de 200 locuri. Cei de la uzinele „Mao Tze-dun" poartă o mare pompă petrolieră. Ei s-au specializat în fabricarea utilajului petrolier, mult apreciat in străinătate. Tot acum este prezentat și noul troleibus românesc fabricat la uzinele „Tudor Vladimirescu“. Deodată, cintecul fanfarei din piaţă a fost acoperit de o puternică melodie populară. Ce se intimplase ? Muncitorii de la ,,Radio-Popular“ deschiseseră giganticul aparat — ultima lor creaţie — şi defilau împreună cu el. Decorul se schimbă iar prin faţa tribunei trece colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ de pe dealul Cotrocenilor, creaţie a regimului nostru democrat-popular. Carul alegoric prezenta ultimele modele lucrate în întreprindere. În cinstea zilei de 1 Mai fabrica a livrat peste plan comerţului socialist mai mult de 150.000 articole confecţionate şi tricotate. Steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură, luat pentru a douăsprezecea oară, răsplăteşte pe drept meritele muncitorilor şi tehnicienilor. Textiliştii de la fabricile „Industria Bumbacului A“, „Ţesătoriile reunite“, „Textila nouă“ au conlucrat la ornarea unui car care le prezintă produsele, un car îmbrăcat numai în mătăsuri. Pe o latură a carului ei au înscris una din preocupările lor principale: „Mai mult, mai bun, mai ieftin“. Este ceea ce urmăreşte partidul şi guvernul să dea oamenilor muncii pentru continua îmbunătăţire a nivelului de trai. S-ar mai putea vorbi despre multe alte întreprinderi mai mari sau mai mici, prezente la demonstraţia de ieri. Dar le poţi oare cuprinde pe toate? Cu fiecare an, Bucureştiul îşi măreşte numărul întreprinderilor, al cooperativelor meşteşugăreşti, devine un oraş cu un tot mai pronunţat caracter economic. Acum, în preajma împlinirii celor 500 de ani de la întemeiere, imaginea lui este înfloritoare, grandioasă. Un ropot de aplauze izbucneşte în întreaga piaţă. Trece carul alegoric al Institutului de Fizică atomică al Academiei R.P.R., prezentînd o frumoasă realizare a ştiinţei noastre: ciclotronul. O lozincă mare îl însoţeşte : „Ştiinţa în slujba păcii“. Această nobilă idee călăuzeşte paşii oamenilor noştri de ştiinţă. Atomul este folosit în scopuri paşnice, pentru binele omului, nu spre nimicirea lui. O simplă coincidenţă a făcut ca o dată cu cercetătorii în domeniul atomic să defileze şi bravii muncitori ceferişti de la Griviţa. Coloana lor ducea un glob pămîntesc de dimensiuni imense. Deasupra tuturor continentelor străjuia cuvîntul scump omenirii : Pace! Valurile mulţimii apropiaseră două colective cu preocupări deosebite. Totuşi, ele aveau ceva comun — dragostea pentru pace. Dar acest ideal ce le apropia nu era comun numai lor, ci tuturor celor care au manifestat de Alai, căci fiecare realizare alor era făcută în numele şi pentru slujirea păcii, a vieţii. Pentru socialism şi pace au manifestat coloanele nesfîrşite ale studenţilor din numeroasele institute de învăţămint superior, oameni ai artei şi culturii, ansambluri artistice, care au dus pînă departe faima artei romîneşti. Ceasuri întregi, cit a durat demonstraţia oamenilor muncii, piaţa Stalin a răsunat de aclamaţii, în faţa tribunei s-au încins hore. Stoluri de porumbei şi-au luat zborul în această piaţă, ca un mesaj pentru pace şi înţelegere între popoare. întreaga piaţă a răsunat de uralele puternice pentru noile succese în munca de construire a socialismului în ţara noastră, pentru unitatea indisolubilă a ţărilor lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul păcii în lume. Demonstraţia a fost un puternic mijloc de trecere în revistă a forţei politice şi economice a regimului democrat-popular, o caldă manifestaţie pentru partidul şi guvernul nostru. Defilează sportivii Piaţa este inundată acum de o mare de steaguri. Sosesc sportivii. Trecerea lor robustă şi tinerească este acompaniată de marşul sportivilor. O pancardă imensă, avînd înscrise iniţialele Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, deschide pîrtie tumultuoasei revărsări de tinereţe. Trec acum piloţi, paraşutişti, aeromodelişti, membri ai Asociaţiei voluntare pentru sprijinirea apărării patriei (AVSAP). Atenţia ne este atrasă în grupul radioamatorilor de un car alegoric, pe care se află macheta noii staţii de un kilowat ce se află în construcţie. Trec sportivii din raioanele Capitalei. In rîndul sportivilor din raionul Griviţa Roşie îi remarcăm pe cei de la clubul ceferist „Rapid“ iar în cel al sportivilor din raionul 1 Mai pe cei ai clubului „Dinamo“. Pentru prima oară defilează în decorativele lor costume cu un splendid car alegoric, membrii Asociaţiei generale a vînătorilor şi pescarilor sportivi. După raioanele 23 August, Gheorghe Gheorghiu-Dej, după defilarea sportivilor de la clubul Casa Centrală a Armatei, trec acum sportivii din şcoli şi universităţi. Defilarea sportivilor se încheie într-o atmosferă de tinereţe şi vigoare, cucerind inimile celor prezenţi. In piaţa Stalin răsună acum, din miile de piepturi, Internaţionala... Imnul nemuritor al clasei muncitoare din lumea întreagă se înalţă, pînă departe, ca un semn al înfrăţirii celor ce muncesc, în această măreaţă sărbătoare a zilei de 1 Mai. Cînd demonstraţia s-a isprăvit, ne-am intilnit din nou, iubiţi cititori. Văîndreptaţi spre casă. Soarele ieşise de mult de după perdeaua plumburie a norilor, luminind această măreaţă zi de mai. La despărţire, v-aţi întrebat: unde ne intîlnim după amiază ? N-am mai ascultat răspunsul fiindcă ştiam că ne vom revedea. Şi, aşa a fost, căci v-am regăsit In Parcul de Cultură şi Odihnă sau in Piaţa Republicii, participind la spectacolele date de artiştii scenelor bucureştene şi de artiştii amatori din întreprinderi. Poate că am stat alături pe o bancă a vaporaşului de pe lacul Herăstrău sau poate că seara v-am văzut dansind in piaţa centrală a oraşului. Intdllirea a fost plăcută. 1 Mai 1958 l-aţi sărbătorit pină tirziu, noaptea, pentru ca a doua zi parcurile şi sălile de spectacole să fie din nou pline de mulţimea care prăznuia o zi atît de însemnată pentru omenirea muncitoare. CONST. SIRBU şi D. TABACU în pas cadenţat, cu mîinile lipite pe arme, trec prin faţa tribunei gărzile muncitoreşti înarmate Foto: M POPESC« Un grup de demonstranţi defilează purtînd lorinca Închinata măreţei sărbători Foto : MIHAI POPESC« PE CUPRINSUL ŢĂRII în cetatea oţelului HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). — Printre sutele de drapele care fîîfîie astăzi în cetatea siderurgiştilor, unul se profilează mai sus pe bolta siniiie a cerului, la o înălţime de aproape 100 de metri. Un tinăr îndrăzneţ l-a fixat în virful coşului de la cel mai mare şi mai nou cuptor al oţelului. El vorbeşte privitorilor despre cea mai nouă oţelărie a ţării, despre ultimele pregătiri pe care le fac oţelarii de a da in aceste zile primă şarjă a cuptorului nr. 1. La mitingul din centrul oraşului, tov. Ştefan Şoimuşi, prim secretar al comitetului orăşenesc de partid, a vorbit despre semnificaţia acestei zile şi despre succesele cu care siderurgiştii şi construcIAŞI (de la corespondentul nostru). — Frumos pare laşul în această dimineaţă de 1 Mai, cu steagurile roşii şi tricolore, tablourile, covoarele, florile şi ramurile de verdeaţă, ce împodobesc faţadele clădirilor. Străzile cartierelor Nicolina şi Copou, ale Sărăriei şi Uzinei, Tătăraşilor şi Păcurarilor, freamătă de cîntecele zecilor de mii de oameni ce se îndreaptă către Piaţa Unirii. Cînd orlogiul de pe turnul Palatului Cultural a bătut de 9 ori, de la tribuna îmbrăcată în roşu, tov. Dumitru Gheorghiu, prim secretar al comitetului regional de partid, a adresat populaţiei Iaşului tradiţionala felicitare de 1 Mai. CLUJ. (De la corespondentul nostru). — Sărbătorirea zilei internaţionale a oamenilor muncii la Cluj, s-a transformat intr-o puternică manifestare a celor care muncind înfrăţiţi,sub conducerea partidului, construiesc socialismul în patria noastră. La mitingul care a avut loc in Piaţa Malinovski au vorbit tov. Vasile Vaida, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional de partid, in limba romină şi Szekelyi Ion, secretar al Consiliului sindical local, în limba maghiară. Demonstraţia oamenilor muncii a inteput cu defilarea gărzilor torii hunedoreni au întîmpinat ziua de 1 Mai. Apoi valurile de oameni au început să curgă prin faţa tribunei. In acordurile fanfarei, în rînduri strînse, trec gărzile muncitoreşti. Fluturînd batiste sau agitînd buchete de flori, pionierii şi şcolarii au umplut, pentru o clipă, piaţa. Vin apoi muncitorii şi tehnicienii combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu- Dej“. Ei raportează partidului şi guvernului victoriile obţinute în cinstea măreţei zile de 1 Mai. In urma lor vin constructorii de la I.C.S.H. care au zămislit obiective industriale de mare valoare: furnale, baterii de cocs, noua oţelărie sau laminorul Bluming, care peste cîtva timp va intra în funcţiune. Ca un şuvoi care părea că nu se mai sfîrşeşte, s-au perindat prin faţa tribunei coloanele de muncitori. Întîi au trecut ceferiştii, în frunte cu cei ai atelierelor unde a muncit şi luptat pentru cauza clasei muncitoare neuitatuluie Pintilie. După ei vin harnicii textilişti de la „Ţesătura“,muncitorii fabricii de tricotaje „Moldova“ şi colectivul fabricii de antibiotice. Mii şi mii de studenţi, cadre didactice şi oameni de ştiinţă, au păşit apoi prin faţa tribunei, manifestîndu-şi dragostea lor faţă de orînduirea noastră democrat-populară, hotărîrea fermă de a-şi închina eforturile lor pentru înffori■ rea patriei noastre dragi, pentru apărarea păcii în lume. PLOEŞTI, (de la corespondentul nostru). — Colectivele întreprinderilor industriale din regiunea Ploeşti au reuşit ca de la începutul anului şi pînă în prezent să depăşească sarcina de plan la producţia globală cu 207.324.000 lei, realizind în plus faţă de angajamentul luat în cinstea zilei de 1 Mai produse în valoare de 23.000.000 lei. în această perioadă, în regiunea Ploeşti s-au obţinut peste plan 16.000 tone ţiţei, aproape 20.000 tone mai sulte produse petrolifere, circa 26.000 tone cărbune, etc. Despre aceste succese a vorbit înainte de începerea demonstraţiei de 1 Mai, tov. Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.M.R. şi prim secretar al comitetului regional de partid Ploeşti, BACĂU (de la corespondentul nostru). — La demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Bacău pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai au luat parte peste 25.000 muncitori, ingineri, tehnicieni, intelectuali, elevi, sportivi, care şi-au manifestat încă odată dorinţa lor de muncă paşnică, încrederea în Partidul clasei muncitoare. După cuvîntul tov. Dumitru Bereziţchi, prim secretar al comitetului regional de partid, prin fdţa tribunei din Piaţa Filarmonicii de Stat au început să treacă coloanele de manifestanţi. Demonstranţii au raportat despre noile succese obţinute. Anga-muncitoreşti. După ele au urmat, în rînduri compacte, harnicii ceferişti de la Atelierele C.F.R. „16 Februarie", constructorii de la uzina „Tehnofrig", muncitorii de la uzinele „Unirea", „Carbochim", de la fabrica de mobile „Libertatea". Umăr lingă umăr studenţi alături de profesori, academicieni cu timplele albite, cu pieptul împodobit de decoraţii, alături de cercetători tineri din primul an de aspirantură, medici emeriţi alături de surori tinere, inhalate albe imaculate, au trecut apoi prin faţa tribunei; cinstea zilei de 1 Mai ei au turnat peste plan 20.000 m.c. beton ; muncitorii fabricii de ciment au depăşit angajamentul luat de peste 6 ori. Dilibe coloanele de manifestanţi au atras în mod deosebit atenţia muncitorii întreprinderilor fruntaşe pe ţară, cum sunt: rafinăria nr. 3, rafinăria nr. 1 şi uzina mecanică, unităţi decorate cu „Apărarea Patriei“ cl. II, rafinăria nr. 2, deţinătoarea drapelului de unitate fruntaşă pe ţară şi altele. Mîndri de realizările dobîndite, au trecut prin faţa tribunelor muncitorii Complexului de uleiuri superioare Teleajen, una dintre cele mai mari construcţii de acest fel din Europa, salariaţii Institutului Petrochim, — pionierii petrochimiei româneşti — vrednicii constructori de utilaje petrolifere de la uzina „1 Mai“, muncitorii uzinei de îngrăşăminte „Petru Poni“ din Valea Călugărească, etc. Momentele luate în cinstea zilei de 1 Mai au fost înfăptuite şi multe din ele depăşite. La mitingul oamenilor muncii din MOINEŞTI au luat parte 14.000 de muncitori petrolişti, mineri, forestieri, meşteşugari, intelectuali, funcţionari, elevi. In primele rînduri s-au aflat minerii care în cinstea zilei de 1 Mai au extras peste plan 400 tone cărbune, urmaţi de petrolişti care au dat în plus 1.000 tone de tei. La BICAZ, printre primii demonstranţi, au fost constructorii hidrocentralei „V. I. Lenin“. In TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Ca fiecare oraş de pe harta ţării, Timişoara a sarbatorit ziua de 1 Alai intr-un cadru deosebit. De fapt, această sărbătorire a început mai de mult şi a fost concretizată prin eforturile oamenilor muncii de a obţine succese de seamă in cinstea zilei de 1 Mai. Iar demonstraţia care a avut loc în oraş cu prilejul acestei zile, a fost o încununare şi o trecere în revistă a realizărilor dobîndite: la „industria finii“ s-au înscris 1.120.900 lei beneficii, întreprinderea „Ion Fonaghi“ a dat 46.000 tricotaje peste pian, la fabrica „Nikos Beloiannis“ s-au economisit TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Tg. Mureş, a prilejuit o puternică manifestare pentru pace a oamenilor muncii români şi maghiari care— umăr lingă umăr, la locul lor de muncă — şi-au afirmat încrederea lor nestrămutată în victoria vieţii noi pe care o construiesc sub conducerea partidului nostru drag. In piaţa centrală a oraşului, tov. Csupor Lajos, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional de partid, şi Ioan Băţaga, secretar al comitetului regional de partid, au vorbit în limbile maghiară şi romînă despre înseminătatea zilei de 1 Mai. După intonarea Internaţionalei — cintată în limbile romînă şi maghiară de cei peste 20.000 de CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — Ploaia din primele ore ale dimineţii nu a stînjenit cu nimic entuziasmul zecilor de mii de oameni ai muncii, care se îndreptau spre tribuna din centrul oraşului Craiova spre a lua parte la manifestaţia închinată sărbătoririi zilei de 1 Mai. După cuvîntul Iov. Cornel Fulger, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional P.M.R. Craiova, care a felicitat pe oamenii muncii din oraşul şi regiunea Craiova pentru succesele obţinute în întîmpinarea acestei sărbători, a urmat demonstraţia. Ore în şir, coloanele de participanţi şi-au manifestat bucuria pantru viața nouă care a înflorit pe meleagurile reLa ROMAN, au demonstrat pentru prima oară la minoriştii noii fabrici de ţevi. Ei au raportat că in cinstea marii sărbători au dat cu 7 la sută mai multe ţevi, într-o lună 33.000 decimetri pătraţi de piele... Cifre ce grăiesc despre efortul comun al muncitorilor români, maghiari, germani şi sîrbi din Timişoara, care în această dimineaţă de 1 Mai s-au adunat la mitingul din piaţa Unirii. După cuvîntul tov. Martin Isac, prim secretar al comitetului regional P.M.R., demonstraţia a fost deschisă de garzite muncitoreşti, urmate de 800 de stegari. Rînd pe rînd au urmat colectivele întreprinderilor C.F.R., I.A.B., Nikos Beloiannis, Electromotor, Industria linii, etc., studenţi, elevi şi pionieri, intelectuali. Demonstraţia s-a încheiat cu coloana alcătuită din 4.000 de sportivi, participanţi la miting —i a început demonstraţia. Prin piaţa largă, după gărzile muncitoreşti, au trecut pionieri, muncitori cărunţi şi tineri, femei muncitoare, gospodine, profesori universitari, studenţi, artişti şi ţărani din satele apropiate, scandînd cu toţii aceleaşi cuvinte : „Vrem pace !“, „Jos cu fabricanţii de moarte !”. Ceferiştii au defilat într-un car alegoric care reprezenta forţa unită a tuturor celor ce muncesc strivind balaurul războiului atomic. Zecile de mii de oameni au manifestat pentru prietenia cu Uniunea Sovietică, puternica ţară a socialismului, care, unilateral, a încetat experimentarea armelor atomice, giunii. Ei au raportat cu acest prilej partidului că in toate întreprinderile şi instituțiile craiovene, angajamentele luate în cinstea zilei de 19 mai au fost îndeplinite şi depăşite. Cu acelaşi entuziasm au manifestat şi oamenii muncii de pe ogoare : colectivişti, întovărăşiţi, ţărani cu gospodării individuale din Aimatu, Teasca, Castranova, Işaniţa, şi alte comune ale raionului Craiova. Răspunzînd chemării Consfătuirii de la Constanţa, muncitorii din şase gospodării agricole de stat, membrii unui număr de 34 gospodării colective, şapte cooperative agricole de producţie şi 152 întovărăşiri agricole, precum şi ţăranii muncitori din 10 comune ale regiunii au raportat cu acest prilej terminarea însămînţărilor de primăvară, Iaşii în sărbătoare O puternica manifestare a celor ce muncesc înfrăţiţi Mîndri de succesele dobîndite încredere în partidul clasei muncitoare CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). La demonstraţia de 1 Mai de la Constanţa, muncitorii de la Şantierul Naval, de la Atelierele şi Depoul C.F.R. Palas şi de la alte numeroase întreprinderi şi instituţii au raportat partidului şi guvernului succesele dobîndite de ei în muncă. In acelaşi timp, mecanizatorii de la S.M.T. „23 August“, colectiviştii din Comana, Pecineaga şi alţii au lucrat de zor să termine însăla întărire. Două feluri de a sărbători, la fel de frumoase şi pline de entuziasm. In coloanele celor care au demonstrat se remarcau şi pitoreştile costume ale minorităţilor naţionale din această regiune a ţării. In clişeu, un grup de fete de la casa de cultură a minorităţilor naţionale din Constanţa, defilînd în portul lor plin de farmec. Succese evaluate în cifre Pentru prietenie, pentru pace Cu angajamentele îndeplinite Două feluri de sărbătorire Foto : AGERPRES