Romînia Liberă, iunie 1958 (Anul 16, nr. 4244-4267)
1958-06-03 / nr. 4244
Pag, 2-0 !...• Din activitatea sfaturilor populare Mai faceţi o cerere... — Mai faceţi o cerere, tovarăşă! Negreşit, o rezolvăm şi in trimestrul III începem lucrările... Petiţionara — profesoara Elisabeta Mîndruşca de la o şcoală medie — priveşte neîncrezătoare la funcţionarul de la I.L.L. Cluj. Cazul ei este bine cunoscut aici, aşa că n-are rost sâ-l mai repete. Se mulţumi să adauge: — Doar am făcut atttea cereri... Intr-adevăr, la cereri solicitanta nu s-a precupeţit niciodată. Deţinind împreună cu familia ei o cameră, o bucătărie şi dependinţele respective in str. Ilie Măcelaru nr. 16, ea a soliei, iar I.L.L.-ului executarea a diferite reparații necesare. Dacă la cererile din 1 anii 1953 și 1954 nu li s-au dat niciimi curs, în schimb la cererea nr. ISBei din 6 mai 1955, I.L.L.-ul s-a sevat.-trimiţînd un delegat la fața locului și constatind justeţea cererilor, jb.a, chiar si necesitatea amenajării băii si w.c.-ului. In răspunsul trimis solicitantei, s-a precizat că lucrările au fost planificate pentru trimestrul Cu acest răspuns Insă, I.L.L.Cluj și-a început anual jocul de-a planifi...■ea,, „Uitind" să execute lucrarea, întrijpriderea nu a uitat însă să promită. La cererile din 1956, tov. loan Kiss, fostul director al I.L.L., a semnat personal un răspuns pentru tovarăşa Mîndruşca anunţind-o că lucrările vor începe în trimestrul III. In anul 1957, lucrările au fost planificate pentru 1 iunie, ca apoi să fie aminate pentru luna noiembrie 1957, cînd de asemenea au fost „neglijate". Acum, locatarei din str. Ilie Măcelaru se. Solicită o nouă cerere. Pentru ce par&mtPentru o nouă planificare pe apr^Stul trimestru, sau pe viitorul daMl acesta ne-a îndemnat să ne interesăm mai îndeaproape de felul cum se rezolvă cererile oamenilor muncii la I.L.L. Cluj. Constatările făcute nu sunt deloc îmbucurătoare. Alte cereri zac luni întregi prin sertare, fără a se trimite răspuns la ele, lineari se pierd şi dosare întregi, ca cel al pictoriţei tafta Pallos, care a solicitat anul trecut aprobarea amenajării — pe cheltuiala proprie — a unui atelier de pictură în podul locuinţei sale. Intrebînd pe unii din funcţionarii de la I.L.L. dacă sfatul popular orăşenesc, comitetul său executiv, a întreprins un control la această întreprindere In legătură cu rezolvarea cererilor cetăţenilor, ni s-a răspuns :Sfatul ? Păi el îşi are cererile propriij Cînd să mai vadă şi de ale noastre? Intr-adevăr, cereri se primesc şi la stat. Să ne Interesăm şi de ele. V . .. £tre operativitate Irj! şi tărăgănare firesc, la sfatul popular al Cluj se înaintează un mare nUtpst’hde e'ereri, care — prin regis- Acrtura generală — sint îndrumate in R*eM$A»giiîla secţiile respective. Din pătate, la unele secţii’ cererile aşteaptă uff timp îndelungat pînă să fie rezolvate. Aşa se intîmplă bunăoară la secţia de gospodărie comunală.. Cele mai multe doleanţe cetăţe pope neşti sunt înfăţişate serviciului spaţiului locativ din această secţie. Cunoscute fiind greutăţile din acest sector — cu toate numeroasele construcţii făcute în ultimul an — nimeni nu are pretenţia că rezolvarea cererilor de locuinţe este uşoară, totuşi sunt unele cazuri vechi care necesită rezolvare şi care se amină an de an (ca de pildă cererea tovarăşei Maria Pop, transferată în interes de serviciu în Cluj de cîţiva ani de zile). Tov. Ernest Parcs, şeful serviciului statului locativ, nu se străduieşte să-şi îndeplinească îndatoririle cum trebuie. El n-a luat măsuri pentru organizarea în acest serviciu a unei evidenţe clare a cererilor de locuinţe, Înaintate, din care motiv unele cazuri vechi şi Îndreptăţite nu-şi găsesc rezolvarea. Cetăţeni care fac coadă pe degeaba... De altfel, la serviciul spaţiului locativ este organizată prost şi primirea cetăţenilor. La acest serviciu, cetăţenii trebuie să umlele zile şi săptămîni de-a rîndul pentru obţinerea unor simple adeverinţe de „intrare în familie“, deşi înaintează toate actele necesare. Aceasta, pentru simplul motiv că nu există un birou separat pentru rezolvarea actelor de acest fel , cetăţenii sunt primiţi numai de două ori pe săptămînă şi sînt nevoiţi să stea la rînd împreună cu solicitanţii de locuinţe. Neglijente întîlnim şi la alte secţii. Secţia de arhitectură şi sistematizare, de pildă, a acordat autorizaţii de construcţii de locuinţe unor cetăţeni care n-au domiciliul în Cluj, dind astfel naştere unor încurcături pentru organele care aprobă stabilirea in acest oraş. Lîncezeală în rezolvarea cererilor există şi la oficiul orăşenesc de prevederi sociale. Pe deasupra, funcţionarul Iuliu Barat bruschează cetăţenii veniţi la acest oficiu.. Cum pot fi îndreptate lucrurile Aflînd de aceste lucruri, vă veţi pune întrebarea: oare ce face comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc ? Ce măsuri înţelege să ia pentru asigurarea unei bune şi operative rezolvări a cererilor cetăţenilor ? Trebuie să spunem din capul locului că această îndatorire este neglijaă de comitetul executiv. Dacă răsfoim dosarul cu procese verbale ale şedinţelor comitetului executiv orăşenesc, constatăm că nici anul trecut, nici în primul semestru din acest an, n-a fost consacrată nici o şedinţă discutării problemei cererilor oamenilor muncii. Or, la biroul de reclamaţii şi sezisări al sfatului popular orăşenesc mai există unele deficienţe, se mai pune rezoluţia rezolvată chiar pe unele cereri care n-au fost aprobate, deşi existau posibilităţi pentru aceasta. Rezolvarea nu înseamnă numai răspunsul dat petiţionarului, ci aprobarea — in măsura posibilului, — a doleanţei respective. In afară de aceasta, cele mai multe cereri nu sunt înaintate prin acest birou, ci prin secţiile statului. Aci trebuie efectuat un control sistematic din partea comitetului executiv, aci trebuie urmărită scontarea actelor, care in ultima vreme lasă de dorit. Aceeaşi muncă de control trebuie făcută şi la întreprinderile sfatului popular, ca de pildă la 1-L.L., unde există deficienţe serioase. Reflectînd cu seriozitate la aceste probleme, luind măsurile corespunzătoare pentru îmbunătăţirea muncii de rezolvare a cererilor cetăţeneşti, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Cluj va fi ajutat el însuşi cu mult mai eficient, în îndeplinirea sarcinilor sale curente, în buna gospodărire a oraşului Cluj. MIRCEA SCRIPCA F 1 ‘ NCIICZIUŢEANU La staţia de „Salvare" din Galaţi cu excepţia unor accidente de circulaţie1 sau în cazurile de naştere, cel ce solicită serviciul de urgenţă este supus prelării unui chestionar cu rubricii cu antecedentele iar la firmă este îmtremic bilet de internare In spital. In caz negativ — şi acest lucru se intîmplă iar cui tn timpul nopţii — se T,rul- Acest procedeu este I \dste bizare instrucţiuni ale "tăiate şi prevederi sociale lili executiv orăşenesc Galaţi. Tn plus, staţia de Salvare din Galaţi nu dispune de un serviciu de gardă format din medici, care să însoţească la nevoie autosalvarea şi să dea personal îngrijiri bolnavilor, ci din trei oficianţi sanitari care, cu toată practica lor, nu pot înlocui munca medicilor. Comitetul executiv orăşenesc Galaţi este dator să reorganizeze, pe principiul, operativităţii, activitatea staţiei de „Scăpare* şl să înfiinţeze un serviciu de'■■gamăformat din medici. se ’’dirndiK Jbpdjditi, nevoie săli' nprrun ăin simplă 'dttriozitate consulţi tabelul de sosiri şl plecări din Autogara., Buzău, constaţi că, In rind cu celelalte, e trecută şi cursa Buzău.Bălăneşti. Dacă vrei insă să călătoreşti cu această cursă, afli. că In realitate e inexistentă. „In 3-4 ladle e pe traseu". Cu aceste cuvinte obişnuiesc tovarăşii de la I.R.T.A. Buzău să-i ,,îmbărbăteze“ pe toţi acei care cer lămuriri. Dar oamenii %j)&''pierdut — şi pe drept cuvint — littredsrea in promisiunea conducătorilor de la I.R.T.A. — ne scrie cititoruliC. NIȚULESCU. Și asta datorită faptqlțți'ljcă din vara anului 1956 cînd a fost suspendată „temporar", această cursă^ti-a* mai apărut pe traseu. Cățffțnrft cel prin intermediul ziarului ca I-R T.A. -să precizeze cînd va fi repisă, lotuŞi in circulaţie cursa Buzău- Bărlăţişti. ‘ * In cartierul Băneasa din Bucureşti existau două unităţi „Ferometal", care la un moment dat, s-au desfiinţat. De asemenea unica secţie din cadrul magazinului,de textile din acest cartier care vindea încălţămintea a fost desfiinţată. Cetăţenii din cartier n-au reuşit pînă In prezent’să descopere de ce Organizaţia comercială raională le acordă un asemenea tratament. Ei speră, că vor filuate* măsurile necesare pentru înlăturarea acestor neajunsuri, îşi incheie scrisoarea cititorul nostru N. DOBRE. imflă refuză genera secţie la cotul. -oig nib Di«sisea"151.«■SIfumaleJ Delapidare Tribunalul popular al raionului Brăneşti a judecat pe Ştefănescu Marin din comuna Fundulea, raionul Brăteşti, fost casier la gospodăria agricolă colectivă „Gh. Doja“ din comuna Fundulea, învinuit că şi-a însuşit suma de 9.777 lei prin decontarea de două ori a unei facturi pe care a sustras-o de la contabilitate şi a mai multor chitanţe, plus o lipsă nejustificată în gestiune. Tribunalul, prin hotărîrea pronunţată, rămasă definitivă în urma respingerii recursului, l-a condamnat la 4 ani închisoare corecţională şi 4 ani interdicţie. Ultraj, după scandal Crăciun Pandor din Bucureşti, str. Enăchită Văcărescu 52, întorcîndu-se seara spre casă, a început să se certe cu soţia sa pe drum. Intervenind miliţianul din post, acesta a fost ultragiat. Trimis în faţa justiţiei, Crăciun Pandor a fost condamnat de tribunalul popular Tudor Vladimirescu la un an şi şase luni închisoare. Furt din avutul obştesc In ziua de 20 iulie 1957, Ghiţă Florian din comuna 30 Decembrie, raionul Vidra, în timp ce muncea la moara comunală, a sustras 12 bucăţi celoplast şi 93 metri pînză albită aruncîndu-le peste gard. Prin intermediul lui Dumitru Grunţoi din aceeaşi comună, a vîndut 4 buc. plăci celoplas, şi 23 metri pînză, înainte de a fi prinşi şi deferiţi justiţiei. Apreciind gravitatea acestor fapte, tribunalul popular al raionului Vidra îl condamnă pe Ghiţă Florian la 3 ani închisoare corecţională pentru furt din avutul obştesc iar pe Dumitru Grunţoi la 2 ani închisoare corecţională pentru tăinuire, obligîndu-i totodată la plata sumei de 468 lei despăgubiri civile. Respingindu-se recursul, hotărîrea a rămas definitivă. Huliganism Mihail Burada, funcţionar, domiciliat în Bucureşti, str. Badea Cîrţan nr. 58, aflîndu-se seara în staţia de tramvai Tunari, şi fiind cu chef, a început să acosteze femeile ce treceau pe acolo. Pentru că-l ignorau, el s-a dedat la acte de huliganism, pentru care a fost judecat şi condamnat la un an şi şase luni închisoare. Comerţ clandestin Maria Cojocaru, din cal. Rahovei nr. 148 a fost surprinsă de către organele Miliţiei vînzînd textile fără a poseda autorizaţia cuvenită. Tribunalul a condamnat-o, pentru comerţ ilicit, la doi ani închisoare şi a dispus confiscarea mărfurilor. p= DUPĂ ZECE ANI (Urmare din. pag. l a) actul naţionalizării : Nenciu Cristea, Ilie Voinea, Gheorghe Arsene. Reuşesc să stau de vorbă cu ultimul, care e azi şeful secţiei sculărie. Aş vrea să-l iau pe Gheorghe Arsene să colindăm împreună fabrica. Dar aşa ceva cere mult timp şi şeful secţiei sculărie se află în plină zi de lucru. De aceea trebuie să renunţ, înadins iau totul de la coadă. Fac întîi un ocol mare prin spatele uzinei. Nu trec pe la vechile secţii şi mă duc direct la cele noi. Sunt trei hale mari, cazangeria, construcţiile metalice, montajul, întinse pe cîteva mii de metri pătraţi (suprafaţa cuprinsă astăzi de clădirile uzinei este de trei ori mai mare ca înainte de naţionalizare). Aici, în halele acestea se modelează cazane complexe de aburi, utilaje grele pentru siderurgie, pentru industria chimică, pentru industria alimentară, utilaje petrolifere (părţile mecanice de mare precizie), mori de ciment. Asta, în mare, în legătură cu morile îmi amintesc un amănunt spus de directorul adjunct al uzinelor, cu sens de anecdotă. In 1952 la noi în tară încă nu se fabricau mori de ciment. S-a încercat o comandă cu belgienii şi aceştia au spus: „In patru ani aveţi morile“. Care patru ani ? Să aşteptăm noi atît cu Bicazul ? (căci morile astea trebuiau pentru fabrica de ciment de la Bicaz). Şi le-am făcut noi nu în patru ani şi nici măcar într-un singur an ci în nurmai 6 luni. Şi era la început ! Acum ce să mai vorbim. De la uzinele „Mao Tze-dun“, fost „Vulcan“ se exportă mori de ciment în numeroase ţări ■■ în China, în India, în Coreea, în Albania, etc. Marca M.T.D. colindă azi lumea. Plec de la secţiile noi. Acuma am să văd secţiile vechi. Aveam să mă corectez căci secţiile vechi nu mai seamănă cu ceea ce a fost. Mecanica uşoară care avea strunguri cu tracţiune mecanică e acum complet reutilată. Aici volumul producţiei a crescut cu mai mult de 6 ori. Şi nici turnătoria de oţel nu mai seamănă cu ceea ce a fost. In 48 avea doar un singur cuptor de topit cu o capacitate de o tonă şi jumătate. Azi are cuptoare de cîte trei tone şi jumătate. Şi topeşte de la 80 la 500 tone de oţel pe lună. Trec din secţie în secţie şi-mi amintesc de ceea ce mi-a spus Gheorghe Arsene, care nu face parte din conducerea uzinei, nu este nici măcar inginer. El îmi înfăţişase cît timp stătusem de vorbă cu el un vast plan de reorganizare ce s-a produs în toată uzina schimbîndu-i complet vechea fizionomie, punînd-o pe baze tehnice modeme. Pe baza acestor transformări capacitatea fostelor uzine „Vulcan“ a crescut din anul 1950 și pînă în 1957 de 5 ori. La plecare, în timp ce-mi strîngea mina în mîinile sale mari, aspre Gheorghe Arsene mi-a spus: „Ai văzut şi secţiile vechi dar tot n-ai văzut cum se lucra aici pe vremea patronilor. N-ai avut unde să vezi fumul înecăcios ce ieşea de la turnătorie şi umplea curtea, n-ai avut unde să vezi lucrătorii plecînd acasă unsuroşi şi murdari şi cîte şi cîte. Astea le ţinem minte numai noi“. Acum, după ce am aflat din gura oamenilor, din documente, istoria uzinei, viaţa trăită aici la fostul „Vulcan“ cu 10, 20 şi 40 de ani în urmă, abia acum înţeleg şi pasiunea oamenilor de aici pentru spaţiu, pentru lumină, înclinaţia lor pentru curăţenie şi sentimentul general de responsabilitate faţă de ceea ce se întâmplă sau se poate întîmpla în uzină, — totul. Şi mi se pare că nimic n-ar putea să explice, să exemplifice, să convingă mai bine ca toate astea ce înseamnă participarea muncitorilor la gospodărirea uzinei lor, ce înseamnă spiritul lor gospodăresc și dacă vrei, valoarea la care se ridică în ochii lor omul. ELISABETA PETREANU Romínia libera VOINJA ŞI CURAJ Cînd e vorba de un concurs chiar pentru cei mici, emoţiile sint mari. Pe bicicletele pitice adaptate puterilor lor, înfocaţii „ciclişti" au pedalat cu sîrg şi ...nu de pomană. Premiile: mingi, păpuşi, bomboane şi alte daruri, au fost împărţite cu dărnicie învingătorilor la concursul de biciclete pentru copii care s-a desfăşurat duminică pe Calea Victoriei, cu ocazia Zilei copilului. Asemenea manifestări au avut loc în toată ţara. Foto: Nicu vasile Conferinţe regionale de luptă pentru pace In regiunea Stalin din sala Teatrului de Operetă din Oraşul Stalin a avut loc duminică Conferinţa regională de luptă pentru pace. Au participat peste 250 de delegaţi şi invitaţi de pe întreg cuprinsul regiunii. Ei au reprezentat opinia diferitelor categorii de cetăţeni: muncitori, ţărani muncitori, intelectuali, funcţionari, reprezentanţi ai diferitelor culte, mici meseriaşi şi gospodine, ce s-au întrunit pentru a dezbate problemele actuale ale luptei pentru pace. Participanţii la Consfătuire au urmărit cu deosebit interes expunerea asupra situaţiei internaţionale şi informarea privind activitatea desfăşurată de Comitetul regional de luptă pentru pace, prezentate de prof. Traian Popovici, preşedintele Comitetului regional de luptă pentru pace. În cadrul discuţiilor care au urmat delegaţii au exprimat hotărîrea oamenilor pe care îi reprezintă de a lupta necontenit pentru menţinerea şi întărirea păcii între popoare. In regiunea Piteşti PITEŞTI (de la corespondentul nostru) Ceea ce a impresionat în mod deosebit la conferinţa regională a comitetului de luptă pentru pace ţinută duminică la Piteşti a fost atmosfera caldă, pornită din inimi, adresată inimilor. „Vă vorbesc ca unul care a cunoscutororile războiului, a spus învăţătorul Constantin Popescu, din comuna Potcoava. Am plecat pe front 4 fraţi şi nu ne-am mai întors decît 2. Am stat în lagărul 17 A. din Austria timp îndelungat“. Participanţii ascultau cutremurîndu-se de cele cîte a pătimit învăţătorul cu părul alb de la Potcoava, care şi-a încheiat cuvîntul cu îndemnul: „Pacea să ne fie scumpă ca şi cuvîntul mamă, ca aerul ce-l respirăm, ce lumina zilei“. Tânăra textilistă Constanţa Manolache de la uzinele textile Piteşti a spus: „Muncitorii uzinei noastre au scos maşinile de sub dărâmăturile bombelor, au reconstruit zidurile distruse ale halelor. De aceea, orice succes în producţie, fiecare metru în plus ţesut, îl considerăm o contribuţie la apărarea păcii.“ Iată cîteva din pledoariile partizanilor păcii piteşteni, care întruniţi în conferinţă au ales comitetul regional, din 47 membri şi 16 delegaţi la conferinţa naţională şi într-o atmosferă entuziastă au trimis o moţiune prin care își afirmă încă odată hotărîrea de a apăra pacea. Spectator imoral Ioniţă Popescu, planificator la „Aprozar“, domiciliat în str. Turda nr. 42, aflindu-se la cinematograful „Timpuri Noi“ din bulevardul 6 Martie, a fost reclamat de o cetăţeană că s-a dedat la acte ce constituie atentat la bunele moravuri. Trimis în faţa justiţiei, numitul a fost condamnat la trei ani închisoare corecțională. Marți — 8 iunie 1958 — nr. 4244 După primul act în „Cupa Dunării A luat sfîrşit primul act al competiţiei fotbalistice „Cupa Dunării“. Acum „efectivele" se regrupează şi se pregătesc pentru cel de-al doilea act, căruia îi sunt fixate drept date de desfăşurare zilele de 8 şi 15 iunie. La această nouă confruntare va participa şi echipa timişoreană Ştiinţa care, duminică, a reuşit majora performanţă de a elimina din competiţie formaţia pragheză Dinamo Slavia care conta (din prima ediţie a întîlnirii) pe o victorie obţinută la două goluri diferenţă. Marele succes al studenţilor timişoreni a mai pălit puţin din supărarea şi dezamăgirea produsă de eşecul de mari proporţii (2—6) înregistrat de C.C.A. sîmbătă la Budapesta, în întîlnirea cu M.T.K., după o dispută care a marcat din nou scăderile existente în formaţia echipei noastre campioane. Acum, Ştiinţa pregăteşte confruntarea cu formaţia iugoslavă Radnicki, care începe cu jocul de duminică de la Belgrad. Primul tur al competiţiei a fost cel mai nefavorabil fotbaliştilor unguri, care au pierdut trei din cele patru formaţii participante; cehii au pierdut două echipe şi cîte una R.P.R., R.P. Bulgaria şi R.P.F. Iugoslavia, acestea în urma rezultatelor înregistrate în dublele partide susţinute: Tatran Presov—Partizan Belgrad 4—1, 2—4; Dukla Pardubice—Steaua Roşie Belgrad 0—0, 0—2 ; Radnicki Belgrad-^ Ferencvaroş 2—1, 3—3; Lokomotiv Sofia—Tatabanya 0—1, 4—1 ; Ruda Hvezda—Salgótarján 1—3, 3—0; Voivodina Novi Sad—Levski Sofia 5—0, 0—1 ; Ştiinţa Timişoara— Dinamo Slavia Praga 3—0, 3—5; M.T.K.—C.C.A. 6-2, 3-2. Pentru turul al doilea, programul a fost stabilit precum urmează: Tatran Preşov—M.T.K., Radnicki Belgrad— Ştiinţa Timişoara, Lokomotiv Sofia— Steaua Roşie Belgrad, Voivodina Novi Sad—Ruda Hvezda Brno, primele echipe avind, duminică, rolul de gazde. • *44 Marea performanţă a Ştiinţei Timişoara TIMIŞOARA (de la trimisul nostru). Oraşul de pe malurile Begăi, a trăit sîmbătă şi duminică momente de mare fervoare, care au culminat duminică seara, după ce echipa studenţească locală „Ştiinţa“ a reuşit frumoasa performanţă de a se califica pentru sferturile de finală ale „Cupei Dunării“. Stadionul „23 August“ — cu totul necorespunzător pentru veleităţile şi tradiţiile sportive ale acestui oraş — amenajat în ultimele zile pentru a putea cuprinde un număr sporit de spectatori, a înregistrat cel mai mare record de afluenţă din ultimii zece ani, încă de dimineaţa publicul a ocupat locurile în picioare pe peluzele „ad-hoc“ (taluzuri de pămînt ridicate pe trei laturi ale arenei). Un public foarte cunoscător, foarte entuziast şi mai ales foarte conştient de rolul său activ în crearea ambianţei şi încrederii necesare echipei gazdă. Timp de 90 de minute acest public din peluze — in bună parte tineretul studenţesc din localitate — şi-a încurajat cu stăruinţă echipa favorită. Cînd echipele au intrat pe teren, la fluerul arbitrului bulgar Takov, fostele celebrităţi ale fotbalului nostru, Bindea, Bürgher, Beke, Ciolac, Sepi Graţian şi alţii care au urmărit jocul din tribune, exultau. Ştiinţa era echipată în alb- Visiniu — culorile renumitului „Chinezul“. Dinamo Praga purta tricouri albroşii, culorile Slaviei, vechiul club praghez, care a împlinit acum65 ani de existenţă şi ale cărei tradiţii le continuă. Meciul a început cu un joc foarte avîntat al localnicilor, purtaţi pariu pe aripi spre victorie de încurajările frenetice ale publicului. Cu un joc simplu, cu pase lungi în adîncime, fără să ţină cîtuşi de puţin balonul la picior, mişeîndu-se tot timpul şi în mare viteză pe teren, risipind fără cruţare eforturile, echipa Ştiinţei s-a instalat 40 din cele 45 de minute ale primei reprize în terenul oaspeţilor, care se apărau în anumite momente cu 10 şi chiar 11 oameni. Avînd pe Lereter şi Ciosescu vîrfuri de atac înfipte adînc în dispozitivul defensiv al dinamoviştilor praghezi, studenţi au înscris în minutele 20 şi 35 prin Ciosescu, recuperînd astfel întreg handicapul primei ediţii a întîlni t . La 1 iunie a început la Moscova turneul internaţional de tenis de cîmp la care participă tineri jucători din Polonia, Romînia, Cehoslovacia și U.R.S.S. In primul tur al probei de simplu, Serester l-a învins pe jucătorul sovietic Barovski cu 6—2 ; 6—1, iar Irina Mina a clștigat cu 6—1; 6—2 meciul cu Galina Bakseev (U.R.S.S.). La dublu mixt, Serester şi Mina au pierdut în faţa cuplului sovietic Dimitrieva Lihacev. Concursul continuării. Pînă atunci şi după aceia pînă la pauză, Ştiinţa a ratat cîteva foarte bune ocazii de a obţine un scor de 3 sau 4-0. După pauză, Dinamo Praga iese mai mult în atac, în timp ce la Ştiinţa se observă un joc oarecum mai prudent. Experienţa neplăcută de la Praga, din duminica anterioară, era încă prea proaspătă. Acţiunile studenţilor sunt totuşi la fel de periculoase şi iată că — în sfîrşit — în minutul 72 Cădariu înscrie foarte spectaculos, printr-un şut năpraznic, la semi-înălţime, de la 20 de metri. Pînă la sfîrşit mai sunt de reţinut o acţiune vijelioasă Gîrjeanu—• Ciosescu, terminată cu un şut al ultimului care a zguduit bara transversală şi a revenit în teren (min. 84) apoi acordarea (cu uşurinţă) de către arbitru a unei lovituri de la II metri în careul praghezilor, pe care Ciosescu a ratat-o, trăgînd prea în centrul porţii şi permiţînd excelentului lanalt să respingă în teren. Acesteia au fost episoadele principale ale întîlnirii. La ele se cuvine să adăugăm cîteva episoade care au avut la bază ambianţa psihologică specială în care s-a desfăşurat partida. Cînd Ştiinţa conducea cu 2—0, am fost martorii eforturilor ambelor echipe de a nu pierde nici o secundă din timp, de a nu face degajări hazardate, fără adresă. După 3—0, deşi îşi domina adversarul în toate compartimentele de joc, Ştiinţa a avut o scurtă perioadă de încordare nervoasă, din teama de a nu primi un gol sau de a retrăi momentele penibile ale sfîrşitului partidei de la Praga. Apoi, după intervenţia promptă şi salutară a antrenorului Dincă Schileru, echilibrul moral al echipei s-a restabilit şi Ştiinţa a terminat meciul în cîştigător sigur. Victoria studenţilor, foarte bine primită desigur de toţi iubitorii fotbalului din ţara noastră, mai ales pentru că a venit după înfrîngerea la scor suferită in ajun de echipa campioană a ţării, C.C.A., la Budapesta, este în primul rînd urmarea admirabilului spirit de club, a elanului tineresc specific formaţiilor studenţeşti, într-un cu- vînt urmarea condiţiei morale excelente pe care a avut-o duminică Ştiinţa din Timişoara. Să nu uităm că o parte din jucătorii Ştiinţei se află în perioadă de examene (Gîrleanu, de pildă, a dat un examen greu şi l-a dat cu succes — în chiar ajunul întîlnirii). Să nu ri a Duminică s-a disputat la Ljubljana întîlnirea internaţională de atletism dintre echipele reprezentative masculine ale R.P. Ungare şi Iugoslaviei. Victoria a revenit atleţilor maghiari cu scorul de 120,5—91,5 puncte. Cu prilejul concursului atletic disputat duminică pe stadionul Republicii, Iolanda Balaş a înregistrat la săritura în înălţime un rezultat de 1,75 m. Această performanţă este inferioară cu 1 cm recordului european deţinut de campioana noastră, uităm inexperienţa jocurilor mari, cu caracter internaţional, a acestei echipe fruntaşe în fotbalul nostru. Să nu uităm că adversarul său a fost o echipă cu un joc tehnic avansat şi cu multă rutină internaţională şi că din această echipă — care cuprinde internaţionali de mare reputaţie ca Jenak, Urban, Kernele, Andrejkovici, Hrnka, Pesek şi alţii — n-au lipsit decît doi titulari, selecţionaţi în lotul reprezentativ al Cehoslovaciei pentru campionatul mondial. Brînzei, Florescu, Cojereanu, Tănase, Cădariu şi Ciosescu au fost cei mai buni jucători timişoreni, în timp ce la Dinamo Praga s-au relevat Jenak, Linhard, Vlasek, Urban şi Hemele. Arbitrul bulgar Takov a condus atent, obiectiv şi cu foarte multă pricepere, ceea ce a reieşit mai cu seamă din aplicarea competentă a legii avantajului. Duminica viitoare Ştiinţa va juca în sferturile de finală ale „Cupei Dunării“, în compania redutabilei formaţii iugoslave Radnicki. E o misiune foarte dificilă pentru jucătorii timişoreni. Ca să întreacă acest adversar studenţii timişoreni vor trebui să depună aceeaşi stăruinţă, să joace cu aceeaşi dragoste. Dar ei vor mai trebui să-şi îmbunătăţească sistemul defensiv, în care Brînzei şi Zbîrcea au fost uneori lenţi şi insuficient de hotărîţî, vor trebui să dovedească mai mult calm şi mai multă precizie în fazele de atac în careul advers. ST. RADU Sancţiuni O recentă şedinţă a comisiei de disciplină, care funcţionează pe lingă Federaţia romina de fotbal, a adus sancţionarea unor abateri comise de jucători din categoriile A, B şi C. Aşa, de pildă, incidentele provocate de jucătorii C. Dinulescu (Progresul Bucureşti) şi Bodo Ladislau (Rapid Bucureşti), cu prilejul jocului disputat la Constanţa în cadrul „Cupei R.P.R.“, au dus la următoarele hotărîri: C. Dinulescu suspendat pe 4 etape pentru lovirea gravă a adversarului, L. Bodo pe 2 etape pentru lovirea intenţionată a adversarului şi, în plus, ambii sancţionaţi cu eliminarea din lotul R.P.R. pe timp de 6 luni şi interzicerea de a participa, în această perioadă, la jocuri internaţionale intercluburi. Alte sancţiuni au fost aplicate pentru lovirea intenţionată a adversarului, pentru injurii aduse arbitrilor, sau indisciplină faţă de aceştia etc, la alte circa 10 jocuri. Toate acestea laolaltă dovedesc hotărîrea forului de specialitate de a nu permite încălcarea disciplinei şi a moralei sportive. La aceste măsuri trebuie să ia aminte cu toată seriozitatea colectivele, antrenorii și jucătorii. Festivalul internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a luat sfirşit In sala Teatrului C.C.S. din Capitală a avut loc duminică după amiază festivitatea de închidere a Festivalului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete. La festivitate au luat parte reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, scriitori, artişti plastici, compozitori, directori, regizori şi actori ai unor teatre de păpuşi din ţara noastră, precum şi numeroşi participanţi de peste hotare la festival. Festivitatea a fost prezidată de acad. Cezar Petrescu, preşedintele Comitetului de organizare a festivalului. A luat cuvîntul scriitorul Marcel Breslaşu, preşedintele juriului internaţional al festivalului care a mulţumit tuturor participanţilor la festival pentru contribuţia valoroasă pe care au dat-o acestei manifestări prin prezentarea de spectacole de o înaltă ţinută artistică şi a subliniat totodată succesul obţinut de teatrele româneşti de păpuşi şi marionete în cadrul festivalului. Scriitorul Marcel Breslaşu, a citit apoi numele laureaţilor Festivalului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete, şi a anunţat premiile decernate de juriul Festivalului internaţional al filmului de păpuşi şi marionete, organizat cu acelaşi prilej. Cuvîntul de închidere a Festivalului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a fost rostit de acad. Cezar Petrescu. In numele participanţilor sosiţi din diferite ţări la festival, Gerald Mórice, publicist şi fondator de teatru din Anglia, a mulţumit pentru ospitalitatea poporului român şi pentru munca neobosită a Comitetului de organizare a festivalului, subliniind că participanţii la festival se vor întoarce în ţările lor cu cele mai plăcute impresii. In încheiere a avut loc un spectacol alcătuit din fragmente din piesele prezentate de colective şi artişti laureaţi ai Festivalului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete. (Agerpres). Premiile Festivalului internaţional al filmului de păpuşi Juriul Festivalului internaţional al filmului de păpuşi şi marionete — care a avut loc cu prilejul Festivalului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete — a hotărît acordarea de premii celor mai valoroase producţii cinematografice prezentate. Premiul II constînd din diplomă şi medalie de argint a fost atribuit filmelor artistice „Soldatul uitat“ (R. Cehoslovacă) şi „Cu nasul în vînt“ (Franța), precum şi filmului documentar „Marionetele lui Toone" (Belgia). Premiul 111 constînd din diplomă și medalie de bronz a fost decernat filmului artistic „Circul sub stele" (r. p. Polonă). Manifestări muzicale în Capitală Marţi 3 iunie, ora 20, va avea loc în sala Studio (din Ateneul R.P.R.) recitalul pianistei Graziella Georgia, urmat de un concert de liduri dat de soprana Bibiana Rilea, acompaniată de Yolanda Zaharia. Miercuri 4 iunie, ora 20, în sala Dalles, concert de muzică de cameră vocală şi instrumentală în cinstea Decadei Culturii Republicilor Sovietice Baltice. Programul va fi interpretat de: Alexandru Demetriad — pian ; Henri Brendier — vioară ; Serafim Antropov — violoncel; Ion Filipnescu — pian şi de Cvartetul vocal al Filarmonicii de Stat „George Enescu“ compus din : Emilia Petrescu — soprană, Martha Kessler — mezzo-soprană, Aurel Alexandrescu — tenor și Alexandru Voinescu — bariton. La pian: Nicolae Rădulescu. Joi 5 iunie, ora 20, în sala Studio (din Ateneul R.P.R.), concert de muzică de cameră instrumentală dedicat creaţiei tinerilor compozitori din R.P.R. In program lucrări de : Hary Schnapp ; Nicolae Coman ; Theodor Dragulescu ; Arminiu Cassvan şi Alexandru Hrisanide. Interpretează: Avy Abramovici — vioară ; Al. Hrisanide — pian ; Vladimir Cosma — vioară ; Octavian Popa — clarinet ; Stavăr Nistor — corn ; Alfons Capitanovici — violoncel ; George Hamza — vioară. Joi 5 iunie, ora 20, în sala Ateneului R.P.R., concert dat de Orchestra simfonică Radio sub conducerea dirijorului Alfred Alessandrescu, maestru emerit al artei din R.P.R. Programul cuprinde : Simfonia a V-a de Alfred Mendelsohn (prima audiţie) ; Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră de Beethoven (Solist : Mindru Katz, artist emerit al R.P.R.) şi scena finală din opera „Walkiria“ de Richard Wagner (Solist : Petre Ştefănescu Goangă, artist al poporului din R.P.R.). Sîmbătă 7 iunie, ora 17, în sala Dalles, concert-lecţie cu subiectul „MUZICA REPUBLICILOR SOVIETICE BALTICE“. Conferenţiar : J. V. Pandelescu, îşi dau concursul : Emilia Petrescu — soprană ; Martha Kessler — mezzo-soprană şi Nicolae Rădulescu — pian. Sîmbătă 7 iunie, ora 20, la Teatrul de vară din Parcul I. V. Stalin, formaţiile de cor, solişti şi orchestră ale Sfatului Popular al Capitalei prezintă opera „PAIAŢE“ de R. Leoncavallo sub forma de operă-concert. Dirijor : Iosif Conta. Rolurile principale vor fi interpretate de : Arta Florescu, artistă emerită ; Cornel Stavru, laureat al Concursurilor de la Bucureşti şi Moscova ; Octav Enigărescu, laureat al Premiului de Stat ; Ion Stoian, laureat al Concursului Tinerilor Solişti ; şi Constantin Geman. Dirijorii corului : Ştefan Mureşanu şi Constantin Romaşcanu. Sîmbătă 7 iunie, ora 20 şi duminică 8 iunie, ora 11, in sala Ateneului R.P.R. concertul simfonic al Filarmonicii de Stat „George Enescu“. Dirijor : George Georgescu, artist al poporului. In program figurează : Rapsodia a 11-a de G. Enescu; „La Giara“, suită simfonică de Alfredo Casela (prima audiţie) (Solo tenor: Ion Piso — Cluj) şi Concertul pentru pian şi orchestră nr. 3 de Rachmaninov (Solistă : Monique de la Bruchellerie — Paris). Duminică 8 iunie, ora 20, în sala Ateneului R.P.R. concert dat de CORUL FILARMONICII DE STAT „GEORGE ENESCU“ sub conducerea dirijorului Petre Crăciun. Programul este alcătuit din lucrări de Giovanni Gabrielli ; Henry Purcell; Antonio Caldara; Bach ; Haydn ; Beethoven ; Schumann ; Brahms ; Grieg ; Debussy ; Honegger; Roman Saez de Adana; Kodály; Paul Constantinescu și Radu Palladi. La pian : Josef Prunner. La orgă : Horst Gehann. La clavecin : Nicolae Rădulescu. La harpă : Rozalia Bulacu-Savin. La corn : Stavăr Nistor și Ștefan Bret. ila de I sffisaHs-izssasr.