Romînia Liberă, aprilie 1960 (Anul 18, nr. 4810-4835)
1960-04-01 / nr. 4810
Pag. 2* Noua fabrică de pîine din Constanţa Foto: NICU VASILE Manifestări consacrate aniversării lui V. I. Lenin CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — In întîmpinarea aniversării a 9 decenii de la naşterea lui V. I. Lenin, în faţa sediului Consiliului Regional A.R.L.U.S. din Craiova a fost amenajată o expoziţie cuprinzînd imagini din viaţa şi activitatea marelui învăţător şi conducător al proletariatului. Panourile cu fotografii ale acestei expoziţii sunt urmărite zilnic de un mare număr de cetăţeni, ★ IAŞI. In cinstea celei de-a 90-a aniversări a naşterii lui V. I. Lenin, Teatrul Naţional ,,V. Alecsandri“ din Iaşi va relua piesa „Uraganul" de Bill Beloţerkovski. Tot în întâmpinarea acestei aniversări, colectivul de artişti al teatrului, în colaborare cu colectivele altor instituţii culturale din Iaşi, va organiza programe culturalartistice alcătuite din recitări şi lecturi din proza şi versurile închinate marelui Lenin care vor fi prezentate în cadrul mai multor întreprinderi şi instituţii Colectiviştii vizitează Capitala In aceste zile Capitala continuă să fie vizitată de numeroase grupuri de ţărani colectivişti, în cadrul excursiilor organizate de Oficiul Naţional de Turism- Carpaţi. Colectivişti din raioanele Rîmnicu Sărat şi Buzău sosiţi în Bucureşti cu autocarul, după plimbări în diferite cartiere și parcuri ale orașului, fac zboruri de agrement deasupra Capitalei. Sporirea numărului la depunerile pe incepînd din luna aprilie 1960, Casa de Economii şi Consemnaţiuni majorează numărul şi valoarea cîştigurilor la tragerile la sorţi ale obligaţiunilor C.E.C. Astfel, la tragerile la sorţi de bază, lunare, numărul cîştigurilor între 75 000 lei şi 800 lei a fost sporit de la 861 la 1.238 ciştiguri, iar valoarea totală a cîştigurilor a fost majorată de la 1.000.000 la 1.400.000 lei lunar. La tragerile la sorţi suplimentare — semestriale — numărul ciştigurilor între 100.000 şi 800 lei a fost sporit de la 519 la 745 ciştiguri, iar valoarea şi valorii cîştigurilor obligaţiuni G. E. C. cîştigurilor de la 1.000.000 lei la 1.415.000 lei. Potrivit noului plan sporit de cîştiguri, anual se atribuie 16.346 cîştiguri în loc de 11.370, în valoare totală de 19.630.000 lei, cu 5.630.000 lei mai mult ca pînă acum. La 30 aprilie 1960 va avea loc prima tragere la sorţi pe baza noului plan sporit de ciştiguri. La această tragere participă toate obligaţiunile procurate pină în prezent precum şi cele care vor fi procurate pină în ajunul tragerii. In primele zece zile ale fiecărei luni, obligaţiunile se vînd la valoarea lor nominală, fără diferenţă de preţ. CE FACEM (Urmare din papa) unei săli de festivităţi. Aceasta întrucît conducerea întreprinderii nu a luat legătura cu sfatul popular orăşenesc pentru a solicita o sală corespunzătoare (există în oraş o astfel de sală care stă nefolosită). Spectacole şi muzee Foarte adesea instituţiile artistice se află în „criză“ de bilete şi au dificultăţi în ceea ce priveşte posibilităţile de satisfacere a numeroaselor cereri ale iubitorilor de artă. Cum este şi firesc cererile ating momentul de vîrf în zilele de duminică. Datorită contractelor încheiate între întreprinderi şi institute pe de o parte şi teatre şi filarmonici pe de altă parte, salariaţii pot să-şi rezerve bilete la spectacolele sau concertele dorite, încă cu mult timp înainte. Şi de cele mai multe ori contractele se respectă atît în ceea ce priveşte spectacolele solicitate cit şi numărul de bilete. Dar există şi excepţii : deşi Ministerul Comerţului a încheiat pentru salariaţii săi contracte cu Teatrul Nottara, Armatei şi Tineretului din Bucureşti, acestea le repartizează rar bilete la piesele solicitate şi chiar atunci în cantităţi prea mici în privinţa teatrelor mai avem o rezervă : unele teatre de stat de pildă cel din Galaţi , au încă o concepţie pur comercială în ceea ce priveşte programarea spectacolelor, astfel că sîmbătă şi duminică prezintă îndeosebi piesele mai puţin solicitate, după principiul că în aceste zile oamenii vin oricum la teatru. In multe oraşe colectivele artistice profesioniste se produc şi pe scenele cluburilor din întreprinderi. Astfel la fabrica „Steaua Roşie" din Bacău, teatrul de stat din localitate a jucat în ultimul timp piesele „Musafirii nepoftiţi" şi „Năpasta". Tot aici au loc concerte de muzică simfonică, cu concursul Filarmonicii de stat din Bacău. La I.M.S. Roman, conducerea întreprinderii obişnueşte să solicite pentru a da spectacole aproape toate colectivele teatrale aflate în turneu în oraş. Astfel salariaţii acestei unităţi, au putut viziona piesele prezentate de teatrele din Bacău, Botoşani, Bîrlad, etc. — păstrînd în acelaşi timp regretul că nu pot audia mai des şi concerte (Filarmonica din Bacău nu a susţinut nici un concert aici, deşi a fost solicitată de numeroşii amatori de muzică). Din programele pe care oamenii şi le fac pentru zilele de duminică şi muzeele, figurează la loc de cinste. Intr-adevăr,, fie că fac vizite individuale, fie în colectiv (organizate de unităţile în care lucrează) oamenii vin la expoziţii, şi muzee în număr foarte mare, îndeosebi în zilele de odihnă. Ca atare aceste instituţii culturale trebuie să-şi întocmească un asemenea program încît duminică să fie aproape tot timpul deschise Dar la Galaţi, toate cele trei muzee din oraş îşi încep programul de duminică deabia la ora... 12! La un asemenea orar necorespunzător se adaugă şi faptul că vizitatorilor nu le stau la dispoziţie ghizi competenţi care să poată da explicaţii corespunzătoare. Ar fi de dorit ca secţia de învăţămînt şi cultură a sfatului popular să ia măsuri pentru introducerea şi respectarea unui program adecvat zilelor de duminică. Pentru iubitorii naturii Fiecare anotimp are frumuseţea lui. Iarna, piscurile înzăpezite ale munţilor au aceeaşi putere de atracţie pentru turişti ca, bunăoară, valurile calde ale mării în luna lui Cuptor. Primele fire de iarbă, primele flori, atrag tot atît de mult pe iubitorii naturii ca şi rugina atît de divers nuanţată a frunzelor de toamnă. Iată de ce numeroşi oameni, ai muncii înţeleg să-şi petreacă ziua de odihnă în mijlocul naturii, fie plecind în excursie, fie mulţumindu-se cu parcurile şi grădinile din oraşele lor. Au ei posibilitatea să facă în voie acest lucru ? In mare majoritate a cazurilor da. Pe alocuri însă lipsa de interes, comoditatea de care dau dovadă unii tovarăşi fac ca locuri pitoreşti, localităţi istorice, şantiere ale socialismului, să nu fie cunoscute de muncitori. Bunăoară, la fabrica de postav din Buhuşi există muncitori care nu au vizitat încă şantierul hidrocentralei V. I. Lenin din Bicaz, iar muncitorii de la fabrica „Steaua Roşie“ sau „Proletarul“ din Bacău nu au văzut pînă acum uriaşul şantier al complexului petrochimic Oneşti-Borzeşti. In general conducerile întreprinderilor citate justifică această situaţie prin lipsa mijloacelor de transport. Dar ce mijloc de transport poate fi mai comod şi mai ieftin decît trenul ? Ele ar trebui să înveţe din experienţa fabricii „Muncitorul liber" din acelaşi oraş, unde au fost organizate excursii chiar în locuri mai îndepărtate ca Oraşul Stalin şi Bucureşti, sau de la întreprinderile din Galaţi care au organizat duminică 27 martie excursii la combinatul de celuloză din Chiscani. Nici la Timişoara, Tg. Mureş sau Hunedoara, cu excepţia uzinelor mecanice din primul oraş, nici o întreprindere nu a organizat încă în acest an excursii pentru muncitori. Măcar acum, o dată cu venirea timpului frumos, preocuparea pentru organizarea de excursii ar trebui să se dovedească mai vie. Şi fiindcă veni vorba de sosirea primăverii, la ordinea zilei începe să fie şi problema amenajării parcurilor şi grădinilor. în Bucureşti, la parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ s-au vopsit băncile şi, cu participarea oamenilor muncii, s-au curăţat şi înfrumuseţat aleele. La Galaţi, comitetul executiv orăşenesc a luat măsuri pentru revizuirea băncilor, chioşcurilor, jocurilor distractive pentru copiii din parcuri şi pentru plantarea a 100.000 arbuşti. O vie preocupare pentru amenajarea parcurilor se observă şi în regiunea Bacău. La Roman, bunăoară, curăţirea frumosului parc al oraşului a început încă cu cîtva timp în urmă. La Piatra Neamţ, începînd din acest an, cetăţenii vor avea la dispoziţie un nou parc, în lunca Bistriţei. La Bacău vor începe lucrări pentru modernizarea parcului Libertăţii, asfaltîndu-se peste 2 km. de alei, montîndu-se 50 de bănci şi amenajîindu-se fonduri de flori de o suprafaţă de peste 3.000 m.p. N-ar fi însă rău dacă comitetul executiv orăşenesc ar lua măsuri pentru accelerarea lucrărilor, astfel ca timpul frumos să nu-i prindă pe băcăoani cu parcul transformat în şantier. După cum ar fi indicat ca şi în Capitală să nu se mai întârzie cu instalarea băncilor în numeroase scuaruri unde acestea încă lipsesc. întrebarea de la care am pornit —„Ce facem duminică ?" — are aşadar numeroase răspunsuri pe care fiecare şi-l alege după gustul său: spectacole teatrale, concerte, manifestări culturale în cluburi, vizite la muzee, excursii, etc. Principal este modul în care oamenii se declară sau nu satisfăcuţi de alegerea făcută. Or, acest Premi depinde de instituţiile artistice, de conduceri şi organele sindicale din întreprinderi şi de sfaturile populare care trebuie să se îngrijească să ofere posibilităţi cit mai multe, pentru ca fiecare să-şi petreacă ziua de duminică cit mai plăcut şi instructiv. Raidul a fost realizat cu concursul corespondenţilor regionali V. KONYA (R.A.M.), I. COJOCARU (Hunedoara), LBASSERO (Galaţi), C AZOIŢII (Bacău), VIRGIL LAZAR (Timişoara) şi al redactorilor noştri PAUL MARIAN şi PIA RADULESCU DUMINICA ? rO AZI VA INFORMAM DESPRE: « - ' .... '■■■■ ' ■ .................... ......................... -m Unităţi comerciale în noile cartiere de locuinţe Una din îndatoririle comitetelor executive ale sfaturilor populare este de a asigura în noile cartiere de locuinţe o reţea comercială corespunzătoare cu cerinţele oamenilor muncii din aceste cartiere. Amenajate în condiţii moderne, situate în apropiere — la îndemîna noilor locatari — aceste unităţi înlesnesc simţitor aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare şi industriale. In Bucureşti în ultima vreme, acţiunea de deschidere de unităţi comerciale la parterul noilor blocuri şi în alte localuri reamenajate, a început să se intensifice. In cartierul Floreasca au fost deschise recent 12 noi unităţi comerciale. O serie de unităţi comerciale au fost deschise şi prin grija O.C.L- Produse Industriale Lenin—Gh. Gheorghiu-Dej. Astfel, pe b-dul Păcii 3 din cartierul Militari — unde locuiesc numeroşi muncitori şi tehnicieni de la uzinele „9 Mai“, fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ etc— s-a deschis un nou magazin de mobilă. Un magazin specializat de încălţăminte s-a deschis în strada Regiei 2, menit să satisfacă cerinţele muncitorilor de la fabrica de ţigarete „Bucureşti", întreprinderea „Electrofar“, fabrica de bere „Griviţa“ etc. Un alt magazin de încăţăminte s-a deschis pe calea 13 Septembrie 137, un magazin de mobilă pe şos. Panduri şi :■un,,-magazin de textile şi galanterie pe calea 13 Septembrie 124. Pe calea Rahovei colţ cu calea Ferentari si Va deschide un magazin universal, la parterul noului bloc din faţa Gării de Nord un mare magazin de prezentare de mobilă, înzestrat cu un depozit modern la subsol şi cu lift pentru urcarea mărfurilor. Alte unitaţi comerciale vor mai lua fiinţă în cartierul Căţelu, pe calea Griviţei şi în alte cartiere din Capitală. La Oraşul Stalin au fost deschise în ultima vreme mai multe magazine moderne, care pot rivaliza cu cele mai frumoase din ţară. Astfel, în cartierul „Tractorul" — unde locuiesc circa 5 000 de muncitori şi tehnicieni — s-a deschis un mare complex alimentar cuprinzînd un magazin de produse alimentare cu autodeservire, precum şi o sală de vînzare cu raioane de mezeluri — brînzeturi, pîine şi produse de panificaţie, paste făinoase nepreambalate şi produse zaharoase. La etajul acestei clădiri se vor deschide 13 raioane cu produse industriale (textile, confecţii, încălţăminte, sticlărie etc). Un alt complex comercial s-a deschis pe calea Bucureşti, într-un local modern iluminat cu tuburi de neon In centrul miner Baia Mare s-a deschis în cartierul Hatvony un complex comercial, alcătuit dintr-un magazin alimentar, un centru de carne, un magazin de lactate, un magazin de legume și fructe și un magazin cu textile Un complex comercial asemănător se va deschide şi în cartierul I. V. Stalin din acelaşi oraş. Locuitorii centrului carbonifer Comăneşti au primit de curînd cu satisfacţie deschiderea unor noi magazine în oraşul lor (un magazin de mobilă, o unitate pentru desfacerea materialelor de construcţii şi un magazin de lactate). La Oradea s-a deschis nu de mult un magazin de lactate şi un centru de legume şi fructe, în piaţa Ovidiu din Constanţa se vor deschide 10 magazine cu produse alimentare şi industriale, iar în patru oraşe din regiunea Cluj (Cluj, Turda, Dej şi Bistriţa) se vor amenaja 10 magazine alimentare cu autodeservire. Numeroase unităţi comerciale vor lua fiinţă şi în regiunea Hunedoara: un magazin alimentar general, un magazin cu preparate de carne, un magazin cu lactate şi alte unităţi de desfacere în oraşul Hunedoara, un magazin specializat pentru desfacerea preparatelor de carne şi un magazin cu articole pentru copii la Petroşani, um magazin general de textile-încălţăminte la Aninoasa, patru noi unităţi comerciale la Brad, o unitate alimentară la Simeria, un centru de lapte la Lonea etc. Diferite unităţi comerciale vor mai lua fiinţă în diferite cartiere din Bacău, Oneşti, Ploeşti, Galaţi, şi din alte oraşe din ţară. MIRCEA SCRIPCA România liberă IN EDITURA POLITICA a apărut: KARL MARX - FRIEDRICH ENGELS Opere. vol. 7 688 pap. 15 lei Prind viaţă hotăririle adunărilor cetăţeneşti CLUJ (de la corespondentul nostru). Recent pe adresa comitetului executiv al sfatului popular regional Cluj au sosit două corespondenţe cu un conţinut foarte semnificativ. In prima, semnată de preşedintele comitetului executiv raional Năsăud se consemnează faptul că datorită preocupării pe care o prezintă cetăţenii din acest raion faţă de iniţiativele privind realizarea unor importante lucrări de interes obştesc, întregul fond stabilit de a fi realizat din contribuţia voluntară a cetăţenilor în anul 1960 a fost încasat în întregime. A doua scrisoare primită din partea comitetului executiv raional Cluj vesteşte de asemenea că şi oamenii muncii din raionul Cluj şi-au achitat în întregime sumele votate de ei in adunările populare pentru înfăptuirea unor noi şcoli, cămine culturale, drumuri, etc. BAIA MARE (de la corespondentul nostru). Dovedind şi în acest an interes pentru lucrările menite să înfrumuseţeze satele, ţăranii muncitori din regiunea Baia Mare s-au grăbit să-şi achite contribuţia voluntară pe anul în curs în scopul unei mai bune finanţări a construcţiilor. Drept urmare în raioanele Şomcuţa, Cehul Silvaniei şi Vişeu sumele vărsate de cetăţeni în cadrul contribuţiei voluntare au fost în întregime achitate. JOI SEARA, la locuinţa ambasadorului R. Cehoslovace la Bucureşti, dr. Ivan Rohal Ilkiv a avut loc un concert susţinut de Nonetul ceh, cu prilejul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. ASTAZI DIMINEAŢA, la orele 12, va avea loc vernisajul expoziţiei „15 ani de viată liberă in Ungaria", expoziţie organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. Expoziţia se deschide in sala Bibliotecii Centrale Universitare (cal. Victoriei nr. 88). LA HUŞI a avut loc, un schimb de experienţă a caselor raionale de cultură din regiunea Iaşi, consacrat analizei activităţii formaţiilor artistice de amatori şi a propagandei prin In cinstea celei de a 90-a aniversări a naşterii lui V.I. Lenin, Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I.L. Caragiale“ a pregătit şi prezentat zilele trecute un spectacol după „Poemul lui Octombrie“ de Maiakovski. In regia profesorului Dinu Negreanu şi a lectorului Ion Cojar, au apărut pe scena studioului lor, toţi studenţii institutului, de la cei din anul I şi pînă la cei care anul acesta vor interpreta primele roluri din cariera lor de actori. Spectacolul realizat cu mult patos şi entuziasm de cei doi regizori şi de cei o sută de studenţi, a reuşit să treacă rampa. Meritul aparţine fără îndoială în primul rînd regiei. Cu un colectiv foarte mare, pe o scenă foarte mică, ei au dat viaţă acelei neuitate şi sugestive scene a aşteptării în faţa Palatului de Iarnă, cînd „mult era cumplită / tăcerea beznei /, tăcere a speranţelor,/ tăcerea deznădejdii“, transformată apoi în iureşul asaltului, cînd „peste toate / de parc-ar fi sărit oraşul in aer / oprind ore, / a bubuit / tunul de şase ţoli / de pe Aurora.“ Nu mai puţin zguduitoare sunt în interpretarea corului, acest principal erou al poemului, versurile cintului 2 sau al cîntului 7 „Luaţi / de la burjui / uzina!/ Luaţi / de la moşier / ogorul !“ De altfel, ceea ce în mod deosebit trebuie menţionat în legătură cu aceste scene şi încă altele, este mişcarea foarte frumoasă a maselor, firescul cu care corul se adună în scenă şi se desface apoi în grupuri 520 în individualităţi, gesturile mulţimii expresive pină la perfecţie, sincronizarea vocilor care răsună ase conferinţe desfăşurată de către aceste aşezăminte culturale. BIBLIOTECA REGIONALA din Baia Mare, înregistrează o simţitoare creştere a numărului de cititori. De la începutul anului şi pînă în prezent 2.600 de cititori au cititori au împrumutat acasă un număr de aproape 24 000 volume. TEATRUL deStat din Bacău a prezentat joi seara în premieră piesa ,,Azilul de noapte" de Maxim Gorki. Regia artistică aparţine tînărului regizor I. G. Rusu, iar scenografia este semnată de Toni Gheorghiu, laureat al Premiului de Stat. LA TIMIŞOARA s-a încheiat zilele trecute faza regională a Olimpiadei de matematică şi fizică a elevilor din şcolile medii şi profesionale. Cu prilejul festivitaţilor de încheiere, s-au decernat premii. Premiul I pentru matematică a revenit elevilor: I- Golăescu, I. Eschtein, G. Lustig, Al. Avramovici şi M. Negrea de la şcolile medii din Timişoara, iar premiul I pentru fizică a fost decernat elevului A. Natrasevschi de la şcoala medie din Bocşa Romînă. ANSAMBLUL Teatrului Armatei din Bucureşti, care se află intr-un turneu prin ţară, a poposit şi in oraşul Iaşi. în cursul zilei de ieri, colectivul acestui teatru a prezentat pe scena Naţionalului ieşean spectacolele ,,În numele revoluţiei" şi „Funtuna Blanduziei", bucurindu-se de o frumoasă primire din partea publicului, menea vuietului neîncetat al maselor, mereu şi omniprezente în poezia lui Maiakovski. Foarte reuşite, deşi lucrate pe alte principii şi în special pe pantomimă, sunt şi scenele satirice. Se poate observa cu uşurinţă aici, tendinţa realizatorilor de a face din aceste scene nişte vitrine (Rosta), costumele, machiajul, fizionomiile şi gesturile personajelor satirizate, fiind împrumutate aidoma din acele vestite vitrine satirice organizate de Maiakovski în timpul războiului civil.îndeosebi reuşite în acest sens ni s-au părut scenele cu Kerenski (studentul Mihail Mihai) şi acela al surprinderii în Palatul de Iarnă a miniştrilor guvernului provizoriu. In scena din urmă, un amănunt atrage îndeosebi atenţia prin ideia pe care o subliniază cu discreţie, dar şi cu forţă de pe masa din sala Consiliului, ultimul „joben provizoriu" zboară definitiv în groapa istoriei, în vreme ce chiar pe locul unde a stat jobenul, un muncitor îşi aşează şapcalui. Cu toate aceste calităţi incontestabile, care cuceresc nu numai aplauzele şi admiraţia publicului dar şi inima lui, spectacolul ni s-a părut a nu fi unitar sub raportul concepţiei regizorale şi deci şi sub aspectul realizării lui Astfel, deşi amîndouă în parte, foarte bine realizate, scenele de satiră şi cele de avînt revoluţionar, nu se leagă nicăieri, ca şi cum ar fi vorba nu de aceeaşi epocă ci de două epoci diferite. Detaşarea corifeilor şi mai cu seamă a lui Maiakovski („Eu m-am contopit cu Revoluţia din Octombrie“, spunea el de spectacolul propriu zis, existenţa lor ca simpli comentatori şi nu ca participanţi activi la evenimente, faptul că ei nu se desprind din aceste evenimente ci sunt spectatorii lor, accentuează această lipsă de unitate a spectacolului şi deci a poemului, care este însă un tot unitar. Am vrea să adăugăm că în ceea ce priveşte rostirea versurilor, socotim că aceasta ar fi cîştigat dacă soliştii, şi mai cu seamă Traian Stănescu, Genoveva Lemnaru, Ion Jugureanu şi Alexandru Simionică ar fi respectat metrica versului maiakovskian, care, socotim noi, nu întâmplător a fost scris aşa şi nu altfel. Iar faptul că Eugenia Dragomirescu respectă în cea mai mare parte această metrică, tăioasă şi aspră a versului, conferă intepretării ei o valoare artistică net superioară ■aceleia a lui Traian Stănescu de pildă. O notă bună merită şi Vasile Gheorghiu pentru al său Pavel Ilici Lavut. Şi una excepţională, ansamblul. Un ansamblu de zile mari, care dovedeşte că la noi se pot realiza cu succes spectacole de mare suflu, spectacole de mase. Acest prim spectacol ca şi cei doi regizori, Dinu Negreanu şi Ion Cojar, care primii au avut ideea şi îndrăzneala de a-l realiza, au dovedit-o din plin. Şi de aceea în ciuda deficienţelor de debut, trebuie să le spunem din toată inima, asemeni lui Maiakovski : ,,E bine !“. MARIANA PIRVULESCU Cronica teatrala Poemul lui Octombrie“ de V. Maiakovski Studioul Institutului de artă teatrală ___ şi cinematografică „I. L. Caragiale“ O scenă din spectacol Foto : AGERPRES | [ Recomandări radio | SIMBĂTĂ [ 2 APRILIE | Programul 1: 6,15: | Emisiunea pentrusate: Carnet ştiinţific ; 9,40 : Muzică I distractivă de compozitori sovietici; | I 11,45: Actualitatea literară în re-J f visteie noastre; 12,20 : Anul Olim- J f pic 1960 ; 14,20 : Anul Chopin ; | 15,30 : Muzică de estradă ; 18 : Roza melea[ vînturilor : „Călătorind pe j- gurile Ungariei socialiste“ ; 20,10 : i f Pe teme internaţionale ; 22,30: J f Ciclul „Cvartete de Mozart“. ) ( Programul II : 15 : Vechi melodii jpopulare romîneşti ; 17: „Viaţa-i ! nouă a satului“ : program de cîn- j tece şi jocuri ; 17,30 : Sfatul medi- ) (cului : „Alimentaţie în T.B.C.“ ; ) ( 17,45 : Tribuna Radio : A XV-a arii ) ( versare a eliberării Ungariei; 19,30: | ( Seară de operetă : „Ţara surîsului“ ! ! de Lehar ; 21,05 : Emisiunea : „Serif sori din ţară“; 21,50: Itinerar 1960 : | „Pe valea Vîlsanului“ ; 23:15: Sim.lfonia a V-a în do minor de Beetehoven. Jr „Săptămîna muzicii In cinstea sărbătorii nationale a poporului maghiar — cea de-a 15-a aniversare a eliberării Ungariei de către glorioasa Armată Sovietică — la stafiile noastre de radio se va organiza o ,,Săptămină a muzicii maghiare". In cadrul acestei săptămlni, care se va desfășura intre 7 şi 7 aprilie, sit programate o serie de emisiuni consacrate muzicii simfonice, corale, de cameră, populare şi uşoare din ţara vecină şi prietenă. De asemenea, filarmonicile din ţara noastră au inclus in programele concertelor lor din această perioadă opere ale compozitorilor maghiari. Filarmonica de Stat „George Enescu" va susţine in zilele de 3 şi 4 aprilie două concerte simfonice cu lucrări de compozitori romîni şi maghiari. Sub conducerea dirijorului Mihai Brediceanu, concertele vor cuprinde: ’Suita a II-a pentru orchestră de George Enescu, două dansuri romîneşti din Bartók Béla, concertul nr. / In mi bemol *ce Liszt, solist pianistul francez Samson Franţois, şi poemul simfonic „Preludiile" şi de Liszt. (Ager pres) too X)<xiooiX3(X)Ooooooooooeo0c.(iooooooooooooocooooOji g Cu DARIE IURIE, FLORENTINA 3 g MOSORA, GR. VASILIU BIRLIC. 8 jt.MARCEL ANGHELESCU. CON- ? 8 STANTIN TAPÎRDEA, COSTACHE 5 8 ANTONIU, FORY ETERLE, DORIN 8 DRON jj Scenariul : Alexandru Struțeanu 8 în colaborare cu Gheorghe Vitaul-^ jj dis și Anastasia Angliei, după o jj - idee de Mihail Pop. g Regia : Gheorghe Vitanidis şi 8 8 Anastasia Anghel 8 1j Imaginea : Nicolae Girardi şi Aujrel Kostrakievici o Muzica : Ion Vasilescu g Decoruri şi costume: Oscar Hilmer 8 JO OC C© OO OO OO OO CO OC OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO CO OC OO OO Ok § ÎN CURIND PE ECRANELE SPORT Desfăşurarea celei de a 8-a partide a meciului Botumik-Tal Ştiri © Sala sporturilor de la Floreasca a găzduit joi seara o reuniune de box în cadrul căreia au evoluat unii dintre cei mai buni pugilişti ai cluburilor Metalul, Voinţa şi Progresul. Iată principalele rezultate înregistrate : Ghețu Velicu învinge la puncte pe Gh Rossler; A. Bariciu învinge la puncte pe Cristea Marin ; A. Olteanu face meciul cu I. Stoica ; D. Rizea întrece la puncte pe A. Gănescu ; C. Gherasim termină la egalitate cu Gh. Dumitru. • In întreaga feră încep astăzi întrecerile crosului „Să întâmpinăm 1 Mai“, competiţie de masă ce s-a bucurat în fiecare an de un frumos succes. Zeci şi sute de mii de tineri de la oraşe şi sate au participat de fiecare dată cu mult entuziasm la întrecerile acestei competiţii, cinstind şi în acest fel ziua de 1 M Mai, sărbătoarea oamenilor muncii din întreaga lume. • Aseară au părăsit Capitala pierind spre Zagreb echipele de tenis de masă ale ţării noastre care ne vor reprezenta la cea de-a doua ediţie a campionatelor europene. Au făcut deplasarea Angelica Rozeanu, Geta Pitică, Maria Alexandru, Radu Negulescu, Gh. Cobîrzan și Tiberiu Covaci. Alb : BOTVINIK 1. d4 Cî6 ; 2. c4 efi ; 3. Cf3 c5 ; 4. d5 e : d5 ; 5. c : d5 g6 ; 6. Cc3 Ng7 ; 7. Ng5 O—o : 8. e3 Tc8; 9. Cd2 d6 ; 10. Ne2 a6 ; Negru : TAL 11 a4 Cbd7 ; 12. o—o Dc7 ; 13. Dc.2 CbB ; 14. Nf3 c4 ; 15. N : Î6 N : Î6 ; 16- 35 Cd7 ; 17. Cee4 Ne5 ; 18. D : c4 Dd8 ; 19 Da2 Î5 ; 20. Cc3 g5 ; 21. Cc4 g4 ; 22. Ne2 DÎ6 ; 23. Ga4 Rh8 ; 24 g3 Ii5 ; 25. f4 Nd4 ; 26. Da3 Tb8 ; 27. Cab6 h4 ; 28. Tadl N : b6 ; 20 a : b6 Cc5 ; 30. g : h4 Nd7 ; 31. Dc3 D : c3 ; 32. b : c3 Nbs ; 33. Tfel Ce4 ; 34. Tel TbcS ; 35. Ca5 N : e2 ; 30. T : e2 C : c3 ; 37. T : c3 T : c3 ; 38 C : b7 T : e3 ; 39. T : e3 T : e3 ; 40. C, : dB Td i ; și albul a dat mutarea în pilc. Vineri 1 aprilie 1960 — nr. 4810 f %dk Romeo şi Julieta, ) r If 19.30 : Teatrul de j i tâZW'IvOperă și Balet al \ i ifcvv rzjgrim. r.p.r. ; Discipolul f diavolului, 20: Na- { f tional „I. L. Cana . J C giaie“ (sala Comedia) ; Tartuffe, J ( 20 : National „T. L. Caragiale“ 1 f (sala Studio) ; Cyrano de Bergerac, V O A - Armato! (nol.o Min Cfh OT 11 ^ ' î îl \ ! 20 : Armatei (sala Miagheru) ; In | căutarea extraordinarului, 20,30 : 1 | Armatei (sala Studio) ; Sîînta } l Ioana, 20 : Municipal (sala Matei J [ Milie) ; Tache, Ianke și Cadîr, 20 : l \ Municipal (sala Filimon Sîrbu) ;j \ Scurtă convorbire, 20 : ,,C. Nottana“ I (sala din C. Miile) ; Vrăjitoarele j ( din Salem, 20 : ,,C. Notbara“ (sala ) ( Libertatea) ; Viforul, 20 : Tinereţii ) I lui ; Motanul încălţat, 19,30 : Mun- { [ citoresc C.F.R.-Giuleşti ; Herşale j ( Dubrovner, 20 : Evreiesc de stat ; i | Studentul cerşetor, 19,30 : Opereta ; j (Păcală, 15 : Ţăndărică (sala Orfeu);) Punguţa cu doi bani, 11 şi 15 : Ţăn- Jndărică (sala Academiei); | Lumină în întuneric: Patria, Bucu, Ireşti, Gh. Doja; j Jucătorul: Republicfca, Elena Pavel, 8 1 Martie, Libertăţii; (Mantaua: Magheru, I. C. Frimu Oameni sau maruri : Mioriţa, Doncaf Simo ; Mireasa răpită : V. Alecsan) f din: Lumina, înfrăţirea între P°- J ( poare, 1 Mai ; Isteţul Saşko : Cen- ] f trai ; Micii eroi : Victoria ; Enrico j f Caruso : Maxim Gorki, 23 August ; { ( Visuri de duminică : Cultura], Dru j I mul Serii ; Un nou număr de atrac- J (ţie: Al. Popov; Telegrame: AL Sa.) Ilia. Volga, B. De'.avrancea, V. ] ( Renantă ; . Coţofana hoaţă: Olga} [ Bancic, Griviţa, 13 Septembrie; j ( Inimă de mamă : 30 Decembrie : I ( Micul Kuno : Timpuri Noi ; Mi- ) I zerabilii (ambele serii) : Tineretu. [ lui. ( Televiziune Ora 20: Trans- misie din sala Tea.trului C. C. S. a ) spectacolului de în- chidere al celui { v de-al IV-lea Festi-1 l val republican al școlilor și institu- J j- telor de artă. în pauză : Jurnalul J r televiziunii. în încheiere : Ultimele ) t știri. — f Cinema