Romînia Liberă, aprilie 1960 (Anul 18, nr. 4810-4835)

1960-04-01 / nr. 4810

Pag. 2* Noua fabrică de pîine din Constanţa Foto: NICU VASILE Manifestări consacrate aniversării lui V. I. Lenin CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — In întîmpinarea aniversării a 9 decenii de la naşterea lui V. I. Lenin, în faţa sediului Consiliului Re­gional A.R.L.U.S. din Craiova a fost amenajată o expoziţie cuprinzînd ima­gini din viaţa şi activitatea marelui în­văţător şi conducător al proletariatu­lui. Panourile cu fotografii ale acestei expoziţii sunt urmărite zilnic de un mare număr de cetăţeni, ★ IAŞI. In cinstea celei de-a 90-a ani­versări a naşterii lui V. I. Lenin, Teatrul Naţional ,,V. Alecsandri“ din Iaşi va relua piesa „Uraganul" de Bill Beloţerkovski. Tot în întâmpina­rea acestei aniversări, colectivul de artişti al teatrului, în colaborare cu colectivele altor instituţii culturale din Iaşi, va organiza programe cultural­­artistice alcătuite din recitări şi lec­turi din proza şi versurile închinate marelui Lenin care vor fi prezentate în cadrul mai multor întreprinderi şi instituţii Colectiviştii vizitează Capitala In aceste zile Capitala continuă să fie vizitată de numeroase grupuri de ţărani colectivişti, în cadrul excursiilor organizate de Oficiul Naţional de Tu­rism- Carpaţi. Colectivişti din raioanele Rîmnicu Sărat şi Buzău sosiţi în Bucureşti cu autocarul, după plimbări în diferite cartiere și parcuri ale orașului, fac zboruri de agrement deasupra Capi­talei. Sporirea numărului la depunerile pe incepînd din luna aprilie 1960, Casa de Economii şi Consemnaţiuni majo­rează numărul şi valoarea cîştigurilor la tragerile la sorţi ale obligaţiunilor C.E.C. Astfel, la tragerile la sorţi de bază, lunare, numărul cîştigurilor între 75 000 lei şi 800 lei a fost sporit de la 861 la 1.238 ciştiguri, iar valoarea totală a cîştigurilor a fost majorată de la 1.000.000 la 1.400.000 lei lunar. La tragerile la sorţi suplimentare — semestriale — numărul ciştigurilor între 100.000 şi 800 lei a fost sporit de la 519 la 745 ciştiguri, iar valoarea şi valorii cîştigurilor obligaţiuni G. E. C. cîştigurilor de la 1.000.000 lei la 1.415.000 lei. Potrivit noului plan sporit de cîşti­­guri, anual se atribuie 16.346 cîştiguri în loc de 11.370, în valoare totală de 19.630.000 lei, cu 5.630.000 lei mai mult ca pînă acum. La 30 aprilie 1960 va avea loc prima tragere la sorţi pe baza noului plan sporit de ciştiguri. La această tragere participă toate obligaţiunile procurate pină în prezent precum şi cele care vor fi procurate pină în ajunul trage­­rii. In primele zece zile ale fiecărei luni, obligaţiunile se vînd la valoarea lor nominală, fără diferenţă de preţ. ­ CE FACEM (Urmare din pap­­­a) unei săli de festivităţi. Aceasta întrucît conducerea întreprinderii nu a luat le­gătura cu sfatul popular orăşenesc pentru a solicita o sală corespunzătoare (există în oraş o astfel de sală care stă nefolosită). Spectacole şi muzee Foarte adesea instituţiile artistice se află în „criză“ de bilete şi au dificultăţi în ceea ce priveşte posibilităţile de sa­tisfacere a numeroaselor cereri ale iubi­torilor de artă. Cum este şi firesc cere­rile ating momentul de vîrf în zilele de duminică. Datorită contractelor în­cheiate între întreprinderi şi institute pe de o parte şi teatre şi filarmonici pe de altă parte, salariaţii pot să-şi rezerve bilete la spectacolele sau con­certele dorite, încă cu mult timp îna­inte. Şi de cele mai multe ori contrac­tele se respectă atît în ceea ce priveşte spectacolele solicitate cit şi numărul de bilete. Dar există şi excepţii : deşi Ministe­rul Comerţului a încheiat pentru sala­riaţii săi contracte cu Teatrul Nottara, Armatei şi Tineretului din Bucureşti, acestea le repartizează rar bilete la p­ie­­sele solicitate şi chiar atunci în can­tităţi prea mici în privinţa teatrelor mai avem o re­zervă : unele teatre de stat de pildă cel din­ Galaţi , au încă o concepţie pur comercială în ceea ce priveşte pro­gramarea spectacolelor, astfel că sîm­­bătă şi duminică prezintă îndeosebi piesele mai puţin solicitate, după prin­cipiul că în aceste zile oamenii vin oricum la teatru. In multe oraşe colectivele artistice profesioniste se produc şi pe scenele cluburilor din întreprinderi. Astfel la fabrica „Steaua Roşie" din Bacău, tea­trul de stat din localitate a jucat în ultimul timp piesele „Musafirii nepof­tiţi" şi „Năpasta". Tot aici au loc con­certe de muzică simfonică, cu concur­sul Filarmonicii de stat din Bacău. La I.M.S. Roman, conducerea întreprinde­rii obişnueşte să solicite pentru a da spectacole aproape toate colectivele tea­trale aflate în turneu în oraş. Astfel salariaţii acestei unităţi, au putut vi­ziona piesele prezentate de teatrele din Bacău, Botoşani, Bîrlad, etc. — păs­­trînd în acelaşi timp regretul că nu pot audia mai des şi concerte (Filar­monica din Bacău nu a susţinut nici un concert aici, deşi a fost solicitată de numeroşii amatori de muzică). Din programele pe care oamenii şi le fac pentru zilele de duminică şi mu­zeele, figurează la loc de cinste. In­tr-adevăr,, fie că fac vizite individuale, fie în colectiv (organizate de unită­ţile în care lucrează) oamenii vin la expoziţii, şi muzee în număr foarte mare, îndeosebi în z­ilele de odihnă. Ca atare aceste instituţii culturale trebuie să-şi întocmească un asemenea pro­­gram încît duminică să fie aproape tot timpul deschise Dar la Galaţi, toate cele tre­i­ muzee din oraş îşi încep pro­gramul de duminică deabia la ora... 12! La un asemenea orar necorespun­­zător se adaugă şi faptul că vizitato­rilor nu le­ stau la dispoziţie ghizi com­petenţi care să poată da explicaţii corespunzătoare. Ar fi de dorit ca sec­ţia de învăţă­mînt şi cultură a sfatu­lui popular să ia măsuri pentru intro­­ducerea şi­ respectarea unui program adecvat zilelor de duminică. Pentru iubitorii naturii Fiecar­e anotimp are frumuseţea lui. Iarna, piscurile înzăpezite ale munţi­lor au aceeaşi putere de atracţie pen­tru turişti ca, bunăoară, valurile calde ale mării în luna lui Cuptor. Primele fire de iarbă, primele flori, atrag tot atît de mult pe iubitorii naturii ca şi rugina atît de divers nuanţată a frun­zelor de toamnă. Iată de ce numeroşi oameni, ai­ muncii înţeleg să-şi petreacă ziua de­ odihnă în mijlocul naturii, fie plecind în excursie, fie mulţumindu-se cu parcurile şi grădinile din oraşele lor. Au ei posibilitatea să facă în voie acest lucru ? In mare majoritate a cazurilor da. Pe alocuri însă lipsa de interes, comoditatea de care dau do­vadă unii tovarăşi fac ca locuri pito­reşti, localităţi istorice, şantiere ale so­cialismului, să nu fie cunoscute de muncitori. Bunăoară, la fabrica de postav din Buhuşi există muncitori care nu au vizitat încă şantierul hidrocentralei V. I. Lenin din Bicaz, iar muncitorii de la fabrica „Steaua Roşie“ sau „Proletarul“ din Bacău nu au văzut pînă acum uriaşul şantier al complexului petrochimic Oneşti-Borzeşti. In general condu­cerile întreprinderilor citate jus­tifică această situaţie prin lipsa mij­loacelor de transport. Dar ce mijloc de transport poate fi mai comod şi mai ieftin decît trenul ? Ele ar trebui să înveţe din experienţa fabricii „Munci­torul liber" din acelaşi oraş, unde au fost organizate excursii chiar în locuri mai îndepărtate ca Oraşul Stalin şi Bucureşti, sau de la întreprinderile din Galaţi care au organizat duminică 27 martie excursii la combinatul de celu­loză din Chiscani. Nici la Timişoara, Tg. Mureş sau Hunedoara, cu excepţia uzinelor me­canice din primul oraş, nici o între­prindere nu a organizat încă în acest an excursii pentru muncitori. Măcar acum, o dată cu venirea timpului fru­mos, preocuparea pentru organizarea de excursii ar trebui să se dovedească mai vie. Şi fiindcă veni vorba de sosirea pri­măverii, la ordinea zilei începe să fie şi problema amenajării parcurilor şi grădinilor. în Bucureşti, la parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ s-au vopsit băncile şi, cu participarea oa­menilor muncii, s-au curăţat şi înfru­museţat aleele. La Galaţi, comitetul executiv orăşenesc a luat măsuri pentru revizuirea băncilor, chioşcurilor, jocu­rilor distractive pentru copiii din parcuri şi pentru plantarea a 100.000 arbuşti. O vie preocupare pentru amenajarea parcurilor se observă şi în regiunea Bacău. La Roman, bunăoară, curăţirea frumosului parc al oraşului a început încă cu cîtva timp în urmă. La Piatra Neamţ, începînd din acest an, cetă­ţenii vor avea la dispoziţie un nou parc, în lunca Bistriţei. La Bacău vor începe lucrări pentru modernizarea parcului Libertăţii, asfaltîndu-se peste 2 km. de alei, montîndu-se 50 de bănci şi amenajîindu-se fonduri de flori de o suprafaţă de peste 3.000 m.p. N-ar fi însă rău dacă comitetul executiv orăşenesc ar lua măsuri pentru accele­rarea lucrărilor, astfel ca timpul fru­mos să nu-i prindă pe băcăoani cu parcul transformat în şantier. După cum ar fi indicat ca şi în Capitală să nu se mai întârzie cu instalarea bănci­lor în numeroase scuaruri unde ace­stea încă lipsesc. întrebarea de la care am pornit —­­„Ce facem duminică ?" — are aşadar numeroase răspunsuri pe care fiecare şi-l alege după gustul său: spectacole teatrale, concerte, manifestări cultu­rale în cluburi, vizite la muzee, excursii, etc. Principal este modul în care oamenii se declară sau nu satis­făcuţi de alegerea făcută. Or, acest Pr­em­i depinde de instituţiile artistice, de conduceri­­ şi organele sindicale d­in întreprinderi şi de sfaturile populare care trebuie să se îngrijească să ofere posibilităţi cit mai multe, pentru ca fiecare să-şi petreacă ziua de dumi­nică cit mai plăcut şi instructiv. Raidul a fost realizat cu con­cursul corespondenţilor regio­nali V. KONYA (R.A.M.), I. COJOCARU (Hunedoara), L­­BASSERO (Galaţi), C­ AZOIŢII (Bacău), VIRGIL LAZAR (Ti­mişoara) şi al redactorilor noş­tri PAUL MARIAN şi PIA RADULESCU DUMINICA ? rO AZI VA INFORMAM DESPRE: « - ' .... '■■■■ ' ■ ...........­­......... ....­..................... -m Unităţi comerciale în noile cartiere de locuinţe Una din îndatoririle comitetelor executive ale sfaturilor populare este de a asigura în noile cartiere de lo­cuinţe o reţea comercială corespunză­toare cu cerinţele oamenilor muncii din aceste cartiere. Amenajate în con­diţii moderne, situate în apropiere — la îndemîna noilor locatari — aceste unităţi înlesnesc simţitor aproviziona­rea populaţiei cu produse alimentare şi industriale. In Bucureşti în ultima vreme, acţiu­nea de deschidere de unităţi comer­ciale la parterul noilor blocuri şi în alte localuri reamenajate, a început să se intensifice. In cartierul Floreasca au fost deschise recent 12 noi unităţi comerciale. O serie de unităţi comer­ciale au fost deschise şi prin grija O.C.L- Produse Industriale Lenin—Gh. Gheorghiu-Dej. Astfel, pe b-dul Păcii 3 din cartierul Militari — unde lo­cuiesc numeroşi muncitori şi tehnici­eni de la uzinele „9 Mai“, fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ etc­­— s-a deschis un nou magazin de­ mobilă. Un magazin specializat de încălţăminte s-a­­ deschis în strada Regiei 2, menit să satisfacă cerinţele muncitorilor de la fabrica de ţigarete „Bucureşti", întreprinderea „Electro­­far“, fabrica de bere „Griviţa“ etc. Un alt magazin de încăţăminte s-a deschis pe calea 13 Septembrie 137, u­n magazin de mobilă pe şos. Panduri şi :■un,,-magazin de textile şi galante­rie pe calea 13 Septembrie 124. Pe calea Rahovei colţ cu calea Feren­tari si Va deschide un magazin uni­versal, la parterul noului bloc din faţa Gării de Nord un mare magazin de prezentare de mobilă, înzestrat cu un depozit modern la subsol şi cu lift pentru urcarea mărfurilor. Alte uni­taţi comerciale vor mai lua fiinţă în cartierul Căţelu, pe calea Griviţei şi în alte cartiere din Capitală. La Oraşul Stalin au fost deschise în ultima vreme mai multe magazine moderne, care pot rivaliza cu cele mai frumoase din­ ţară. Astfel, în car­tierul „Tractorul" — unde locuiesc circa 5 000 de muncitori şi tehnicieni — s-a deschis un mare complex ali­mentar cuprinzînd un magazin de produse alimentare cu autodeservire, precum şi o sală de vînzare cu raioane de mezeluri — brînzeturi, pîine şi produse de panificaţie, paste făinoase nepreambalate şi produse zaharoase. La etajul acestei clădiri se vor des­chide 13 raioane cu produse industri­ale (textile, confecţii, încălţăminte, sticlărie etc). Un alt complex comer­cial s-a deschis pe calea Bucureşti, într-un local modern iluminat cu tu­buri de neon­ In centrul miner Baia Mare s-a des­chis în cartierul Hatvony un complex comercial, alcătuit dintr-un magazin alimentar, un centru de carne, un ma­gazin de lactate, un magazin de legume și fructe și un magazin cu textile Un complex comercial asemă­nător se va deschide şi în cartierul I. V. Stalin din acelaşi oraş. Locuito­rii centrului carbonifer Comăneşti au primit de curînd cu satisfacţie des­chiderea unor noi magazine în oraşul lor (un magazin de mobilă, o unitate pentru desfacerea materialelor de construcţii şi un magazin de lactate). La Oradea s-a deschis nu de mult un magazin de lactate şi u­n centru de legume şi fructe, în piaţa Ovidiu din Constanţa se vor deschide 10 maga­zine cu produse alimentare şi indus­triale, iar în patru ora­şe din regiunea Cluj (Cluj, Turda, Dej şi Bistriţa) se vor amenaja 10 magazine alimentare cu autodeservire. Numeroase unităţi comerciale vor lua fiin­ţă şi î­n regiunea Hunedoara: un magazin alimentar general, un magazin cu preparate de­ carne, un magazin cu lactate şi alte unităţi de desfacere în oraşul Hunedoara, un magazin specializat pentru desfacerea preparatelor de carne şi un magazin cu articole pentru copii la Petroşani, um magazin general de textile-încăl­­ţăminte la Aninoasa, patru noi unităţi comerciale la Brad, o unitate alimen­tară la Simeria, un centru de lapte la Lonea etc. Diferite unităţi comerciale vor mai lua fiinţă în diferite cartiere din Bacău, Oneşti, Ploeşti, Galaţi, şi din alte oraşe din ţară. MIRCEA SCRIPCA România liberă IN EDITURA POLITICA a apărut: KARL MARX - FRIEDRICH ENGELS Opere. vol. 7 688 pap. 15 lei Prind viaţă hotăririle adunărilor cetăţeneşti CLUJ (de la corespondentul nostru). Recent pe adresa comitetului executiv al sfatului popular regional Cluj au so­sit două corespondenţe cu un conţinut foarte semnificativ. In prima, semnată de preşedintele comitetului executiv raional Năsăud se consemnează faptul că datorită preocupării pe care o pre­zintă cetăţenii din acest raion faţă de iniţiativele privind realizarea unor im­portante lucrări de interes obştesc, în­tregul fond stabilit de a fi realizat din contribuţia voluntară a cetăţenilor în anul 1960 a fost încasat în întregime. A doua scrisoare primită din partea comitetului executiv raional Cluj ves­teşte de asemenea că şi oamenii mun­cii din raionul Cluj şi-au achitat în în­tregime sumele votate de ei in adună­rile populare pentru înfăptuirea unor noi şcoli, cămine culturale, drumuri, etc. BAIA MARE (de la corespondentul nostru).­­ Dovedind şi în acest an in­teres pentru lucrările menite să înfru­museţeze satele, ţăranii muncitori din regiunea Baia Mare s-au grăbit să-şi achite contribuţia voluntară pe anul în curs în scopul unei mai bune finanţări a construcţiilor. Drept urmare în ra­ioanele Şomcuţa, Cehul Silvaniei şi Vi­­şeu sumele vărsate de cetăţeni în ca­drul contribuţiei voluntare au fost în întregime achitate. JOI SEARA, la locuinţa ambasa­dorului R. Cehoslovace la Bucureşti, dr. Ivan Rohal Ilkiv a avut loc un concert susţinut de Nonetul ceh, cu prilejul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră. ASTAZI DIMINEAŢA, la orele 12, va avea loc vernisajul expoziţiei „15 ani de viată liberă in Ungaria", expoziţie organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. Ex­poziţia se deschide in sala Bibliotecii Centrale­ Universitare (cal. Victoriei nr. 88). LA HUŞI a avut loc, un schimb de experienţă a caselor raionale de cul­tură din regiunea Iaşi, consacrat a­­nalizei activităţii formaţiilor artistice de amatori şi a propagandei prin In cinstea celei de a 90-a aniversări a naşterii lui V.I. Lenin, Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I.L. Caragiale“ a pregătit şi prezentat zi­lele trecute un spectacol după „Poemul lui Octombrie“ de Maiakovski. In re­gia profesorului Dinu Negreanu şi a lectorului Ion Cojar, au apărut pe scena studioului lor, toţi studenţii ins­titutului, de la cei din anul I şi pînă la cei care anul acesta vor interpreta primele roluri din cariera lor de actori. Spectacolul realizat cu mult patos şi entuziasm de cei doi regizori şi de cei o sută de studenţi, a reuşit să treacă rampa. Meritul aparţine fără în­doială în primul rîn­d regiei. Cu un co­lectiv foarte mare, pe o scenă foarte mică, ei au dat viaţă acelei neuitate şi sugestive scene a aşteptării în faţa Pa­latului de Iarnă, cînd „mult era cum­plită / tăcerea beznei /, tăcere a spe­ranţelor,/ tăcere­a deznădejdii“, transformată apoi în iureşul asaltului, cînd „peste toate / de parc-ar fi sărit oraşul in aer / oprind ore, / a bubuit / tunul de şase ţoli / de pe Aurora.“ Nu mai puţin zguduitoare sunt în interpre­tarea corului, acest principal erou al poemului, versurile cintului 2 sau al cîntului 7 „Luaţi / de la burjui / uzina!/ Luaţi / de la moşier / ogorul !“ De alt­fel, ceea ce în mod deosebit trebuie menţionat în legătură cu aceste scene şi încă altele, este mişcarea foarte fru­moasă a maselor, firescul cu care corul se adună în scenă şi se desface apoi în grupuri 520 în individualităţi, gesturile mulţimii expresive pină la perfecţie, sincronizarea vocilor care răsună ase­ conferinţe desfăşurată de către aces­te aşezăminte culturale. BIBLIOTECA REGIONALA din Baia Mare, înregistrează o simţitoare creştere a numărului de cititori. De la începutul anului şi pînă în prezent 2.600 de cititori au citit­ori au împru­mutat acasă un număr de aproape 24 000 volume. TEATRUL de­­Stat din Bacău a pre­zentat joi seara în premieră piesa ,,Azi­lul de noapte" de Maxim Gorki. Regia artistică aparţine tînărului regizor I. G. Rusu, iar scenografia este sem­nată de Toni Gheorghiu, laureat al Premiului de Stat. LA TIMIŞOARA s-­a încheiat zilele trecute faza regională a Olimpiadei de matematică şi fizică a elevilor din şcolile medii şi profesionale. Cu prilejul festivi­taţilor de încheiere, s-au decernat premii. Premiul I pen­tru matematică a revenit elevilor: I- Golăescu, I. Eschtein, G. Lusti­g, Al. Avramovici şi M. Negrea de la şcolile medii din Timişoara, iar pre­miul I pentru fizică a fost decernat elevului A. Natrasevschi de la şcoa­la medie din Bocşa Romînă. ANSAMBLUL Teatrului Armatei din Bucureşti, care se află intr-un turneu prin ţară, a poposit şi in oraşul Iaşi. în cursul zilei de ieri, colectivul aces­tui teatru a prezentat pe scena Naţio­nalului ieşean spectacolele ,,În numele revoluţiei" şi „Funtuna Blanduziei", bucurindu-se de o frumoasă primire din partea publicului, menea vuietului neîncetat al maselor, mereu şi omniprezente în poezia lui Maiakovski. Foarte reuşite, deşi lucrate pe alte principii şi în special pe panto­­mimă, sunt şi scenele satirice. Se poate observa cu uşurinţă aici, tendinţa rea­lizatorilor de a face din aceste scene nişte vitrine (Rosta), costumele, ma­chiajul, fizionomiile şi gesturile perso­najelor satirizate, fiind împrumutate aidoma din acele vestite vitrine sati­rice organizate de Maiakovski în tim­pul războiului civil.îndeosebi reuşite în acest sens ni s-au părut scenele cu Ke­­renski (studentul Mihail Mi­hai) şi acela al surprinderii în Palatul de Iarnă a miniştrilor guvernului provi­zoriu. In scena din urmă, un amănunt atrage îndeosebi atenţia prin ideia pe care o subliniază cu discreţie, dar şi cu forţă­­ de pe masa din sala Consiliu­lui, ultimul „joben provizoriu" zboa­ră definitiv în groapa istoriei, în vre­me ce chiar pe locul unde a stat jo­benul, un muncitor îşi aşează şapca­­lui. Cu toate aceste calităţi incontesta­bile, care cuceresc nu numai aplauzele şi admiraţia publicului dar şi inima lui, spectacolul ni s-a părut a nu fi unitar sub raportul concepţiei regizorale şi deci şi sub aspectul realizării lui­ Ast­fel, deşi amîndouă în parte, foarte bine realizate, scenele de satiră şi cele de avînt revoluţionar, nu se leagă nicăieri, ca şi cum ar fi vorba nu de aceeaşi epocă ci de două epoci diferite. Detaşarea corifeilor şi mai cu seamă a lui Maiakovski („Eu m-am contopit cu Revoluţia din Octombrie“, spunea el­ de spectacolul propriu zis, existenţa lor ca simpli co­mentatori şi nu ca participanţi activi la evenimente, faptul că ei nu se des­prind din aceste evenimente ci sunt spectatorii lor, accentuează această lipsă de unitate a spectacolului şi deci a poemului, care este însă un tot uni­tar. Am vrea să adăugăm că în ceea ce priveşte rostirea versurilor, socotim că aceasta ar fi cîştigat dacă soliştii, şi mai cu seamă Traian Stănescu, Ge­noveva Lemnaru, Ion Jugureanu şi Alexandru Simionică ar fi respectat metrica versului maiakovskian, care, socotim noi, nu întâmplător a fost scris aşa şi nu altfel. Iar faptul că Eu­genia Dragomirescu respectă în cea mai mare parte această metrică, tăioasă şi aspră a versului, conferă intepretării ei o valoare artistică net superioară ■aceleia a lui Traian Stănescu de pildă. O notă bună merită şi Vasile Gheor­ghiu pentru al său Pavel Ilici Lavut. Şi una excepţională, ansamblul. Un ansamblu de zile mari, care dovedeşte că la noi se pot realiza cu succes spec­tacole de mare suflu, spectacole de mase. Acest prim spectacol ca şi cei doi regizori, Dinu Negreanu şi Ion Cojar, care primii au avut ideea şi în­drăzneala de a-l realiza, au dovedit-o din plin. Şi de aceea în ciuda deficien­ţelor de debut, trebuie să le spunem din toată inima, asemeni lui Maia­­kovski : ,,E bine !“. MARIANA PIRVULESCU Cronica teatrala Poemul lui Octombrie“ de V. Maiakovski Studioul Institutului de artă teatrală ___ şi cinematografică „I. L. Caragiale“ O scenă din spectacol Foto : AGERPRES | [ Recomandări radio | SIMBĂTĂ [ 2 APRILIE | Programul 1: 6,15: | Emisiunea pentru­­sate: Carnet ştiin­­ţ­­ific ; 9,40 : Muzică I distractivă de compozitori sovietici; | I 11,45: Actualitatea literară în re-J f visteie noastre; 12,20 : Anul Olim- J f pic 1960 ; 14,20 : Anul Chopin ; |­­ 15,30 : Muzică de estradă ; 18 : Roza melea­[ vînturilor : „Călătorind pe j- gurile Ungariei socialiste“ ; 20,10 : i f Pe teme internaţionale ; 22,30: J f Ciclul „Cvartete de Mozart“. ) ( Programul II : 15 : Vechi melodii j­­populare romîneşti ; 17: „Viaţa-i ! nouă a satului“ : program de cîn- j­­ tece şi jocuri ; 17,30 : Sfatul medi- ) (cului : „Alimentaţie în T.B.C.“ ; ) ( 17,45 : Tribuna Radio : A XV-a arii­ ) ( versare a eliberării Ungariei; 19,30: | ( Seară de operetă : „Ţara surîsului“ ! ! de Lehar ; 21,05 : Emisiunea : „Seri­­­f sori din ţară“; 21,50: Itinerar 1960 :­­ | „Pe valea Vîlsanului“ ; 23:15: Sim.­l­­­fonia a V-a în do minor de Beet­­­e­hoven. Jr „Săptămîna muzicii In cinstea sărbătorii nationale a po­porului maghiar — cea de-a 15-a ani­versare a eliberării Ungariei de către glorioasa Armată Sovietică — la sta­fiile noastre de radio se va organiza o ,,Săptămină a muzicii maghiare". In cadrul acestei săptămlni, care se va desfășura intre 7 şi 7 aprilie, si­­t pro­gramate o serie de emisiuni consacrate muzicii simfonice, corale, de cameră, populare şi uşoare din ţara vecină şi prietenă. De asemenea, filarmonicile din ţara noastră au inclus in programele con­certelor lor din această perioadă opere ale compozitorilor maghiari. Filarmo­nica de Stat „George Enescu" va sus­ţine in zilele de 3 şi 4 aprilie două concerte simfonice cu lucrări de com­pozitori romîni şi maghiari. Sub con­ducerea dirijorului Mihai Brediceanu, concertele vor cuprinde: ’Suita a II-a pentru orchestră de George Enescu, două dansuri romîneşti din Bartók Béla, concertul nr. / In mi bemol *c­e Liszt, solist pianistul francez Samson Fran­­ţois, şi poemul simfonic „Preludiile" şi de Liszt. (A­ger pres) too X)<xiooiX3(X)Ooooooooooeo0c.(iooooooooooooocooooOji g Cu DARIE IURIE, FLORENTINA 3 g MOSOR­A, GR. VASILIU BIRLIC. 8 jt.MARCEL ANGHELESCU. CON- ? 8 STANTIN TAPÎRDEA, COSTACHE 5 8 ANTON­IU, FORY ETERLE, DORIN 8 DRON jj Scenariul : Alexandru Struțeanu 8 în colaborare cu Gheorghe Vitaul-^ jj dis și Anastasia Angliei, după o jj - idee de Mihail Pop. g Regia : Gheorghe Vitanidis şi 8 8 Anastasia Anghel 8 1j Imaginea : Nicolae Girardi şi Au­­j­­­rel Kostrakievici o Muzica : Ion Vasilescu g Decoruri şi costume: Oscar Hilm­er 8 JO OC C© OO OO OO OO CO OC OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO CO OC OO OO Ok § ÎN CURIND PE ECRANELE S­P­O­R­T Desfăşurarea celei de a 8-a partide a meciului Botumik-Tal Ştiri © Sala sporturilor de la Floreasca a găzduit joi seara o reuniune de box în cadrul căreia au evoluat unii dintre cei mai buni pugilişti ai cluburilor Metalul, Voinţa şi Progresul. Iată principalele rezultate înregistrate : Ghețu Velicu învinge la puncte pe Gh Rossler; A. Bariciu învinge la puncte pe Cristea Marin ; A. Olteanu face meci­­ul cu I. Stoica ; D. Rizea în­trece la puncte pe A. Gănescu ; C. Gherasim termină la egalitate cu Gh. Dumitru. • In întreaga feră încep astăzi în­trecerile crosului „Să întâmpinăm 1 Mai“, competiţie de masă ce s-a bucu­rat în fiecare an de un frumos succes. Zeci şi sute de mii de tineri de la oraşe şi sate au participat de fiecare dată cu mult entuziasm la întrecerile acestei competiţii, cinstind şi în acest fel ziua de 1 M Mai, sărbătoarea oameni­lor muncii din întreaga lume. • Aseară au părăsit Capitala pie­rind spre Zagreb echipele de tenis de masă ale ţării noastre care ne vor reprezenta la cea de-a doua ediţie a campionatelor europene. Au făcut de­plasarea Angelica Rozeanu, Geta Piti­că, Maria Alexandru, Radu Negulescu, Gh. Cobîrzan și Tiberiu Covaci. Alb : BOTVINIK 1. d4 Cî6 ; 2. c4 efi ; 3. Cf3 c5 ; 4. d5 e : d5 ; 5. c : d5 g6 ; 6. Cc3 Ng7 ; 7. Ng5 O—o : 8. e3 Tc8; 9. Cd2 d6 ; 10. Ne2 a6 ; Negru : TAL 11 a4 Cbd7 ; 12. o—o Dc7 ; 13. Dc.2 CbB ; 14. Nf3 c4 ; 15. N : Î6 N : Î6 ; 16- 35 Cd7 ; 17. Cee4 Ne5 ; 18. D : c4 Dd8 ; 19 Da2 Î5 ; 20. Cc3 g5 ; 21. Cc4 g4 ; 22. Ne2 DÎ6 ; 23. Ga4 Rh8 ; 24 g3 Ii5 ; 25. f4 Nd4 ; 26. Da3 Tb8 ; 27. Cab6 h4 ; 28. Tadl N : b6 ; 20 a : b6 Cc5 ; 30. g : h4 Nd7 ; 31. Dc3 D : c3 ; 32. b : c3 Nbs ; 33. Tfel Ce4 ; 34. Tel TbcS ; 35. Ca5 N : e2 ; 30. T : e2 C : c3 ; 37. T : c3 T : c3 ; 38 C : b7 T : e3 ; 39. T : e3 T : e3 ; 40. C, : dB Td­ i ; și albul a dat muta­­rea în pilc. Vineri 1 aprilie 1960 — nr. 4810 f %­dk Romeo şi Juliet­a, ) r If 19.30 : Teatrul de j i tâZW'IvOperă și Balet al \ i ifcvv rzjgrim. r.p.r. ; Discipolul f diavolului, 20: Na- { f tional „I. L. Cana . J C giaie“ (sala Comedia) ; Tartuffe, J ( 20 : National „T. L. Caragiale“ 1 f (sala Studio) ; Cyrano de Bergerac,­­ V O A - Armato! (nol.o Min Cfh OT 11 ^ ' î îl \ ! 20 : Armatei (sala Miagheru) ; In | căutarea extraordinarului, 20,30 : 1 | Armatei (sala Studio) ; Sîînta } l Ioana, 20 : Municipal (sala Matei J [ Milie) ; Tache, Ianke și Cadîr, 20 : l \ Municipal (sala Filimon Sîrbu) ;­­j \ Scurtă convorbire, 20 : ,,C. Nottana“­­ I (sala din C. Miile) ; Vrăjitoarele j ( din Salem, 20 : ,,C. Notbara“ (sala ) ( Libertatea) ; Viforul, 20 : Tinereţii­ ) I lui ; Motanul încălţat, 19,30 : Mun- { [ citoresc C.F.R.-Giuleşti ; Herşale j ( Dubrovner, 20 : Evreiesc de stat ; i | Studentul cerşetor, 19,30 : Opereta ; j (Păcală, 15 : Ţăndărică (sala Orfeu);)­­ Punguţa cu doi bani, 11 şi 15 : Ţăn- J­n­dărică (sala Academiei); | Lumină în întu­­­neric: Patria, Bucu, I­reşti, Gh. Doja; j­ Jucătorul: Republic­fca, Elena Pavel, 8 1 Martie, Libertăţii; (Mantaua: Magheru, I. C. Frim­u­­­­ Oameni sau maruri : Mioriţa, Donca­­­f Simo ; Mireasa răpită : V. Alecsan­) f din: Lumina, înfrăţirea între P°- J ( poare, 1 Mai ; Isteţul Saşko : Cen- ] f trai ; Micii eroi : Victoria ; Enrico j f Caruso : Maxim Gorki, 23 August ; { ( Visuri de duminică : Cultura], Dru­ j I mul Serii ; Un nou număr de atrac- J (ţie: Al. Popov; Telegrame: AL Sa.) I­lia. Volga, B. De'.avrancea, V. ] ( Renan­tă ; . Coţofana hoaţă: Olga} [ Bancic, Griviţa, 13 Septembrie; j ( Inimă de mamă : 30 Decembrie : I ( Micul Kuno : Timpuri Noi ; Mi- ) I zerabilii (ambele serii) : Tineretu. [ lui. ( Televiziune Ora 20: Trans-­ misie din sala Tea.­­­trului C. C. S. a ) spectacolului de în-­­ chidere al celui { v de-al IV-lea Festi-1 l val republican al școlilor și institu- J j- telor de artă. în pauză : Jurnalul J r televiziunii. în încheiere : Ultimele ) t știri. — f Cinema

Next