România Liberă, mai 1961 (Anul 19, Nr. 5147-5171)

1961-05-03 / nr. 5147

Pag. 2-a aamaaan mmmmmm* Oamenii muncii din întreaga țară au sărbătorit ziua de 1 Mai La Casa de cultură a tineretului din raionul „Gheorghe Gheorghiu- Dej“, seară de carnaval. Par­ticipanții sunt fruntași în producție și la învățătură Foto : MIHAI POPESCU Bucurie și recunoștință Muncitorii din întreprinderi, de pe întinsul ogoarelor, intelectuali și gospo­dine, tineri și elevi, șiruri neîntrerupte, zeci de mii de oameni au trecut în a­­ceastă zi de mai prin fața tribunei in­stalată în dreptul sălii Sporturilor din orașul Constanța. Ei au venit să rapor­teze îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai și a celei de a 40-a aniversări a partidului, să ma­nifesteze încă o dată dragostea și recu­noștința pentru viața lor liberă de azi. Totul s-a petrecut într-o atmosferă de puternic entuziasm, demonstranții ova­­ționînd neîntrerupt pentru partid și guvernul țării, salutând cu bucurie pe cei din tribună, pe conducătorii orga­nelor locale de partid și de stat, pe tovarășii lor de muncă, fruntași în în­trecerea socialistă. Venind la această sărbătoare, fiecare întreprindere, fiecare instituție, fiecare om al muncii, a ținut să aducă un dar cît mai semnificativ: un grafic de în­trecere cu rezultate deosebite, o ma­chetă vorbind despre realizările sale, un cîntec de mulțumire închinat parti­dului. Iar copiii, mîndri de costumele na­ționale cu care sînt îmbrăcați, încing în fața tribunei o horă, în timp ce un gîas Cristalin izbucnește dintre ei. Foaie verde micșunea Veselă mi-e inima C-a-nilotit Regiunea mea Și întreaga Republica. Cu aclamații puternice de simpatie sunt întîmpinați marinarii. Și chiar dacă unii, aflați la datorie pe bordul nave­lor la cursă, nu pot participa direct la această sărbătoare sunt și ei prezenți prin succesele obținute în cinstea aces­tui eveniment. Au trecut numai cîteva luni de cînd echipajul cargoului romî­­nesc „Galați", a plecat în prima sa Cursă și iată că el înscrie în istoria va­sului prima sa victorie : titlul de frun­taș la întrecerea dintre nave. Asemenea lui fruntași sunt și marinarii de pe na­vele „Berezina“ și „Fredrich Engels“. Prezenți în toată țara,­­ așa ar pu­t­ea spune despre ei lucrătorii Uzinei de superfnsfați și acid sulfuric din Năvo­dari și nu­ ar fi nici o exagerare în aceasta. O dovedește și macheta pre­zentată cu mîndrie la această sărbă­toare: pe o uriașă hartă a țării, săgeți strălucitoare, pornesc din Năvodari către toate regiunile. Ele indică dru­mul luat de produsele fabricii spre ogoarele patriei. Pentru a spori din ce în ce mai mult rodnicia ogoarelor, co­lectivul uzinei a produs în cinstea zilei de 1 Mai 4.000 tone de superfosfați peste plan. Impresionantă este și demonstrația miilor de oameni ai muncii din agri­cultura Regiunii Dobrogea: lucrători ai gospodăriilor de stat, mecanizatori din S.M.T., reprezentanți ai marii familii a colectiviștilor. Cei de la gospodăria de stat Moșneni poartă un imens panou pe care au înscris cu litere mari titlul cîștigat în întrecere: gospodărie frun­tașă pe regiune. Tinerii de la gospodă­ria „Costache Burcă“ au încins o horă în fața tribunei. Și ei alături de lucră­torii celorlalte unități din cadrul Trus­tului Regional Gostat se prezintă în această zi cu realizări frumoase. In tri­mestrul I s-au predat 1.559 tone de carne, adică 300 tone peste prevederile planului, 34.000 hi, lapte de vacă, cu aproape 12.000 hei, mai mult ca în aceeași perioadă a anului trecut. Cînd ajung în fața tribunei, mecani­zatorii din S.M.T. sînt întîmpinați cu flori. Este o caldă apreciere pentru conștiinciozitatea cu care au lucrat și în această primăvară pe ogoarele colec­tiviștilor, pentru cele 500.000 ha. de a­­rătură deja executați pînă acum, pentru economiile de peste 3.200.000 lei, care reprezintă aproape jumătate din anga­jamentul întregului an. Coloana colectiviștilor dobrogeni a demonstrat chiar numai prin simpla în­fățișare a celor prezenți la manifestație schimbările esențiale petrecute în viața satelor regiunii. Nimic — nici hainele, nici ținuta, nici privirea —­ fiu mai amintește de oamenii care s-au zbătut în trecut într-o cruntă mizerie. Au dis­părut opincile și hainele roase, așa cum a dispărut din casele lor foamea și bo­lile. Cei peste 457.000.000 lei venituri bănești realizate anul trecut în gospo­dăriile colective au Înmulțit numărul posesorilor de case noi și aparate de radio, de aragaze și mobilă modernă. Colectiviștii din Chirnogeni, alături de cei din Cumpăna, Straja, Palatul Mare, Anadalchioi și alții au manifestat încă­o dată în această zi braț la braț cu muncitorii constănțeni nețărmurita lor dragoste și recunoștință față de parti­dul nostru drag care le-a arătat­­ drumul spre o viață îmbelșugată și fericită. SONIA MARCARIAN Corespondentul „Romîniei libere" ★ Mîndri de cuceririle lor Pentru sărbătorirea Zilei interna­ționale a muncii, la Cluj, în Piața Malik­ovski a avut loc o mare de­monstrație a oamenilor muncii. Timp de mai multe ore prin fața tribunei unde se aflau conducă­tori ai organizațiilor de partid și de stat din localitate, fruntași în Pro­ducție, oameni de știință și artă, au trecut muncitorii și intelectualii ora­șului, au trecut studenții și elevii școlilor clujene. Prin mulțimea carelor alegorice, a pancartelor și a nenumăratelor gra­fice sugestiv alcătuite, demonstranții raportează victoriile dobîndite in în­trecerea ce s-a desfășurat în întim­­pinarea zilelor de 1 și S Mai. Colec­tivul uzinelor „Carbochim“ — uzine create de regimul nostru — raportea­ză în această dimineață că planul pe luna aprilie la fabricarea electro- Corm­ăonului a fost îndeplinit în proporție de 103,4 la sută, că, față de angajamentul luat privind nivelul calității producției de elec­­trozi, s-a înregistrat în primul tri­­­mestru al anului o creștere de 1­61 la sută iar in luna aprilie acest in­dice a fost și mai mult îmbunătățit. In rândul sutelor de muncitori, ingi­neri și tehnicieni ai uzinelor ,,Tehno­­frig" care au realizat primul agregat de frig de mare capacitate (200.000 K­cal) sunt prezenți forjor"! De­­zideriu Boruș, strungarul Marin Prodan lăcătușul Alexandru Budi­­șan și mulți alți fruntași ai uzinei care, în cinstea marii sărbători, au cucerit locurile de frunte în tre­cere. La marea sărbătoare sînt prezenți de asemenea și muncitorii uzinelor „Unirea“ în rîndul cărora distingem chipurile fruntașilor Gheorghe Pop, Ștefan Kovács, Kaka și Bela și Iuliu Ambruș, care și-au adus aportul la îmbunătățirea calității mașinilor fa­bricate pentru industria textilă. Alături de muncitori în rînduri compacte trec oamenii de știință și artă. Minări de cuceririle lor puse în slujba dezvoltării economiei na­ționale, în slujba vieții și sănătății oamenilor, ei raportează că sub în­țeleaptă conducere­a partidului cu­ceresc noi și noi victorii in lupta pentru înflorirea științei și artei. In rîndurile lor se află și cele 36 de ca­dre medicale ale spitalului clinic nr. 2 care în ajunul marii sărbători, au fost distinși cu insigna­re „Eviden­țiați în munca medico-sanitară“. Printre ei se află și prof. A. Nana, dr Zoltán Karácsony, dr. M. Radu și alții. Oamenii muncii din Cluj, în strîn­­să frăție, și-au manifestat înde­lung dragostea pentru Partidul Mun­citoresc Român, pentru C.C. al P.M.R. in frunte cu primul secretar, tovarășul Gheorghe Gheorghiu Dej, pentru guvernul țării, pentru noile victorii ce le vor repurta sub condu­ce­­ea înțeleaptă a partidului. AL. KISS Corespondentul „Romîniei libere'5 A In alte colțuri ale patriei Tradiționala demonstrație a oa­menilor muncii în cinstea zilei de 1 Mai a avut loc și în alte centre ale țării. LA ONEȘTI sute de muncitori constructori de pe șantierul nr. 3, chimiști de la Rafinăria nr. 10 sau de la noul combinat din Borzești, energeticieni, mecanici, instalatori, montori au raportat cu acest prilej partidului printre numeroasele reali­­zări, intrarea în probe tehnologice a instalației de cocsare întîrziată de la Rafinăria nr. 10 și altele. ★ LA SUCEAVA, în primele rîn­­duri ale demonstranților se aflau bravii muncitori ceferiști. In pri­mele 4 luni ale anului colectivul Depoului C.F.R. Suceava Nord a îndeplinit planul de producție în proporție de 101 la sută. Trecînd prin fața tribunei, coloana entuzias­tă a constructorilor însoțită de fru­moase care alegorice, panouri, gra­fice, a redat noua înfățișare a bă­­trînului oraș sucevean ce întinerește de la o zi la alta. Aici s-au ridicat și se ridică construcții de interes economic, social și cultural ca: com­binatul de celuloză și hîrtie din car­tierul Burdujeni, noua policlinică a orașului, modernele cvartale de locuințe etc. Român­ia liberă Cuvântarea tovarișului Chivu Stoica rostită la posturile noastre de radio si televiziune (Urmare din păg. l­ a) noastre stau prietenia și alianța de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări ale lagărului socia­list. O manifestare a prieteniei și frăției popoarelor din țările socialiste a fost recenta vizită în țara noastră a delegației de partid și guvernamen­tale cehoslovace, conduse de tovară­șul Antonin Novotny, ca și vizita în Republica Populară Polonă a delega­ției noastre de partid și guvernamen­tale în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Republica Populară Romînă sprijină cu hotărîre acțiunile întreprinse de Comitetul Central al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice și guver­nul sovietic în frunte cu tovarășul Hrușciov în vederea consolidării păcii. Guvernul Republicii Populare Ro­mîne și partidul nostru acționează cu consecvență pentru promovarea principiilor coexistenței pașnice între state cu sisteme sociale diferite. Men­­ținînd trează vigilența în fața tutu­ror uneltirilor agresive ale imperia­liștilor, țara noastră, alături de Uniu­nea Republicilor Sovietice Socialiste și celelalte țări socialiste, va conti­nua să lupte pentru rezolvarea în in­teresul păcii a tuturor problemelor internaționale care frămîntă astăzi omenirea. Dragi tovarăși. De-a lungul celor patru decenii de existență, partidul nostru și-a pus în­treaga sa activitate în slujba liber­tății și fericirii poporului, a luptat cu abnegație pentru cauza eliberării cla­sei muncitoare de sub jugul exploa­tării, pentru independența patriei, pentru socialism. Sub conducerea înțeleaptă a glorio­sului nostru partid, clasa muncitoare, poporul muncitor au dus numeroase bătălii de clasă, au răsturnat puterea capitaliștilor și moșierilor, au instau­rat puterea celor ce muncesc și fău­resc viața nouă, socialistă. Realizări­le noastre de astăzi, fericirea de a fi liberi și stăpîni pe munca noastră sînt indisolubil legate de lupta grea, curajul și consecvența, jertfele și eroismul comuniștilor — cei mai buni fii ai poporului — în lupta pen­tru apărarea intereselor vitale ale ce­lor ce muncesc. Măreața victorie consfințită de Congresul al III-lea al partidului — făurirea bazei economice a socialis­mului și trecerea la desăvîrșirea con­strucției socialiste — își are temelia în zilele erot­ce de acum 40 de ani, cînd a fost făurit Partidul Comunist din Romînia. Aniversarea a 40 de ani de la în­ființarea partidului este o dată scum­pă nu numai membrilor de partid — ci tuturor oamenilor muncii, maselor largi ale muncitorilor, țăranilor, in­telectualilor, care văd în partidul nostru propriul lor partid, în politica sa propria lor politică. Astăzi este mai puternică ca ori­­cînd unitatea poporului muncitor în jurul partidului și al Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Sub conducerea încercată a parti­dului, sub steagul marxism-leninismu­­lui, mergem înainte spre noi victorii in opera măreață de construire a so­cialismului . Trăiască 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, ziua frăției muncitorilor din toate țările ! Trăiască invincibilul lagăr al so­­ctatismului ! Trăiască scumpa noastră patrie și harnicul ei popor ! Trăiască Partidul Muncitorsc Român și Comitetul său Central! Trăiască pacea în lumea întreagă! Capitala în sărbătoare (Urmare din pag. l­a) mai departe către Păltiniș. Ingi­nerul Petre Primejdie și alți co­legi de-ai lui de la uzinele „Gri­­gore Preoteasa" s-au îmbarcat pe motonava „Transilvania“ și au plecat pe ruta Odesa—Soci—Se­vastopol. Ei au sărbătorit 1 Mai în patria constructorilor comunis­mului. La sfîrșitul veacului trecut, adresîndu-se muncitorilor, unul dintre poeții noștri scria : „Din idealurile voastre­­, visători flămînzi și goi Vor răsări ca niște astre Senine lumi cu oameni noi“. Au trecut ani. Ceea ce atunci era doar un vis — lumile se­nine, socialiste, a devenit în patria noastră o realitate vie. Iar „oamenii cei noi", de astăzi, iu­besc cu putere această realitate care este viața lor nouă și în­chină un prinos de slavă parti­dului care i-a călăuzit către ea. Așa a fost în ziua de 1 și 2 Mai, în Capitala scumpei noastre patrii. ION PAVELESCU Miercuri 3 mai 1961 — nr. 5147 Manifestări culturale închinate aniversării partidului BACAU (de la corespondentul nos­tru). Comitetul regional al femeilor a inițiat in cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea partidului un concurs „Cine știe, ne scrie" cu tema : „Viața nouă în satele Regiu­nii Bacău", la care au participat mii de femei din cuprinsul regiunii. Zilele acestea a avut loc desemna­rea celor 50 de cîștigătoare ale con­cursului. Printre ele se numără mun­citoarea Elena Neamțu de la I.M.S. Roman, colectivista Maria Stan din Pionul P. Neamț, învățătoarea Iu­­lia Cațichi, gospodina Olimpia Olaru, inginera Elena Ivașcu și altele. Ele vor pleca prin O.N.T Carpați într-o excursie de două zile, cu care ocazie vor vizita Muzeul Doftana și o serie de obiective din orașul București. ȘI TG. MUREȘ (de la corespondentul nos­­tru). — Colectiviștii din comuna Ernei, Raionul Tg. Mureș s-au întâlnit cu un grup de scriitori, cu ocazia unei mani­festări închiriate celei de a 40-a ani­versări a înființării Partidului Comu­nist din Romînia. Poeții și scriitorii N. Tăutu, Mihu Dragomir, Remus L­uca, Majteírtyi Erik, Cezar Dragos, Miarki Zoltán și Katona Szabó István, le-au ci­tit colectiviștilor din operele lor frag­mente care oglindesc lupta partidului pentru fericirea poporului. BRAILA (de la corespondentul nostru).­­ Colectivul Teatrului de Stat a prezentat de curte d­in pre­mieră piesa „Oameni care tac“ de Al. Voitin. Spectacolul, a cărui re­gie este semnată de Dinu Iliescu, s-a bucurat de aprecierea publicului brăilean. Această premieră, care ilustrează un moment din lupta par­tidului, este închinată celei de a 40-a aniversări a Partidului Comu­nist din Romînia. Sr CRAIOVA (de la corespondentul nostru). La Teatrul Național a avut loc cea de a 7-a premieră a stagiunii cu drama : „Passacaglia" de Titus Popovici. Spectacolul a fost pus in scenă de Valentina. Preoteasa.-Ba­­logh, cu scenografia lui Andrei Bră­­deanu. Piesă, pregătită în cinstea a­­niversării partidului, s-a bucurat de succes. Se CONSTANTA (de la corespondentul nostru). — Pentru a veni în ajutorul bibliotecarilor care pregătesc seri lite­rare și simpozioane închinate celei de a 40-a aniversare a partidului, biblio­­teca regională Dobrogea a editat și di­fuzat în regiune o serie de materiale, ca: „Figuri de comuniști, oglindite in literatură", „Pagini din lupta clasei muncitoare în literatura noastră", „Chipul omului nou în operei,» scriito­rilor noștri“ etc. Tot în cinstea aniver­sării partidului Comitetul regional U.T.M.-Dobrogea, împreună cu Casa re­gională a creației populare, au inițiat tipărirea în 5000 de exemplare sub formă de pliante, a cintecelor „Porniți înainte, tovarăși", „Să fii­­ partidului oștean" și altele. SIBIU (de la corespondentul nos­tru).­­ Recent, la Palatul de cultu­ră „Ștefan Gheorghiu” din Sibiu ele­vii Școlii populare de artă din lo­calitate au prezentat un program ar­tistic festiv închinat celei de a 40-a aniversări a Partidului Comunist din Romînia. Spectacolul, intitulat „Mulțumiri din inimă partidului“’, s-a bucurat de aprecierea unanimă a spectatorilor. El a cuprins cântece și recitări în­chinate partidului. * TIMIȘOARA (de la coresponden­tul nostru). In cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea partidu­lui, in centrul carbonifer Anină din Banat a avut loc o șef­ocire litera­ră, in cadrul căreia au citit din lu­crările lor scriitorii Rusalim Mure­­șa­n, Constanța Elited, din București și Al. Jebel’eanu, Aripile­ Dumbră­­veanu și Lucian Valea din Timi­șoara. * La gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin“ din Livedea, Re­giunea București, s-a deschis dumi­nică o expoziție cu lucrări de pictu­­ră, sculptură și grafică, realizate d­e o brigadă de artiști plastici din București in cinstea aniversării parti­dului. Expoziția, cuprinzând aproape 50 de lucrări — în majoritate por­trete ale fruntașilor în muncă — a fost dăruită gospodăriei. De aseme­nea a mai fost dăruit gospodăriei și un bust al lui V. I. Lenin, lucrat tot de colectivul brigăzii. Din partea conducerii Uniunii ar­tiștilor plastici, la deschiderea expo­ziției a participat și o delegație con­dusă de tovarășul Vasile Kazar, se­cretar al uniunii Expoziția a fost vizitată de nume­roși colectiviști din comună, bucu­­rîndu-se de un frumos succes. Entuziaste mitinguri in țară oooooooooooooooooooloooooooooooooo d In orașele $î centrele muncitorești din întreaga țară, împodo­­­­bite sărbătorește, cu drapele, portrete ale conducătorilor de partid­­ și de Hat, au avut loc in dimineața zilei di 1 Mai entuziaste , mitinguri la care au participat zeci de mii de oameni ai muncii. Manifestindu-și bucuria de a sărbători cu noi victorii în muncă , ziua solidarității Internaționale a celor ce muncesc, participanții la­­ mitinguri și-au arătat profunda dragoste și recunoștință față de­­ partidul clasei muncitoare care i-a condus și îi conduce spre o­­ viață nouă, luminoasă. SK) OOOO-.-SSOOOOOOOÓOObÓOO6000000000do Succese însemnate PITEȘTI.­­ Sute de oameni ai muncii au umplut sala Teatrului de Stat din Pitești pentru a participa la mitingul festiv închinat zilei interna­ționale a oamenilor muncii, 1 Mai. Tovarășul Ștefan Matei, prim secre­tar al Comitetului regional Argeș al P.M.R. a vorbit despre însemnătatea acestei sărbători. Referindu-se la succesele obținute de oamenii muncii în întîmpinarea zilei de 1 Mai și a celei de a 40-a aniversări de la înfiin­țarea partidului, vorbitorul a ară­tat că în primul trimestru al anu­lui întreprinderile din Regiune au realizat sarcinile de plan la produc­ția globală în proporție de 106,4 la la sută, iar la producția marfă 105,6 la sută. Ia încheierea adunării festive, for­mațiile artistice de amatori ale Pa­latului de cultură, clubul petroliști­lor, P.T.T.R., O.C.L. comerț mixt, au prezentat programe închinata Zilei de 1 Mai. După amiază, în parcu­rile Vasile Roaită, Trivale, în Gră­dina de vară a Teatrului Casei de cultură din Găvana, au avut loc ma­nifestări artistice. Raportează partidului iubit CRAIOVA (de la corespondentul nostru) . In sala Teatrului Național a avut loc un mare miting consacrat zilei de 1 Mai, marea sărbătoare a oamenilor muncii de pretutindeni, la care a luat cuvîntul ing. Vasile Chițu, președintele Consiliului sindical al Regiunii Oltenia. Cuvântarea a fost ascultată simultan prin intermediul stației locale de radioamplificare 5*­in alte săli din oraș, cum este cea a Direcției regionale C.F.R., sala Filar­monicii „Oltenia", a cinematografu­lui „Patria" etc. de către peste 6000­ 0O0OOO O©0000000000000000' ăe oameni ai muncii din oraș și din împrejurimi. Vorbitorul a subliniat succesele ob­ținute de oamenii muncii din Regiu­nea Oltenia in domeniul industriei și al agriculturii. în după amiaza zilei, populația orașului Craiova și din comunele învecinate a participat la numeroa­sele manifestări artistice ce au avut loc in oraș. Perspective luminoase TIMIȘOARA (de la coresponden­tul nostru). — In orașul Timișoara ziua de 1 Mai a fost sărbătorită în cadrul adunărilor festive care au avut loc la Opera de Stat, la cine­matograful „Maxim Gorki“, la clu­bul C.F.R., la Teatrul „Ștefan Pla­­văț“ și în celelalte săli din oraș unde au vorbit conducători ai orga­nelor locale de partid și de stat. La adunarea festivă de la Opera de Stat, a vorbit despre însemnă­tatea internațională a zilei de 1 Mai, tov. Petre Blajovici, membru su­pleant al C.C. al P.M.R., prim secre­tar al Comitetului regional P.M.R., care a arătat că în întreaga regiune s-au fabricat în plus peste prevederi 11.000 tone fontă, 235.000 m.p. de țe­sături de bumbac și 17.000 m.p. țe­sături de lună, 61.000 tricotaje, 8.900 perechi de încălțăminte de bună ca­litate etc., făcîndu-se în același timp economii la prețul de cost in valoa­re de 11.000.000 lei. Seara a avut loc spectacolul festiv cu opereta „Ana Lugojana“ refăcută într-o nouă regie în cinstea acestui eveniment. De asemenea, pe celelal­te scene din oraș, la clubul C.F.R., la Teatrul „Ștefan Plavăț" etc, for­mațiile de amatori au prezentat pină noaptea tîrziu frumoase programe artistice. La uzinele „1 Mai** din Ploiești PLOIEȘTI (de la corespondentul nostru). — Oamenii muncii din ora­șul Ploiești au participat luni dimi­neața la un entuziast miting care a avut loc în sala de festivități a uzi­nelor de utilaj petrolier „1 Mai" din localitate. Despre importanța sărbătorii internaționale a oameni­lor muncii, despre realizările munci­torilor țăranilor și intelectualilor din Regiunea Ploiești, a vorbit tov. Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional de partid Ploiești. In numele oamenilor muncii din întreprinderile și instituțiile ploieș­­tene au vorbit maistrul Gheorghe Apostol, de la uzinele ..1 Mai“, pro­fesorul Gheorghe Milica, de la școala medie „Ion Luca Caragiale", ingine­rul Rodica Cuptor, de la rafinăria nr. 3 Teleajen și alții. In după amiaza zilei de 1 Mai, pînă seara tirziu, pe scena în aer li­ber din fața Palatului Culturii au avut loc serbări populare. Aspect de la mitingul de la uzinele „1 Mai" — Ploiești Foto 1 A. CONSTANTINB8CÜ BREVIAR O DELEGAȚIE DE CINEAȘTI RO­ MÎNI a părăsit ieri Capitala îndrep­­tîndu-se spre Franța pentru a parti­cipa la Festivalul internațional al fil­mului de la Cannes. Țara noastră va fi prezentă la festival cu filmul ar­tistic muzical „Darclée“. LA PITEȘTI în holul Palatului de cultură s-a deschis o expoziție inti­tulată „Orașe noi pe harta U.R.S.S.“ Cu ajutorul fotografiilor și grafice­lor, vizitatorii fac cunoștință cu dez­voltarea multilaterală a noilor orașe din Uniunea Sovietică. SUBFILIALA S.R.S.C. TULCEA a organizat de curând o interesantă ac­țiune în localitățile din Deltă: prezen­tarea expoziției volante „Origina și evoluția omului“. Cu acest prilej pro­fesori de științe naturale au dat ex­plicațiile necesare și au răspuns la numeroasele întrebări ce le-au fost puse. Expoziția a fost prezentată în 20 de sate din Deltă, fiind umărită de peste 4.000 de persoane. REȚEAUA CINEMATOGRAFICA sătească a Regiunii Argeș s-a mărit de la începutul anului și până în prezent cu încă 13 unități înființate în comunele Recea, Ungheni, Valea Mare, Aref etc. Astăz 143 comune din regiune dispun de cinemato­grafe. LA PALATUL CULTURII din Ploiești s-a deschis o interesantă expoziție de fotografii artistice cu aspecte din Republica Populară Un­gară. Expoziția se bucură de mult succes. (ION FLORIAN, corespon­dent voluntar). ÎN SALA ATENEULUI R.P.R., va avea loc astă seară la ora 20, un recital de lieduri de compozitori ro­­mîni, la care își va da concursul Arta Florescu, Iolanda Mărculescu, Martha Kessler, Valentin Teodorian, N. Gafton și Marius Rintzler. La pian, Hilda Jerea. COLECTIVUL TEATRULUI DE STAT DIN SIBIU, în deplasările pe care le-a efectuat a prezentat recent la Cisnădie piesa­­ „Ferestre deschi­se" de Paul Everac. Asemenea spec­tacole au mai fost prezentate și în comunele Laslea, Raionul Sighișoa­ra, Șura Mică, Cristian, Tălmaci, Raionul Sibiu și Nocrich, Raionul Agnita. Numai în primul trimestru al acestui an, colectivul Teatrului de stat din Sibiu a prezentat în de­plasările pe care le-a făcut în Re­giunile Brașov și Hunedoara 97 de spectacole la care au participat circă 27.500 spectatori. LA CINEMATOGRAFUL „MAXIM GORKI" va rula pînă la 7 mai un­ ciclu de filme artistice din produc­ția romînească. Iată programul: miercuri, ora 19 : „Soldați fără uni­formă“; joi, ora 19 : „Furtuna“; vi­neri și sîmbătă, ora 19 : „Secretul cifrului“; duminică, ora 19: „Pe dru­murile Romîniei“, OPERA DE STAT DIN IAȘI a prezentat cea de a 3-a premieră a actualei stagiuni „Cavaleria rustica­nă“ și „Paiațe“. Spectacolul a fost regizat de George Zaharescu și Du­mitru Tăbăcaru, conducerea muzi­cală aparținînd lui Radu Botez și Cornelia Voina. Premiera s-a bucu­rat de un frumos succes, ........................................................ întoarcerea fspec. 2 acol cedat) 19,30; 2 "fcattul Municipal­iSă­ « I Matiei Millo). Me­ • lâjeria de sticla 19,30; • teatrul Munteipal (Sa­­­a Filimon Sîrbul; O ■­­ lună de confort 19,30: ; î Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulești) ; Celebru 1 Î02 20« teatrul de Comedie :­­ j Vițeiușu­l tărcat 19,30: Teatrul de Stol ; ■ de Operetă ; Concert espres 20: Teatrul’ « Ș Satinc­ihuricul ,,C. Tăstasie" (Sala Victo- î­n b­al; Piatra din casă și Harfă Răzeșul [ J1 20 ] Institutul de artă teatrală și cine­­m­­s­matografică ,,I. L. .Caragiale“; Galeșul ■ • fermecat 16 : Teatrul Țăndărică (Sala din ; • Academiei); Fantezie de iarnă 16 . 1 • O.S.T.A. (Sala Sporturilor Floreasca). 5 2 Întîlnire în tatine-­ tri : Patria, București,­­ Flacăra, 1 Mai. Pri. 5 movara fetelor (cine­­­mascop) : Republica, « Elena Pavel , Acope­­­­rișul , Magheru, Gh. I. Doja, Al. Sahia, I. C. 2 Frimu , Războiul vesel • V. Alecsandri, • 2 B. Delavrancea ; In pragul furtunii : 1­­ 8 Martie, Miorița. Libertății ; Volga­­­ 2 Volga : Lumina, 23 August , Două­­­­ etaje de fericire ; Central ; Linha Moca: ! • Victoria. Nu vreau să mă însor: Maxim­­ 2 Gorki; Puf-Puf — Pictorul cetățean - In- « •­sula mengustelor - Materiale noi - Cu­­­ j vîntul despre mașini: Timpuri Noi; Pro­­­­­­gram special pentru copii (dimineața) : 13 ! • Septembrie : Vaca și prizonierul­­ (de la 1­­­2 mai după-amiază) • 13 Septembrie ; 1 . Toată lumea rîde, cîntă și dansează :­­ - Tineretului, înfrățirea între popoare, N.­­ 2 Bălcescu ; Cio Cio San: Al. Popov ; ! ■ Oameni «1 stînci : Grivița , Taina ce­ ! ■ tații : Cultural ; Poveste nordică : C-tin ! : David : Doamna cu cățelul : Unirea ; • a Drumul spre înalta societate : Arta, M.­­ • Eminescu . Socoteli greșite: Munca; ! 2 .s. pas *n completare „Mîndru fiu ! • a­ Africii": T. Vladimirescu, 16 Februa­­r 2 iifl . .Insu,a nunt!» in completare ! .­­ .,sărbătoarea Curiei revoluționare": Mo­­i 2 s^or ; Sfioasa : Popular • Alerg după o . 2 .te5.: Iî,e Pintilie : Cîntecul Mări! : « 1 ^ Mai : Garibaldi: Volga, G. Coșbuc­, | • Ghiîu Banele ; Casa de pe două străzi : 1 2 Floreasca : Mîndrie : G. Bacovia : TH-­­ 2 Calvarul (cinemascop) .• Drumul ! 2 S?rÎI ’ Război și pace (ambele serii) :­­ ■­­*0 Decembrie . Medicul și vraciul : Au­ ! •­­ ••• ‘ ’ • * i . ......t ■/ I 16 : Emisiunea pen­­­­tru cluburile din în­­­­treprinderi. Din cu î­prins : întrecerea so­­­­cialistă în cinstea a­­­­niversării partidului J — ,,Marca fabricii“ — , o problemă de preș­ , li­tigiu a colectivului uzinelor „Timpuri ! ■ noi“. Montaj literar-muzical închinat S­a celei de-a 40-a aniversări a partidului, S 2 în interpretarea brigăzii artistice de a­­ 2­gitație a uzinelor „Grigore Preoteasa" ; ■ ■ Noutăți tehnice din tara noastră : îmbi­­­­­­nări sudate ]a asamblarea panourilor ■ • mari prefabricate pentru blocuri de la 2­o­cuințe în regiunile seismice; Telejurna 2 • Jul săptămîni­­­ . Melodii populare .romi 2 • nești în interpretarea unei formații din 1 o orchestre populară a Radioteleviziunii.­­ ■ 2 Dirijor • Victor Predescu, artist emerit 2 . Soliști : Adriana Codreanu și Ton Criste.­ JJ • reanu. o : I V

Next