România Liberă, septembrie 1961 (Anul 19, Nr. 5250-5275)

1961-09-01 / nr. 5250

ii ii ii Paq„ 2-a Măsuri care se impun­ ­ în munca pentru buna gospodă­ri­rire a orașului Hunedoara, săr­ii cini însemnate revin întreprinderii și de gospodărie comunală (director ■» ing Victor Zaharca) și secției de (l ■j7 gospodărie comunală (șef al sec­­­­ ii­ției Teodor Șoldan). Se pare însă­­ că atît secția cît și întreprinderea II de­­ gospodărie nu-și duc cu des­­j­tulă coinștiincioaitate sa în­­epli­­ni nire sarcinile ce le revin. Altfel,­­ nu se poate explica starea în care 11 se găsește parcul din fața restau­­r1­­ aarului „Corvinul“ (parc pentru 11 amenajarea căruia s-au cheltuit 11 bani) ; nu se poate explica starea 11 în care se găsesc peluzele de pe­­[ 11 unele străzi, nici îngăduința față § g de conducerea complexului de che­­i 11 servire al cooperației meșteșugă- j 11 rești care n-a socotit de cuviință g )) să-și amenajeze spațiul din jurul fi­ei­ei clădirii (ar fi avut în această prl- fi fi vință ca bun exemplu munca lo- fi fi­catarilor din blocurile nr. 109, 110, fi fi 111, 112, situate peste drum), nici fi fi faptul că, pe unele străzi, zac pre- fi fi trîficate mormane de pămînt și fi fi moloz. Lipsa de preocupare merge fi fi atîta de departe încât duce uneori fi fi la demobilizarea celor dornici să fi fi întreprindă o acțiune gospodă­­ri fi­rească. La cele cinci blocuri de la fi fi Paștiș și la blocurile 90 și 91, ce­ fi fi tățenii au cerut pămînt de grădină fi fi obligîndu-se să facă ei straturile fi fi și să răsădească flori. înfăptuirea fi­i­ cererii lor e amînată nejustificat, fi fi de la o zi la alta, fapt care deși­ fi fi­gur nu-i cîtuși de puțin stimu­ fi fi lator. fi Hunedoara este încă și va mai fi fi fi, o bucată de vreme un vast șau­ fi fi fier industrial și de locuințe. A­ fi fi ceasta realitate, care desigur nu fi poate fi trecută cu vederea, nu fi fi trebuie sub nici un motiv să de- i fi vină acoperire pentru cei delă să­ fi fi tori în treburile gospodărești. Nu fi fi orice condiții Iarba parcurilor poa­ fi fi te fi cosită, iar florile, atîtea cîte fi fi sînt­ îngrijite. (De altfel, ne între, fi fi dăm: de ce o fi cu putință acest fi fi lucru în grădinița din fața sfat,­ fi fi lui popular orășenesc ?), fi fi Firește lipsurile atîtea cîte sunt, fi fi pot fi remediate fără întirziere, fi fi Comitetul executiv și îndeosebi fi fi tovarășul vicepreședinte Marin Pi­ fi fi țică, care răspunde de aceste pro- fi fi bleme, trebuie însă să le aprecieze fi fi importanța cu mai multă seriozi- fi fi taie și, în consecință, să treacă la fi fi măsurile impuse de situație. fi fi folosind mijloacele pe care le fi fi au la îndemână, ridicînd nivelul fi fi activității I.G.O. și a secției de fi fi gospodărie comunală, sprijinin­ si fi flu­ și munca pe participarea largă fi fi a maselor, sfatul popular orășe­­ni fi­nesc Hunedoara va putea lichida fi fi rămînerile în urmă în problemele fi fi de gospodărie a orașului și a fon­­fi­fi­ciului de locuințe, va putea să îm­ fi fi bunătățească calitatea activității fi fi dobândind rezultate pe măsura ce­ fi fi­­ințelor muncitorilor și construc­ fi fi­lorilor care trăiesc și lucrează în fi fi Hunedoara, fi 1 PETRU SIMIONESCU Romînia liberă Vineri 1 septembrie 1961 — nr. 52Li Prin depozitele de combustibil din Capitale Sfîrșitul verii ne mai dăruiește încă zile calde dar perspectiva sezonului rece care se apropie determină gos­podarii să înceapă deja intens pregă­tirile pentru toamnă și iarnă. Recent am întreprins un raid-anchetă prin unitățile de desfacere pentru a vedea cum se desfășoară deservirea cetă­țenilor. Să facem un popas la DEPOZITUL Nr. 103 din calea Ciulești. Unitatea este aprovizionată cu toate sortimen­tele înscrise în plan și în cantități su­ficiente. Peste tot este ordine și cu­rățenie. Deservirea decurge rapid. Ce­tățenii sunt mulțumiți. La fel se pe­trec lucrurile și la DEPOZITUL Nr. 20 din str. Eliade intre Vii sau Nr. 68 din Șos. Giurgiului precum și la multe alte unități. Să ne oprim, însă, la DEPOZITUL Nr. 53 — Șos. Vergului. Responsabilul unității, tovarășul Gh. Ungureanu, e asaltat cu întrebări : „Cît costă mia de kilograme lemne", „Dar de căr­buni“ etc. etc. Oare aici nu există listă de prețuri? Există dar peste ea a fost prins un anunț și nu mai poate fi citită. Să intrăm în sala de așteptare. As­pectul ei neîngrijit arată că probabil acolo nu s-a mai făcut de multă vre­me curățenie. La fel s-au petrecut pe semne lucrurile și în curte unde stau în drum surcele și straturi de rumeguș risipit. Tot de neglijență este vorba și în felul cum au fost făcute programările la DEPOZITUL Nr. 9 din Șos. Gării Obor. Neconsultînd lista străzilor ce intrau în raza depozitului după noua arondare, Dumitru Voica a înscris nu­­meroase persoane care aparțineau de altă unitate. Rezultatul ? Programă­rile s-au încheiat dar au rămas pe dinafară o serie de cetățeni. La DEPOZITUL nr. 13 din spatele halelor Obor solicitatorii sunt pro­gramați acum, în luna august, să-și ri­dice lemnele în decembrie. Faptul do­vedește lipsă de organizare și dispreț față de nevoile cetățenilor. La depozitul nr. 9 (responsabil Petre Sonda) cetățenii programați să-și ia lemnele sunt nevoiți să piardă uneori o mulțime de timp deoarece autoca­mioanele sunt încărcate direct de la mașina de tăiat lemne. Și asta din pri­cină că n-a fost creat un stoc tam­pon. Cum încărcatul unui autocamion durează în acest caz chiar și cîte o oră jumătate vehicolele nu-și pot realiza planul de exploatare. Situații asemănătoare există și la DEPOZI­TELE Nr. 1, 24 și 64 unde mașinile de tăiat lemne lucrează sub capacitatea lor. Nu e mai puțin adevărat că alteori se mai întîmplă și invers : I.T.A.C. nu asigură suficiente mijloace de transport iar depozitele, neputînd ține pasul cu programările, amină pentru ziua următoare pe unii dintre cetățe­ni. în 28 august a.c. de exemplu, DE­POZITUL nr. 89 a primit 6 autoca­mioane în loc de 8 cîte erau planifi­cate iar DEPOZITUL Nr. 10 numai 2 și nu 5 cum trebuia. Dacă ținem sea­ma că la data amintită I.C.L. ,,Com­­bustibilul­­ București a primit mai puțin cu peste 20 mașini față de cît avea nevoie și ceruse sînt lesne de în­chipuit greutățile provocate în desfa­cerea combustibilului. în minuta încheiată cu I.C.L. „Com­bustibilul“. I.T.A.C. s-a angajat să a­­sigure numărul de mijloace auto so­licitat. De ce nu este respectat acest angajament , în aceeași minuta se prevedea că I.T.A.C. se obligă să do­teze fiecare autocamion trimis la de­pozitele de combustibil cu sacii și des­părțiturile necesare. Numai că sînt destule cazurile cînd nici, această o­­bligație nu se respectă în totalitate. O altă greutate întîmpinată de de­pozite în desfășurarea transportului este aceea că I.T.A.C. nu trimite con­stant aceleași mașini. Șoferii necu­­noscînd arendarea întîrzie foarte mult pe drum. Aprovizionarea cu combustibil a populației a intrat în perioada de vîrf. Desfacerea a crescut simțitor, în com­pletarea stocurilor existente, depozi­tele primesc în continuare cantități de combustibil. Se cer luate o serie de măsuri pentru a asigura o bună de­servire a cetățenilor. In primul rînd se impune stivuirea judicioasă a ma­terialului lemnos, adunat în prezent în cantități însemnate, în așa fel în­cît să se poată face o exploatare ra­pidă. Totodată este absolut necesar să fie create în fiecare unitate stocuri de lemne tăiate, pentru a se putea face față cerințelor ce survin. I.C.L. „Com­bustibilul" și IXA.C. au datoria să studieze împreună ce­ posibilități sunt pentru a asigura parcul de mașini ne­cesar în această perioadă și să ia mă­suri ca el să fie folosit cu întreaga capacitate. C. GHELEA * . 1 Biblioteca căminului cultural „Horia, Cloșca și Crișan" din co­muna Marginea, raionul Rădăuți,­­ regiunea Suceava, care dispune­­ de peste 3500 volume, este mult­­­­ cercetată de cititori. In clișeu Un aspect din sala de lectură­­ Foto ! A. CONSTANTINESCU SFATUL POPULAR AL CAPITALEI ANSAMBLUL FOLCLORIC DE CÂNTECE ȘI DANSURI CONCURS pentru ocuparea posturilor va­cante de soliști (e) vocali de mu­zică populară romînească. Concursul se va desfășura în două etape. Prima etapă va avea loc în orașele : — Cluj la 2 septembrie orele 12 la Clubul Universitarilor — Oradea la 3 septembrie orele 12 la Teatrul de Stat — Timișoara la 5 septembrie orele 12 la Clubul Muncitoresc C.F.R. — Craiova la 13 septembrie orele 12 la Teatrul Național — Pitești la 18 septembrie orele 12 la Teatrul de Stat — București la 24 septembrie orele 10 la sediul Ansamblu­lui. Cei reușiți la etapa s-a vor concura la etapa II-a în Bucu­rești între 5-8 octombrie a.c. Limita de vîrstă pentru candi­dați : 30 ani.­­ Informații se pot obține de la secretariatul artistic al Ansamblu­lui S.P.C. str. Gutenberg 19 etaj IV telefon 13.98.04. FIȘIER BIBLIOGRAFIC „Anii tinereții noastre“ Unsprezece poeți strinși intr-un singur volum , unsprezece oa­meni din cele mai dife­rite generații, reuniți de efortul comun de-a evi­­ta pe măsura propriilor puteri măreția realiză­rilor țârii, surprinse în regiunea pe harta căreia au apărut Oneștii, Să­­vineștii și Bicazul. Cu această carte de vizită, volumul „ANII TINE­REȚII NOASTRE" edi­tat de Casa regională a creației populare din Bacău se prezintă lec­turii ca o interesantă manifestare specifică li­nilor noștri. Pe par­cursul a peste 200 de pagini, cititorul are pri­lejul de-a intîlni ade­seori talente autentice in unele realizări ce de­pășesc nivelul mediu. Un volum de factura țelui tipărit la Bacău are darul de-a prezenta diversitatea talentelor reunite. In tovărășie, ca intr-o adevărată ședință de cenaclu, poeții se completează unul pe ce­lălalt, aducînd fie măes­tria tehnică, fie bogăția de sentiment, conlucrînd la imaginea volumului. „Anii tinereții noas­tre" reunește nume cu­noscute și anterior ca, de pildă, Radu Cimed și Nichita Bistriceanu — harnici clntăreți ai re­giunii lor — sau Ion Ghelu Destelnica, autor al unei izbutite piese de teatru destinată amato­rilor: „Fata tatii cea frumoasă", cu nume propuse astăzi pentru prima dată cititorului iubitor de poezie. Pe lângă spontaneitatea ce îmbină însușirile versu­lui popular cu cele ale Cronicii rimate desprin­să din micile poeme ale lui B. Munte, pe lingă suflul patetic al poeziilor lui Ovidiu Codrin, se detașează ca promiță­toare de izbînzi și mai valoroase, poezia lui Carmen Tudora. Autoa­rea se mai află încă pe băncile școlii, numărînd abia 17 ani, „Imn bucu­riei", „Copacii viori" și — mai cu seamă — „Ne­cesitate", ar fi fost sufi­ciente ca să afirme posi­bilitățile lui Carmen Tu­dora, și, poate, că ar fi fost mai bine așa. Discursivitatea lui „Mim­­­e" scoate la iveală o poezie încă nelucrată, insuficient trecută prin sensibilitatea poetei. In general, o mai mare atenție în selectarea versurilor și, poate, un număr mai mic de pa­gini, însă mai consis­tente în calitate, ar fi sporit valoarea volumu­lui prezentat de poeții băcăuani. Acest lucru se impunea cu atît mai mult cu cit ei nu se află la prima experiență de apariție in volum, ci în urma unor apariții de o regularitate și ritmici­tate ce îi apropie de editorii unei reviste. In ciuda lipsei semna­late, volumul „Anii ti­nereții noastre" are in­contestabilul merit de a sublinia susținuta acti­vitate literară desfășu­rată în regiuni, o acti­vitate meritorie — pe­pinieră, deopotrivă, de creatori și de cititori bine pregătiți. B­REVIAR la clubul universității „C. I. PARHON“ astăzi, 1 septembrie ora 20, va avea loc o întîlnire cu tineri actori pe tema : „Dramaturgia și cri­tica teatrală sovietică, izvor prețios de învățăminte". Va urma un pro­gram artistic prezentat de brigada artistică de agitație a Casei de cul­tură a raionului N. Bălcescu. LA LECTORATUL CENTRAL AL S.R.S.C., astăzi 1 septembrie, ora 18,30, va avea loc un caleidoscop cultural cuprinzînd expunerile: „80 de ani de la nașterea poetului ro­mân Panait Cerna“, „120 de ani de la nașterea marelui compozitor ceh Antonin Dvorak“ și „385 de ani de la moartea marelui pictor italian Ve­­cellio Tizian“. PE SCENA TEATRULUI NAȚIO­NAL „VASILE ALECSANDRI“ din Iași, Teatrul Național „I. L. Caragia­­le“ din Capitală va da în zilele de 2, 3 și 4 septembrie, cinci spectacole Cu piesele : „Tartuffe“ de Moliere și „Cînd scapătă luna“ de Horia Stancu. FILARMONICA DE STAT DIN ARAD a dat miercuri seară un con­cert simfonic în orașul Lugoj, avînd ca solist pe violonistul Ștefan Ruha. Programul concertului, care a cu­prins lucrări de Beethoven, Mozart și de Sabin Drăgoi, s-a bucurat de un mare număr de auditori. IN COMUNELE VIFOROASA, TOPLIȚA și JIGODIN din regiunea Mureș-Autonomă Maghiară au fost date in folosință cinematografe noi dotate cu aparate de proiecție mo­derne. Cu aceasta, numărul cinema­tografelor sătești din regiune se ri­dică la 170. Pînă la sfîrșitul anului vor mai fi date în folosință în co­munele și satele din regiune alte 21 cinematografe. Vizitați splendidul nostru litoral ! PETRECE ȚI ZILE MINUNATE LA MAMAIA, EFORIE, VASILE ROAITA, MANGALIA, TECHIRGHIOL Agențiile O.N.T. Carpați din București și din țară primesc în­scrieri pentru orice durată, in condiții avantajoase, cu 50%/o re­ducere pe C.F.R. Posibilitățile largi ale agriculturii din vestul țării Lupta pentru ridicarea capaci­tății de producție a pământului, pentru folosirea rațională a fondu­lui funciar, pentru extinderea su­prafeței arabile constituie la ora actuală o sarcină de cea mai mare importanță pentru agricultură, în partea de vest a țării sunt rezerve mari în această direcție. Este vorba despre valorificarea deplină a ca­pacității de producție a solurilor fertile și foarte fertile reprezentate prin diferite tipuri de cernoziomuri ce ocupă o suprafață de circa 650.000 ha.­ ridicarea productivi­tății unor întinse suprafețe (circa 500.000 ha.) de soluri reprezentate prin: podzoluri, soluri brune și brun-roșcate podzolite; valorifica­rea unor rezerve de substanțe nu­tritive reprezentate prin conținutul mare (18—20 la sută) de materie organică din lăcoviști și solurile lăcoviștite care ocupă o suprafață de circa 700.000 ha.; transformarea sărăturilor (circa 170.000 ha.), nisi­purilor eoliene și aluviunilor crude (circa 50.000 ha.) în terenuri fertile etc.; folosirea mai rațională a unor suprafețe pentru diferite construc­ții, drumuri etc. Recorduri ce se pot generaliza Să le analizăm pe rînd. Referin­­du-ne la cernoziomurile din vestul țării trebuie să spunem că în ca­drul condițiilor naturale de aci ele sînt în stare, la nivelul tehnicii și științei de astăzi, să dea producții cu mult mai mari d­ecît cele ce se obțin pe ele în mod obișnuit. Folosind soiuri valoroase de plante cernoziomurile din vestul țării pot și trebuie să atingă producții medii foarte mari, așa cum au fost rea­lizate deja de gospodării agricole de stat și colective ca cele din Te­­remia Mare, Grabați, Lenauheim, Giarmata și altele. Și aceasta prin­­tr-o serie de măsuri agrotehnice, cea mai simplă din ele fiind adîn- Prof. dr. Ing. C. V. Oprea de la Institutul agronomic Timișoara cirea arăturilor de toamnă la 35— 40 cm. Celelalte măsuri agroteh­nice între care și aplicarea de în­grășăminte au rolul de a susține și consolida nivelul ridicat de pro­ducție căpătat de sol prin arătura adîncă făcută. Considerăm discuta­bilă ideea de a se merge pe linia aplicării unor cantități mari de în­grășăminte minerale pe cernozio­murile din vestul țării chiar dacă este vorba de unele soiuri de plante pretențioase în ceea ce pri­vește hrana, cum sunt grînele de mare productivitate. După părerea noastră cele apro­ximativ 650.000 ha. cernoziomuri din vestul țării în cadrul natural favorabil (precipitații 530—580 mm, temperatura 10,8 ° medii a­­nuale) în care se găsesc, reprezintă o comoară nesecată de produse agroalimentare și care poate fi mult îmbunătățită. Pe solurile podzolite și podzoluri se poate obține de asemenea, o ri­dicare simțitoare a recoltelor chiar numai prin aplicarea amendamen­telor calcaroase. Experiențele făcu­te și verificate de către Institutul Agronomic Timișoara pe solurile podzolite de la gospodăria colectivă din Sălbăgelul Nou, regiunea Banat și la cea din Coroni, regiunea Cri­­șana au arătat că aplicarea amenda­mentelor calcaroase pe solurile pod­­zolite duce în mod sigur la o ridi­care a capacității lor de producție cu cel puțin 30 la sută. Combinate, amendamentele calcaroase cu în­grășăminte minerale și mai ales cu cele organice, duc la o dublare a producției dacă se au în ved­e­re condițiile de mediu favorabile in care se află solurile podzolite. Știința arată că este mult mai bine să fie aplicate pe soluri cu reacție acidă la început amendamente cal­caroase și numai după aceea (la 1—2 ani) să fie date și îngrășă­minte minerale pentru a nu se risca pierderea lor prin spălare și adîncime. Iar îngrășămintele orga­nice, gunoiul de grajd este indicat să fie dat o dată cu amendamen­tele calcaroase. Lăcoviștele au și ele o mare re­zervă potențială de substanțe nu­tritive reprezentată prin valoarea mare (18,20 la sută) de materie or­ganică vegetală în stare incarbonifi­­cată din cauza excesului de apă și lipsei de aerisire a solurilor respec­tive. Prin lucrări de afînare, prin a­­rături actinei executate în bune con­diții solul se va aerisi și prin aces­ta o bună parte din materia organi­că vegetală incarbonificată se va transforma în substanțe hrănitoare pentru plante. Aceasta echivalează cu o bună îngrășare a solurilor res­pective. Experiența și practica au arătat că lăcoviștele pot să dea producții nebănuit de mari dacă li se aplică următoarea rețetă agro­tehnică : arătată adîncă la 30—35 cm. în vară, însoțită de împrăștie­­rea la suprafață de amendamente calcaroase (10 tone de spumă de var la ha.) și urmată de o grăpare puternică. în toamnă sau în pri­măvară, înainte de însămînțare, solul va trebui din nou arat la 15—20 cm. adîncime. Gospodăria de stat din Teremia Mare a aplicat această rețetă, împrăștiind în anul 1960 pe solurile lăcoviștite peste Î.000 vagoane spumă de var, iar rezultatele au fost excelente. In locul vârâturilor — soluri product­ve O problemă dificilă a agriculturii din partea de vest a țării este cauzată de întinsele suprafețe de teren neproductiv reprezentat prin sărături (circa 170.000 ha.), nisipuri eoliene și aluviuni crude (circa 50.000 ha.). Sărăturile de pildă, sînt total neproductive în starea naturală de acum. Dar recoltele obținute la di­feritele culturi în cadrul stațiunii experimentale Socodor a Institutu­lui Agronomic Timișoara pe sără­turi ameliorate cît și în cîmpurile demonstrative pe sărături la dife­rite unități agricole (gospodăria de stat Teremia Mare, gospodăria de stat Peciu Nou, Centrul școlar a­­gricol Ciacova, gospodăria de stat Ciala Arad, gospodăria de stat Șiclău, Centrul școlar agricol Sa­­lonta) ne îndreptățesc să spunem că orice sol sărăturat neproductiv poate fi transformat într-un sol agricol fertil sau chiar foarte fertil. Experiențele arată că transfor­marea unui hectar de sărături în teren agricol fertil nu costă mai mult de 1.000 lei. Această amelio­rare are o durată de cal puțin ?0 de ani, ceea ce înseamnă o investi­ție anuală de cca. 100 lei la ha. Pentru sărăturile din vestul țării cel mai ridicat amendament este fosfogipsul care se poate obține la un preț convenabil de la fabricile de îngrășăminte fosfatate: Valea Călugărească, regiunea Ploiești sau Năvodari, regiunea Dobrogea. îm­bunătățirea radicală a unui ha. de sărătură pe o durată de cel puțin 20 ani necesită o cantitate de 18—­ 20 tone fosfogips. U­n efect aproape asemănător îl are și spuma de var (care se obține gratuit de la fabri­cile de zahăr)­­administrată în a­­ceeași cantitate. Se atrage atenția a­­supra faptului că amendamentele menționate vor trebui întotdeauna aplicate împreună cu o cantitate egală (18—20 tone pe ha.) de gunoi de grajd puțin fermentat. Folosirea singură a gunoiului de grajd așa cum se obișnuiește în multe părți în Banat și Crișana pentru ame­liorarea săraturilor are un efect redus și de foarte scurtă durată. Tehnica ameliorării sărăturilor tre­buie aplicată diferențiat după scopul și destinația d­e folosire normală, în cazul când se urmă­rește ameliorarea sărăturilor pen­tru a fi transformate în terenuri proprii pentru cultura cerealelor se procedează astfel: în timpul verii, de preferat după ploaie, se va executa o arătură la 15—20 cm, care se discuiește și se grăpează pînă ce solul este bine mărunțit. După aceasta se vor împrăștia 8— 10 tone pe ha. fosfogips sau spumă de var, apoi va urma o grăpare puternică pînă nu se mai observă amendamentele aplicate. La inter­val de 3—4 săptămîni se va aplica la suprafață o cantitate de 18—20 tone pe ha, gunoi de grajd puțin fermentat după care imediat soiul va fi arat din nou la 25—30 cm. Se vor împrăștia apoi 8—10 tone la ha, fosfogips sau spumă de var, după care din nou se va aplica o discuție și grăpare puternică. Solul astfel pregătit poate fi considerat ca bun pentru însămînțare cu ce­reale de toamnă, grîu, secară, orz și altele. Se atrage atenția că se­­mănatul pe sărături a plantelor a­­rătate trebuie făcut pu­­țnic mai devreme (1­—15 septembrie) decit pe alte terenuri. După însămînțare se va administra în sol o cantitate de 150 kg. la ha. sulfat de amoniu. Este de asemenea indicat ca în toate cerealele de toamnă să se semene, primăvara cît mai de­vreme, în formă de cultură ascun­să : trifoi, lipini, sulfină sau lucer­­nă. Tot în primăvară, chiar cînd solul este înghețat la suprafață se vor administra 100—150 kg, la ha, sulfat sau azotat de amoniu. Săra­turile ameliorate, după cum s-a arătat, în al doilea an vor fi lucrate in mod obișnuit ca orice sol și este indicat să fie însămînțate tot cu grîu, secară sau orz. în al trei­lea an se pot cultiva: sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, sorg, iarbă de sudan etc. Porumbul nu poate fi cultivat decit în al 5—6-lea an de la ameliorarea sărăturilor, îngră­­șămintele potasice și chiar fosfa­­tice nu dau sporuri de­ recoltă care să justifice folosirea lor la cultu­rile de pe sărături. O importanță deosebită prezintă ameliorarea sărăturilor folosite ca pășuni. Experiența de prtia acum arată că pășunile menționate pot fi îmbunătățite atît sub raportul cantității cît și al calității furaje­lor pe care le produc, prin aplica­rea următoarelor măsuri: primă­vara cît mai devreme se va mobi­liza terenul la suprafață pe o gro­sime de 4—5 cm, prin discuire în lung și în iat de 2—3 ori. După aceasta se va împrăștia la supra­fața terenului cantitatea de 8—10 tone la ha. fosfogips sau spumă de var. Urmează apoi grăparea te­renului, pînă la incorporarea com­pletă a amendamentului în straturi, mobilizat prin discuire. Terenul astfel pregătit se consideră bun pentru însămînțare cu diferite plante furajere printre care în pri­mul rînd : miera pășunilor (atropis puccinelia), lolium, sorgul pitic, părte diferite, specii de trifoi și lu­­cernă, iarbă de Sudan, mei, dughie etc. O dată cu însămințarea trebuie aplicate 150—200 kg. la ha, sulfat sau azotat de amoniu. Cheltuielile cerute de transformarea sărăturilor pentru cultura plantelor furajere folosite ca pășuni și finețe sunt în general reduse nedepășind 40—50 lei pe an la ha. Sărăturile pot fi, de asemenea, ameliorate și transformate în tere­nuri proprii pentru culturi frigate, îndeosebi pentru orez și legume care dau rezultate bune chiar din primul an în acest scop sunt indi­cate aceleași amendamente, fosfo­gipsul și spuma de var, însoțite de gunoiul de grajd folosite în anu­mite cantități și după tehnica de lucru adecvată. Mai mult chiar să­raturile pot fi transformate și în terenuri proprii pentru cultura po­milor fructiferi și diferiților arbuști și arbori, bineînțeles folosind o tehnică ameliorative cu totul spe­cifică. Birt­­ele arătate reiese că sărăturile, care sunt soluri total neproductive pot fi transformate în terenuri fertile sau chiar foarte fertile pentru diferite culturi. S-a arătat la începutul acestui articol că in partea de vest a țării mai există o suprafață destul de întinsă (cca. 50.000 ha.) de teren neproductiv reprezentată prin nisi­puri eoliene ca cele de la nord-vest de Oradea (Valea lui Mihai, Curtui­­șeni, Horia, ganislău etc.) și prin aluviuni recente. Ameliorarea aces­­tor terenuri și transformarea lor în terenuri agricole de cea mai bună calitate este mult mai ușoară decât aceea a sărăturilor. Amelio­rarea și introducerea în circuitul normal agricol a nisipurilor și aluviunilor recente este legată mai mult de iscusința aplicării unor măsuri agrotehnice corespun­zătoare ca: alegerea plantelor de Cultură adecvate, folosirea gunoiu­lui de grajd, ingrășămintele verzi îndeosebi, asolam­ente și artere. Așadar în agricultura din vestul țării sunt încă largi posibilități pentru sporirea producțiilor și de bună seamă, mijloacele indicate în rîndurile de față cît și altele vor fi folosite ca pîrghiiî importante în lupta pentru un cît mai mare belșug de produse. Șcațkt și o»«» legă­­­­tură dintre d-1 Kettle 2 și d-na Moon, 20 : 2 Teatrul „C. Nottara“ 2 (Grădina „9 Mai“); 8 întoarcerea, 25 : Tea­­­­trul Municipal (Arene- 2 la yrertății) ; Bevis- 2 la 02 . 20 : Teatrul Satiric Muzical ,,C.­­ 3 Tănase” (Sala Savoy) ; Un cântec pen­­­­tru dumneata, 20.15 : Teatrul Satiric Mu- * 8 zical ,,C. Tănase“ (Grădina Boema) ; la | telefon circul, 20 ; Circul de Stat. 3 CINEMA Raidul vărgat: Pa- 8 tria. București, Cpt. 8 baja. Volga, Ubertă- 8 tii; Imperiul soarelui ,­­ Republica, Elena Pavel; 1 Săritură în zori: Mo­­r­șilor: G. Coșbuc ; Car­­m­ela ; V. Alecsandri,­­ Munca ; S-a furat un tramvai : Maghe­ ; I. C. Frimu ; Alba Regia ; V. Rotiță, Arta ' 30 Decembrie ; Omul nu se predă : Central, Ilie Pintilie; Vietnam - patria­­ mea ; Lumina ; Vîrsta dragostei: Victo­­ria ; El Hakim ; M. Gorlo, Al. Sabia, 8 Miorița; Școlarul — Vreau să știu tot 8 Nr. 18 - Peștele cel mare ; Timpuri Noi; 11 Hoinarii (dimineața), Revista visurilor­­ (după amiază) ; 13 Septembrie : Război 8 și pace (Seria I și ID : Tineretului; Oa­­­­meni și lupi ; înfrățirea intre popoare ; 3 Lady Hamilton; Cultural; Otellto Undo: 8 8 Martie : Acțiunea Cobra : Al. Popov : Floreasca, Flacăra, Popular; Muntele: Gri- 8 vița : Trecerea interzisă: Olga Bancic ; 8 Două mame ; Unirea: Romeo, Julieta ?i g întunericul : T. Vladimirescu ; Miliștrul 8 vechil Berezovka : 23 August, Drumul Se- 8 r­i; Haiducul de pe Ceremuș: Donea Simo; 1 Oameni pe pod ! 18 Februarie ; Menlcul 8 elită : M. Eminescu ; Pescuitorii de bu­fi reți ; 8 Mai ; Clinele din mlaștină : N. I Bălcescu ; Bufonul regelui : B. Delavran­­cea ; Dragostea și pilotul secund : C. Da­­­­vid, G. Bacovia ; Revista visurilor : A . Vlaicu. « 8 CINEMATOGRAFE - GRĂDINI g Raidul vărgat! Stadionul Giulești, 0-­­i­bertății, Progresul: Stadionul Republicii:­­­­ 23 August; El Hatfim : Elena Pave­­­­g g Alba Regia : Arta: V. Roaită ; Im­­­­­periul soarelui : 13 Septembrie, Sta­­­­dionul Dinamo ; Cerasella : Patinoarul : 2 23 August ; Omul nu se predă : Ilie 8 8 Pintilie ; Cielito Undo­i 8 Martie : Re­­jj 8 vista visurilor : Tudor Vladimirescu . r­o Trecerea interzisă : Donca Simo, Olga­­ 8 Bancic ; Cîntărețul mexican : A. Sabia ; g 8 Două mame : Unirea ; Clinele din uriaș- 8 § tină : N. Bălcescu ; Carmela : Moșilor ; 8 8 Săritură tn zori: G. Coșbuc. ?oo oo oo e© oo go co oo co c© oe oo cap o© oo00.00oo op o® eo ap op ^ S PORT Universiada de la Sofia SOFIA 31 (Frin telefon de la trimi­sul special „Agerpres“): Concursul d­e atletism din cadrul Universiadei de la Sofia a fost inau­gurat ieri pe stadionul „Vasil Levski“ cu o formidabilă performanță. La 18:34 ora Sofiei, peste 40,000 de spectatori au salutat cu explozii de ovații­ noul record mondial la săritura în înălțime stabilit de Valerii Brumer, care a tre­cut peste ștacheta ridicată la 2,25 m (vechiul record mondial era de 2,24 m și aparținea tot­­ul Brumei). Inegala­bilul atlet sovietic și-a ținut astfel pro­misiunea făcută cu cîteva zile înainte oferind spectatorilor și participanților la Universiadă satisfacția vizionării u­­nui nou record al lumii. Brumer a in­trat în concurs la 2,05 m. La 2:08 m el împreună cu colegul său de echipă Kaskarov au rămas singuri. Brumer a trecut din a doua încercare această înălțime. Kaskarov ratează toate cele trei încercări la 2,11 m în timp ce Brumer sare din prima oară ca și ur­mătoarele Înălțimi : 2,15 m și 2,20 r­­ El cere arbitrilor ca ștacheta să fie pusă la 2,25 m Din primele două încercări Brumer nu reușește să treacă această înălțime însă în cea de-a treia ștacheta rămîne neatinsă. Noul record mondial de 2,25 m a produs o mare im­presie asupra specialiștilor și specta­torilor care l-au aplaudat frenetic pe excepționalul atlet sovietic. Al doilea titlu de campion mondial universitar a fost decernat joi record­manului european la aruncarea discu­lui E. Piatkowski (R.F. Polonă) cla­sat pe primul loc cu 59,15 m. Metsur (U.R.S.S ) a obținut medalia de argint cu 54,70 m. Remarcabilă comportarea lui V. Manolescu, care a cîștigat lo­cul trei și medalia de bronz cu un re­zultat de 52,52 m, care constituie un nou record al țării noastre (vechiul re­cord era de 51,82 m și aparținea tot Ini Manolescu). Cu mare ușurință, a cu­cerit proba de aruncarea greutății fe­mei atleta sovietică Tamara Prass 17,12 m. Sora sa Irina s-a clasat pe lo­cul doi cu 15,83 m. Campioana tării noastre Ana Roth a obținut medalia de bronz ocupind locul 3 cu 15,59 m. Atleții români V. Jurcă și Z. Vamoș s-au calificat pentru semifinalele pro­belor de 400 m garduri și respectiv 800 m plat obținînd frumoase vietarH in serii- Cel mai bun rezultat, in preli­minariile probei de săritura în lun­gime aparține lui Ter Ovanema (U.R.S.S.) cu 7,64 m Atlatu! din Cuna Figuerola a realizat cel mai bun timp in seriile probei de 100 m plat cu 10’4/10. Ziua de joi a fost plină de succese pentru reprezentanții R.F Romano. Ei au cîștigat o medalie de aur și patru medalii de bronz nmmărîndu-se Bfilh­?6 protagoniștii de seamă ai U­­niversiadei Pentru a treia oară drape­lul de stat al R.P. Romano a fost înăl­țat pe cel mai înalt catarg, de data a­­ceasta în onoarea jucătoarelor de te­nis Mirța Hing și Julieta Namian care au cîștigat titlul mondial universitar în proba de dublu. Ele au învins in finală cu 6-1; 4-6; 6-3 perechea Horcl­­kova, Strachova (R. S. Cehoslovacă), cucerind astfel a treia medalie de aur pentru culorile noastre sportive. Alte două medalii d­e bronz au fost obținute în competiția de tenis de Ion Țiriac care s-a clasat pe locul trei în proba de simplu învingîndu-l în trei seturi (6-2; 7-5; 6-2) pe brazilianul Ribeiro și cuplul Țiriac, Mina Ving i, dublu mixt Această pereche a întrecut cu 6-4; 6-4 pe Ciuparov și Ciakarova (R.P. Bulgaria), intr-un meci contind pentru locurile 3—4 ale probei de dublu mixt. Studenții sportivi români au cîștigat pînă acum 3 medalii de aur, 2 de ar­gint și 8 de bronz continuînd să ocupe locul trei în clasamentul general Pe națiuni după Afl-B­ Ș și Japonia. In revenire de formă echipa femi­nină de volei a R.P Romíne a dispus CU 3-0 (1540, 15-0, 15-18) de echipa R.S. Cehoslovace. Competiția de polo pe apă a progra­mat meciul dintre echipele U.R.S.S și R.P Ungare Jocul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 4-4 Echipa Glan­dei a învins cu 5-2 echipa Japoniei, iar echipa Iugoslaviei a întrecut cu 5-1 echipa R.P Romíne. Trăgătorul polonez Bogdan Gonsior a cîștigat medalia de aur în proba d- spadă totalizind 8 victorii. Proba de sabie s-a sperialat cu victoria sporti­vului maghiar Bakoni urmat de Asa­­tlani (U­R­S­S.) și Pesti (R­P Ungară). Rohoni (R­P­R.) s-a clasat pe locul 5. Echipa masculină de voiaj a R­P. Romíne continuă să iamma neînvinsă. Aseară tîrziu, pe stadionul de jocuri sportive în prezența a peste 7000 de spectatori voleibaliștii romîni au re­purtat o importantă victorie intrepind cu a sorti­ de 3-1 (6,10,­12,10), echipa R. S. Cehoslovace. De remarcat că e­­chipa R.P Polone a reușit să învingă cu 3=.2 echipa R V. Bulgaria, una favoritele turneului. r

Next