România Liberă, septembrie 1961 (Anul 19, Nr. 5250-5275)
1961-09-01 / nr. 5250
ii ii ii Paq„ 2-a Măsuri care se impun în munca pentru buna gospodăririre a orașului Hunedoara, sării cini însemnate revin întreprinderii și de gospodărie comunală (director ■» ing Victor Zaharca) și secției de (l ■j7 gospodărie comunală (șef al sec iiției Teodor Șoldan). Se pare însă că atît secția cît și întreprinderea II de gospodărie nu-și duc cu desjtulă coinștiincioaitate sa îneplini nire sarcinile ce le revin. Altfel, nu se poate explica starea în care 11 se găsește parcul din fața restaur1 aarului „Corvinul“ (parc pentru 11 amenajarea căruia s-au cheltuit 11 bani) ; nu se poate explica starea 11 în care se găsesc peluzele de pe[ 11 unele străzi, nici îngăduința față § g de conducerea complexului de chei 11 servire al cooperației meșteșugă- j 11 rești care n-a socotit de cuviință g )) să-și amenajeze spațiul din jurul fieiei clădirii (ar fi avut în această prl- fi fi vință ca bun exemplu munca lo- fi ficatarilor din blocurile nr. 109, 110, fi fi 111, 112, situate peste drum), nici fi fi faptul că, pe unele străzi, zac pre- fi fi trîficate mormane de pămînt și fi fi moloz. Lipsa de preocupare merge fi fi atîta de departe încât duce uneori fi fi la demobilizarea celor dornici să fi fi întreprindă o acțiune gospodări firească. La cele cinci blocuri de la fi fi Paștiș și la blocurile 90 și 91, ce fi fi tățenii au cerut pămînt de grădină fi fi obligîndu-se să facă ei straturile fi fi și să răsădească flori. înfăptuirea fii cererii lor e amînată nejustificat, fi fi de la o zi la alta, fapt care deși fi figur nu-i cîtuși de puțin stimu fi fi lator. fi Hunedoara este încă și va mai fi fi fi, o bucată de vreme un vast șau fi fi fier industrial și de locuințe. A fi fi ceasta realitate, care desigur nu fi poate fi trecută cu vederea, nu fi fi trebuie sub nici un motiv să de- i fi vină acoperire pentru cei delă să fi fi tori în treburile gospodărești. Nu fi fi orice condiții Iarba parcurilor poa fi fi te fi cosită, iar florile, atîtea cîte fi fi sînt îngrijite. (De altfel, ne între, fi fi dăm: de ce o fi cu putință acest fi fi lucru în grădinița din fața sfat, fi fi lui popular orășenesc ?), fi fi Firește lipsurile atîtea cîte sunt, fi fi pot fi remediate fără întirziere, fi fi Comitetul executiv și îndeosebi fi fi tovarășul vicepreședinte Marin Pi fi fi țică, care răspunde de aceste pro- fi fi bleme, trebuie însă să le aprecieze fi fi importanța cu mai multă seriozi- fi fi taie și, în consecință, să treacă la fi fi măsurile impuse de situație. fi fi folosind mijloacele pe care le fi fi au la îndemână, ridicînd nivelul fi fi activității I.G.O. și a secției de fi fi gospodărie comunală, sprijinin si fi flu și munca pe participarea largă fi fi a maselor, sfatul popular orășeni finesc Hunedoara va putea lichida fi fi rămînerile în urmă în problemele fi fi de gospodărie a orașului și a fonfificiului de locuințe, va putea să îm fi fi bunătățească calitatea activității fi fi dobândind rezultate pe măsura ce fi ființelor muncitorilor și construc fi filorilor care trăiesc și lucrează în fi fi Hunedoara, fi 1 PETRU SIMIONESCU Romînia liberă Vineri 1 septembrie 1961 — nr. 52Li Prin depozitele de combustibil din Capitale Sfîrșitul verii ne mai dăruiește încă zile calde dar perspectiva sezonului rece care se apropie determină gospodarii să înceapă deja intens pregătirile pentru toamnă și iarnă. Recent am întreprins un raid-anchetă prin unitățile de desfacere pentru a vedea cum se desfășoară deservirea cetățenilor. Să facem un popas la DEPOZITUL Nr. 103 din calea Ciulești. Unitatea este aprovizionată cu toate sortimentele înscrise în plan și în cantități suficiente. Peste tot este ordine și curățenie. Deservirea decurge rapid. Cetățenii sunt mulțumiți. La fel se petrec lucrurile și la DEPOZITUL Nr. 20 din str. Eliade intre Vii sau Nr. 68 din Șos. Giurgiului precum și la multe alte unități. Să ne oprim, însă, la DEPOZITUL Nr. 53 — Șos. Vergului. Responsabilul unității, tovarășul Gh. Ungureanu, e asaltat cu întrebări : „Cît costă mia de kilograme lemne", „Dar de cărbuni“ etc. etc. Oare aici nu există listă de prețuri? Există dar peste ea a fost prins un anunț și nu mai poate fi citită. Să intrăm în sala de așteptare. Aspectul ei neîngrijit arată că probabil acolo nu s-a mai făcut de multă vreme curățenie. La fel s-au petrecut pe semne lucrurile și în curte unde stau în drum surcele și straturi de rumeguș risipit. Tot de neglijență este vorba și în felul cum au fost făcute programările la DEPOZITUL Nr. 9 din Șos. Gării Obor. Neconsultînd lista străzilor ce intrau în raza depozitului după noua arondare, Dumitru Voica a înscris numeroase persoane care aparțineau de altă unitate. Rezultatul ? Programările s-au încheiat dar au rămas pe dinafară o serie de cetățeni. La DEPOZITUL nr. 13 din spatele halelor Obor solicitatorii sunt programați acum, în luna august, să-și ridice lemnele în decembrie. Faptul dovedește lipsă de organizare și dispreț față de nevoile cetățenilor. La depozitul nr. 9 (responsabil Petre Sonda) cetățenii programați să-și ia lemnele sunt nevoiți să piardă uneori o mulțime de timp deoarece autocamioanele sunt încărcate direct de la mașina de tăiat lemne. Și asta din pricină că n-a fost creat un stoc tampon. Cum încărcatul unui autocamion durează în acest caz chiar și cîte o oră jumătate vehicolele nu-și pot realiza planul de exploatare. Situații asemănătoare există și la DEPOZITELE Nr. 1, 24 și 64 unde mașinile de tăiat lemne lucrează sub capacitatea lor. Nu e mai puțin adevărat că alteori se mai întîmplă și invers : I.T.A.C. nu asigură suficiente mijloace de transport iar depozitele, neputînd ține pasul cu programările, amină pentru ziua următoare pe unii dintre cetățeni. în 28 august a.c. de exemplu, DEPOZITUL nr. 89 a primit 6 autocamioane în loc de 8 cîte erau planificate iar DEPOZITUL Nr. 10 numai 2 și nu 5 cum trebuia. Dacă ținem seama că la data amintită I.C.L. ,,Combustibilul București a primit mai puțin cu peste 20 mașini față de cît avea nevoie și ceruse sînt lesne de închipuit greutățile provocate în desfacerea combustibilului. în minuta încheiată cu I.C.L. „Combustibilul“. I.T.A.C. s-a angajat să asigure numărul de mijloace auto solicitat. De ce nu este respectat acest angajament , în aceeași minuta se prevedea că I.T.A.C. se obligă să doteze fiecare autocamion trimis la depozitele de combustibil cu sacii și despărțiturile necesare. Numai că sînt destule cazurile cînd nici, această obligație nu se respectă în totalitate. O altă greutate întîmpinată de depozite în desfășurarea transportului este aceea că I.T.A.C. nu trimite constant aceleași mașini. Șoferii necunoscînd arendarea întîrzie foarte mult pe drum. Aprovizionarea cu combustibil a populației a intrat în perioada de vîrf. Desfacerea a crescut simțitor, în completarea stocurilor existente, depozitele primesc în continuare cantități de combustibil. Se cer luate o serie de măsuri pentru a asigura o bună deservire a cetățenilor. In primul rînd se impune stivuirea judicioasă a materialului lemnos, adunat în prezent în cantități însemnate, în așa fel încît să se poată face o exploatare rapidă. Totodată este absolut necesar să fie create în fiecare unitate stocuri de lemne tăiate, pentru a se putea face față cerințelor ce survin. I.C.L. „Combustibilul" și IXA.C. au datoria să studieze împreună ce posibilități sunt pentru a asigura parcul de mașini necesar în această perioadă și să ia măsuri ca el să fie folosit cu întreaga capacitate. C. GHELEA * . 1 Biblioteca căminului cultural „Horia, Cloșca și Crișan" din comuna Marginea, raionul Rădăuți, regiunea Suceava, care dispune de peste 3500 volume, este mult cercetată de cititori. In clișeu Un aspect din sala de lectură Foto ! A. CONSTANTINESCU SFATUL POPULAR AL CAPITALEI ANSAMBLUL FOLCLORIC DE CÂNTECE ȘI DANSURI CONCURS pentru ocuparea posturilor vacante de soliști (e) vocali de muzică populară romînească. Concursul se va desfășura în două etape. Prima etapă va avea loc în orașele : — Cluj la 2 septembrie orele 12 la Clubul Universitarilor — Oradea la 3 septembrie orele 12 la Teatrul de Stat — Timișoara la 5 septembrie orele 12 la Clubul Muncitoresc C.F.R. — Craiova la 13 septembrie orele 12 la Teatrul Național — Pitești la 18 septembrie orele 12 la Teatrul de Stat — București la 24 septembrie orele 10 la sediul Ansamblului. Cei reușiți la etapa s-a vor concura la etapa II-a în București între 5-8 octombrie a.c. Limita de vîrstă pentru candidați : 30 ani. Informații se pot obține de la secretariatul artistic al Ansamblului S.P.C. str. Gutenberg 19 etaj IV telefon 13.98.04. FIȘIER BIBLIOGRAFIC „Anii tinereții noastre“ Unsprezece poeți strinși intr-un singur volum , unsprezece oameni din cele mai diferite generații, reuniți de efortul comun de-a evita pe măsura propriilor puteri măreția realizărilor țârii, surprinse în regiunea pe harta căreia au apărut Oneștii, Săvineștii și Bicazul. Cu această carte de vizită, volumul „ANII TINEREȚII NOASTRE" editat de Casa regională a creației populare din Bacău se prezintă lecturii ca o interesantă manifestare specifică linilor noștri. Pe parcursul a peste 200 de pagini, cititorul are prilejul de-a intîlni adeseori talente autentice in unele realizări ce depășesc nivelul mediu. Un volum de factura țelui tipărit la Bacău are darul de-a prezenta diversitatea talentelor reunite. In tovărășie, ca intr-o adevărată ședință de cenaclu, poeții se completează unul pe celălalt, aducînd fie măestria tehnică, fie bogăția de sentiment, conlucrînd la imaginea volumului. „Anii tinereții noastre" reunește nume cunoscute și anterior ca, de pildă, Radu Cimed și Nichita Bistriceanu — harnici clntăreți ai regiunii lor — sau Ion Ghelu Destelnica, autor al unei izbutite piese de teatru destinată amatorilor: „Fata tatii cea frumoasă", cu nume propuse astăzi pentru prima dată cititorului iubitor de poezie. Pe lângă spontaneitatea ce îmbină însușirile versului popular cu cele ale Cronicii rimate desprinsă din micile poeme ale lui B. Munte, pe lingă suflul patetic al poeziilor lui Ovidiu Codrin, se detașează ca promițătoare de izbînzi și mai valoroase, poezia lui Carmen Tudora. Autoarea se mai află încă pe băncile școlii, numărînd abia 17 ani, „Imn bucuriei", „Copacii viori" și — mai cu seamă — „Necesitate", ar fi fost suficiente ca să afirme posibilitățile lui Carmen Tudora, și, poate, că ar fi fost mai bine așa. Discursivitatea lui „Mime" scoate la iveală o poezie încă nelucrată, insuficient trecută prin sensibilitatea poetei. In general, o mai mare atenție în selectarea versurilor și, poate, un număr mai mic de pagini, însă mai consistente în calitate, ar fi sporit valoarea volumului prezentat de poeții băcăuani. Acest lucru se impunea cu atît mai mult cu cit ei nu se află la prima experiență de apariție in volum, ci în urma unor apariții de o regularitate și ritmicitate ce îi apropie de editorii unei reviste. In ciuda lipsei semnalate, volumul „Anii tinereții noastre" are incontestabilul merit de a sublinia susținuta activitate literară desfășurată în regiuni, o activitate meritorie — pepinieră, deopotrivă, de creatori și de cititori bine pregătiți. BREVIAR la clubul universității „C. I. PARHON“ astăzi, 1 septembrie ora 20, va avea loc o întîlnire cu tineri actori pe tema : „Dramaturgia și critica teatrală sovietică, izvor prețios de învățăminte". Va urma un program artistic prezentat de brigada artistică de agitație a Casei de cultură a raionului N. Bălcescu. LA LECTORATUL CENTRAL AL S.R.S.C., astăzi 1 septembrie, ora 18,30, va avea loc un caleidoscop cultural cuprinzînd expunerile: „80 de ani de la nașterea poetului român Panait Cerna“, „120 de ani de la nașterea marelui compozitor ceh Antonin Dvorak“ și „385 de ani de la moartea marelui pictor italian Vecellio Tizian“. PE SCENA TEATRULUI NAȚIONAL „VASILE ALECSANDRI“ din Iași, Teatrul Național „I. L. Caragiale“ din Capitală va da în zilele de 2, 3 și 4 septembrie, cinci spectacole Cu piesele : „Tartuffe“ de Moliere și „Cînd scapătă luna“ de Horia Stancu. FILARMONICA DE STAT DIN ARAD a dat miercuri seară un concert simfonic în orașul Lugoj, avînd ca solist pe violonistul Ștefan Ruha. Programul concertului, care a cuprins lucrări de Beethoven, Mozart și de Sabin Drăgoi, s-a bucurat de un mare număr de auditori. IN COMUNELE VIFOROASA, TOPLIȚA și JIGODIN din regiunea Mureș-Autonomă Maghiară au fost date in folosință cinematografe noi dotate cu aparate de proiecție moderne. Cu aceasta, numărul cinematografelor sătești din regiune se ridică la 170. Pînă la sfîrșitul anului vor mai fi date în folosință în comunele și satele din regiune alte 21 cinematografe. Vizitați splendidul nostru litoral ! PETRECE ȚI ZILE MINUNATE LA MAMAIA, EFORIE, VASILE ROAITA, MANGALIA, TECHIRGHIOL Agențiile O.N.T. Carpați din București și din țară primesc înscrieri pentru orice durată, in condiții avantajoase, cu 50%/o reducere pe C.F.R. Posibilitățile largi ale agriculturii din vestul țării Lupta pentru ridicarea capacității de producție a pământului, pentru folosirea rațională a fondului funciar, pentru extinderea suprafeței arabile constituie la ora actuală o sarcină de cea mai mare importanță pentru agricultură, în partea de vest a țării sunt rezerve mari în această direcție. Este vorba despre valorificarea deplină a capacității de producție a solurilor fertile și foarte fertile reprezentate prin diferite tipuri de cernoziomuri ce ocupă o suprafață de circa 650.000 ha. ridicarea productivității unor întinse suprafețe (circa 500.000 ha.) de soluri reprezentate prin: podzoluri, soluri brune și brun-roșcate podzolite; valorificarea unor rezerve de substanțe nutritive reprezentate prin conținutul mare (18—20 la sută) de materie organică din lăcoviști și solurile lăcoviștite care ocupă o suprafață de circa 700.000 ha.; transformarea sărăturilor (circa 170.000 ha.), nisipurilor eoliene și aluviunilor crude (circa 50.000 ha.) în terenuri fertile etc.; folosirea mai rațională a unor suprafețe pentru diferite construcții, drumuri etc. Recorduri ce se pot generaliza Să le analizăm pe rînd. Referindu-ne la cernoziomurile din vestul țării trebuie să spunem că în cadrul condițiilor naturale de aci ele sînt în stare, la nivelul tehnicii și științei de astăzi, să dea producții cu mult mai mari decît cele ce se obțin pe ele în mod obișnuit. Folosind soiuri valoroase de plante cernoziomurile din vestul țării pot și trebuie să atingă producții medii foarte mari, așa cum au fost realizate deja de gospodării agricole de stat și colective ca cele din Teremia Mare, Grabați, Lenauheim, Giarmata și altele. Și aceasta printr-o serie de măsuri agrotehnice, cea mai simplă din ele fiind adîn- Prof. dr. Ing. C. V. Oprea de la Institutul agronomic Timișoara cirea arăturilor de toamnă la 35— 40 cm. Celelalte măsuri agrotehnice între care și aplicarea de îngrășăminte au rolul de a susține și consolida nivelul ridicat de producție căpătat de sol prin arătura adîncă făcută. Considerăm discutabilă ideea de a se merge pe linia aplicării unor cantități mari de îngrășăminte minerale pe cernoziomurile din vestul țării chiar dacă este vorba de unele soiuri de plante pretențioase în ceea ce privește hrana, cum sunt grînele de mare productivitate. După părerea noastră cele aproximativ 650.000 ha. cernoziomuri din vestul țării în cadrul natural favorabil (precipitații 530—580 mm, temperatura 10,8 ° medii anuale) în care se găsesc, reprezintă o comoară nesecată de produse agroalimentare și care poate fi mult îmbunătățită. Pe solurile podzolite și podzoluri se poate obține de asemenea, o ridicare simțitoare a recoltelor chiar numai prin aplicarea amendamentelor calcaroase. Experiențele făcute și verificate de către Institutul Agronomic Timișoara pe solurile podzolite de la gospodăria colectivă din Sălbăgelul Nou, regiunea Banat și la cea din Coroni, regiunea Crișana au arătat că aplicarea amendamentelor calcaroase pe solurile podzolite duce în mod sigur la o ridicare a capacității lor de producție cu cel puțin 30 la sută. Combinate, amendamentele calcaroase cu îngrășăminte minerale și mai ales cu cele organice, duc la o dublare a producției dacă se au în vedere condițiile de mediu favorabile in care se află solurile podzolite. Știința arată că este mult mai bine să fie aplicate pe soluri cu reacție acidă la început amendamente calcaroase și numai după aceea (la 1—2 ani) să fie date și îngrășăminte minerale pentru a nu se risca pierderea lor prin spălare și adîncime. Iar îngrășămintele organice, gunoiul de grajd este indicat să fie dat o dată cu amendamentele calcaroase. Lăcoviștele au și ele o mare rezervă potențială de substanțe nutritive reprezentată prin valoarea mare (18,20 la sută) de materie organică vegetală în stare incarbonificată din cauza excesului de apă și lipsei de aerisire a solurilor respective. Prin lucrări de afînare, prin arături actinei executate în bune condiții solul se va aerisi și prin acesta o bună parte din materia organică vegetală incarbonificată se va transforma în substanțe hrănitoare pentru plante. Aceasta echivalează cu o bună îngrășare a solurilor respective. Experiența și practica au arătat că lăcoviștele pot să dea producții nebănuit de mari dacă li se aplică următoarea rețetă agrotehnică : arătată adîncă la 30—35 cm. în vară, însoțită de împrăștierea la suprafață de amendamente calcaroase (10 tone de spumă de var la ha.) și urmată de o grăpare puternică. în toamnă sau în primăvară, înainte de însămînțare, solul va trebui din nou arat la 15—20 cm. adîncime. Gospodăria de stat din Teremia Mare a aplicat această rețetă, împrăștiind în anul 1960 pe solurile lăcoviștite peste Î.000 vagoane spumă de var, iar rezultatele au fost excelente. In locul vârâturilor — soluri productve O problemă dificilă a agriculturii din partea de vest a țării este cauzată de întinsele suprafețe de teren neproductiv reprezentat prin sărături (circa 170.000 ha.), nisipuri eoliene și aluviuni crude (circa 50.000 ha.). Sărăturile de pildă, sînt total neproductive în starea naturală de acum. Dar recoltele obținute la diferitele culturi în cadrul stațiunii experimentale Socodor a Institutului Agronomic Timișoara pe sărături ameliorate cît și în cîmpurile demonstrative pe sărături la diferite unități agricole (gospodăria de stat Teremia Mare, gospodăria de stat Peciu Nou, Centrul școlar agricol Ciacova, gospodăria de stat Ciala Arad, gospodăria de stat Șiclău, Centrul școlar agricol Salonta) ne îndreptățesc să spunem că orice sol sărăturat neproductiv poate fi transformat într-un sol agricol fertil sau chiar foarte fertil. Experiențele arată că transformarea unui hectar de sărături în teren agricol fertil nu costă mai mult de 1.000 lei. Această ameliorare are o durată de cal puțin ?0 de ani, ceea ce înseamnă o investiție anuală de cca. 100 lei la ha. Pentru sărăturile din vestul țării cel mai ridicat amendament este fosfogipsul care se poate obține la un preț convenabil de la fabricile de îngrășăminte fosfatate: Valea Călugărească, regiunea Ploiești sau Năvodari, regiunea Dobrogea. îmbunătățirea radicală a unui ha. de sărătură pe o durată de cel puțin 20 ani necesită o cantitate de 18— 20 tone fosfogips. Un efect aproape asemănător îl are și spuma de var (care se obține gratuit de la fabricile de zahăr)administrată în aceeași cantitate. Se atrage atenția asupra faptului că amendamentele menționate vor trebui întotdeauna aplicate împreună cu o cantitate egală (18—20 tone pe ha.) de gunoi de grajd puțin fermentat. Folosirea singură a gunoiului de grajd așa cum se obișnuiește în multe părți în Banat și Crișana pentru ameliorarea săraturilor are un efect redus și de foarte scurtă durată. Tehnica ameliorării sărăturilor trebuie aplicată diferențiat după scopul și destinația de folosire normală, în cazul când se urmărește ameliorarea sărăturilor pentru a fi transformate în terenuri proprii pentru cultura cerealelor se procedează astfel: în timpul verii, de preferat după ploaie, se va executa o arătură la 15—20 cm, care se discuiește și se grăpează pînă ce solul este bine mărunțit. După aceasta se vor împrăștia 8— 10 tone pe ha. fosfogips sau spumă de var, apoi va urma o grăpare puternică pînă nu se mai observă amendamentele aplicate. La interval de 3—4 săptămîni se va aplica la suprafață o cantitate de 18—20 tone pe ha, gunoi de grajd puțin fermentat după care imediat soiul va fi arat din nou la 25—30 cm. Se vor împrăștia apoi 8—10 tone la ha, fosfogips sau spumă de var, după care din nou se va aplica o discuție și grăpare puternică. Solul astfel pregătit poate fi considerat ca bun pentru însămînțare cu cereale de toamnă, grîu, secară, orz și altele. Se atrage atenția că semănatul pe sărături a plantelor arătate trebuie făcut puțnic mai devreme (1—15 septembrie) decit pe alte terenuri. După însămînțare se va administra în sol o cantitate de 150 kg. la ha. sulfat de amoniu. Este de asemenea indicat ca în toate cerealele de toamnă să se semene, primăvara cît mai devreme, în formă de cultură ascunsă : trifoi, lipini, sulfină sau lucernă. Tot în primăvară, chiar cînd solul este înghețat la suprafață se vor administra 100—150 kg, la ha, sulfat sau azotat de amoniu. Săraturile ameliorate, după cum s-a arătat, în al doilea an vor fi lucrate in mod obișnuit ca orice sol și este indicat să fie însămînțate tot cu grîu, secară sau orz. în al treilea an se pot cultiva: sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, sorg, iarbă de sudan etc. Porumbul nu poate fi cultivat decit în al 5—6-lea an de la ameliorarea sărăturilor, îngrășămintele potasice și chiar fosfatice nu dau sporuri de recoltă care să justifice folosirea lor la culturile de pe sărături. O importanță deosebită prezintă ameliorarea sărăturilor folosite ca pășuni. Experiența de prtia acum arată că pășunile menționate pot fi îmbunătățite atît sub raportul cantității cît și al calității furajelor pe care le produc, prin aplicarea următoarelor măsuri: primăvara cît mai devreme se va mobiliza terenul la suprafață pe o grosime de 4—5 cm, prin discuire în lung și în iat de 2—3 ori. După aceasta se va împrăștia la suprafața terenului cantitatea de 8—10 tone la ha. fosfogips sau spumă de var. Urmează apoi grăparea terenului, pînă la incorporarea completă a amendamentului în straturi, mobilizat prin discuire. Terenul astfel pregătit se consideră bun pentru însămînțare cu diferite plante furajere printre care în primul rînd : miera pășunilor (atropis puccinelia), lolium, sorgul pitic, părte diferite, specii de trifoi și lucernă, iarbă de Sudan, mei, dughie etc. O dată cu însămințarea trebuie aplicate 150—200 kg. la ha, sulfat sau azotat de amoniu. Cheltuielile cerute de transformarea sărăturilor pentru cultura plantelor furajere folosite ca pășuni și finețe sunt în general reduse nedepășind 40—50 lei pe an la ha. Sărăturile pot fi, de asemenea, ameliorate și transformate în terenuri proprii pentru culturi frigate, îndeosebi pentru orez și legume care dau rezultate bune chiar din primul an în acest scop sunt indicate aceleași amendamente, fosfogipsul și spuma de var, însoțite de gunoiul de grajd folosite în anumite cantități și după tehnica de lucru adecvată. Mai mult chiar săraturile pot fi transformate și în terenuri proprii pentru cultura pomilor fructiferi și diferiților arbuști și arbori, bineînțeles folosind o tehnică ameliorative cu totul specifică. Birtele arătate reiese că sărăturile, care sunt soluri total neproductive pot fi transformate în terenuri fertile sau chiar foarte fertile pentru diferite culturi. S-a arătat la începutul acestui articol că in partea de vest a țării mai există o suprafață destul de întinsă (cca. 50.000 ha.) de teren neproductiv reprezentată prin nisipuri eoliene ca cele de la nord-vest de Oradea (Valea lui Mihai, Curtuișeni, Horia, ganislău etc.) și prin aluviuni recente. Ameliorarea acestor terenuri și transformarea lor în terenuri agricole de cea mai bună calitate este mult mai ușoară decât aceea a sărăturilor. Ameliorarea și introducerea în circuitul normal agricol a nisipurilor și aluviunilor recente este legată mai mult de iscusința aplicării unor măsuri agrotehnice corespunzătoare ca: alegerea plantelor de Cultură adecvate, folosirea gunoiului de grajd, ingrășămintele verzi îndeosebi, asolamente și artere. Așadar în agricultura din vestul țării sunt încă largi posibilități pentru sporirea producțiilor și de bună seamă, mijloacele indicate în rîndurile de față cît și altele vor fi folosite ca pîrghiiî importante în lupta pentru un cît mai mare belșug de produse. Șcațkt și o»«» legătură dintre d-1 Kettle 2 și d-na Moon, 20 : 2 Teatrul „C. Nottara“ 2 (Grădina „9 Mai“); 8 întoarcerea, 25 : Teatrul Municipal (Arene- 2 la yrertății) ; Bevis- 2 la 02 . 20 : Teatrul Satiric Muzical ,,C. 3 Tănase” (Sala Savoy) ; Un cântec pentru dumneata, 20.15 : Teatrul Satiric Mu- * 8 zical ,,C. Tănase“ (Grădina Boema) ; la | telefon circul, 20 ; Circul de Stat. 3 CINEMA Raidul vărgat: Pa- 8 tria. București, Cpt. 8 baja. Volga, Ubertă- 8 tii; Imperiul soarelui , Republica, Elena Pavel; 1 Săritură în zori: Morșilor: G. Coșbuc ; Carmela ; V. Alecsandri, Munca ; S-a furat un tramvai : Maghe ; I. C. Frimu ; Alba Regia ; V. Rotiță, Arta ' 30 Decembrie ; Omul nu se predă : Central, Ilie Pintilie; Vietnam - patria mea ; Lumina ; Vîrsta dragostei: Victoria ; El Hakim ; M. Gorlo, Al. Sabia, 8 Miorița; Școlarul — Vreau să știu tot 8 Nr. 18 - Peștele cel mare ; Timpuri Noi; 11 Hoinarii (dimineața), Revista visurilor (după amiază) ; 13 Septembrie : Război 8 și pace (Seria I și ID : Tineretului; Oameni și lupi ; înfrățirea intre popoare ; 3 Lady Hamilton; Cultural; Otellto Undo: 8 8 Martie : Acțiunea Cobra : Al. Popov : Floreasca, Flacăra, Popular; Muntele: Gri- 8 vița : Trecerea interzisă: Olga Bancic ; 8 Două mame ; Unirea: Romeo, Julieta ?i g întunericul : T. Vladimirescu ; Miliștrul 8 vechil Berezovka : 23 August, Drumul Se- 8 ri; Haiducul de pe Ceremuș: Donea Simo; 1 Oameni pe pod ! 18 Februarie ; Menlcul 8 elită : M. Eminescu ; Pescuitorii de bufi reți ; 8 Mai ; Clinele din mlaștină : N. I Bălcescu ; Bufonul regelui : B. Delavrancea ; Dragostea și pilotul secund : C. David, G. Bacovia ; Revista visurilor : A . Vlaicu. « 8 CINEMATOGRAFE - GRĂDINI g Raidul vărgat! Stadionul Giulești, 0-ibertății, Progresul: Stadionul Republicii: 23 August; El Hatfim : Elena Paveg g Alba Regia : Arta: V. Roaită ; Imperiul soarelui : 13 Septembrie, Stadionul Dinamo ; Cerasella : Patinoarul : 2 23 August ; Omul nu se predă : Ilie 8 8 Pintilie ; Cielito Undoi 8 Martie : Rejj 8 vista visurilor : Tudor Vladimirescu . ro Trecerea interzisă : Donca Simo, Olga 8 Bancic ; Cîntărețul mexican : A. Sabia ; g 8 Două mame : Unirea ; Clinele din uriaș- 8 § tină : N. Bălcescu ; Carmela : Moșilor ; 8 8 Săritură tn zori: G. Coșbuc. ?oo oo oo e© oo go co oo co c© oe oo cap o© oo00.00oo op o® eo ap op ^ S PORT Universiada de la Sofia SOFIA 31 (Frin telefon de la trimisul special „Agerpres“): Concursul de atletism din cadrul Universiadei de la Sofia a fost inaugurat ieri pe stadionul „Vasil Levski“ cu o formidabilă performanță. La 18:34 ora Sofiei, peste 40,000 de spectatori au salutat cu explozii de ovații noul record mondial la săritura în înălțime stabilit de Valerii Brumer, care a trecut peste ștacheta ridicată la 2,25 m (vechiul record mondial era de 2,24 m și aparținea totul Brumei). Inegalabilul atlet sovietic și-a ținut astfel promisiunea făcută cu cîteva zile înainte oferind spectatorilor și participanților la Universiadă satisfacția vizionării unui nou record al lumii. Brumer a intrat în concurs la 2,05 m. La 2:08 m el împreună cu colegul său de echipă Kaskarov au rămas singuri. Brumer a trecut din a doua încercare această înălțime. Kaskarov ratează toate cele trei încercări la 2,11 m în timp ce Brumer sare din prima oară ca și următoarele Înălțimi : 2,15 m și 2,20 r El cere arbitrilor ca ștacheta să fie pusă la 2,25 m Din primele două încercări Brumer nu reușește să treacă această înălțime însă în cea de-a treia ștacheta rămîne neatinsă. Noul record mondial de 2,25 m a produs o mare impresie asupra specialiștilor și spectatorilor care l-au aplaudat frenetic pe excepționalul atlet sovietic. Al doilea titlu de campion mondial universitar a fost decernat joi recordmanului european la aruncarea discului E. Piatkowski (R.F. Polonă) clasat pe primul loc cu 59,15 m. Metsur (U.R.S.S ) a obținut medalia de argint cu 54,70 m. Remarcabilă comportarea lui V. Manolescu, care a cîștigat locul trei și medalia de bronz cu un rezultat de 52,52 m, care constituie un nou record al țării noastre (vechiul record era de 51,82 m și aparținea tot Ini Manolescu). Cu mare ușurință, a cucerit proba de aruncarea greutății femei atleta sovietică Tamara Prass 17,12 m. Sora sa Irina s-a clasat pe locul doi cu 15,83 m. Campioana tării noastre Ana Roth a obținut medalia de bronz ocupind locul 3 cu 15,59 m. Atleții români V. Jurcă și Z. Vamoș s-au calificat pentru semifinalele probelor de 400 m garduri și respectiv 800 m plat obținînd frumoase vietarH in serii- Cel mai bun rezultat, in preliminariile probei de săritura în lungime aparține lui Ter Ovanema (U.R.S.S.) cu 7,64 m Atlatu! din Cuna Figuerola a realizat cel mai bun timp in seriile probei de 100 m plat cu 10’4/10. Ziua de joi a fost plină de succese pentru reprezentanții R.F Romano. Ei au cîștigat o medalie de aur și patru medalii de bronz nmmărîndu-se Bfilh?6 protagoniștii de seamă ai Universiadei Pentru a treia oară drapelul de stat al R.P. Romano a fost înălțat pe cel mai înalt catarg, de data aceasta în onoarea jucătoarelor de tenis Mirța Hing și Julieta Namian care au cîștigat titlul mondial universitar în proba de dublu. Ele au învins in finală cu 6-1; 4-6; 6-3 perechea Horclkova, Strachova (R. S. Cehoslovacă), cucerind astfel a treia medalie de aur pentru culorile noastre sportive. Alte două medalii de bronz au fost obținute în competiția de tenis de Ion Țiriac care s-a clasat pe locul trei în proba de simplu învingîndu-l în trei seturi (6-2; 7-5; 6-2) pe brazilianul Ribeiro și cuplul Țiriac, Mina Ving i, dublu mixt Această pereche a întrecut cu 6-4; 6-4 pe Ciuparov și Ciakarova (R.P. Bulgaria), intr-un meci contind pentru locurile 3—4 ale probei de dublu mixt. Studenții sportivi români au cîștigat pînă acum 3 medalii de aur, 2 de argint și 8 de bronz continuînd să ocupe locul trei în clasamentul general Pe națiuni după Afl-B Ș și Japonia. In revenire de formă echipa feminină de volei a R.P Romíne a dispus CU 3-0 (1540, 15-0, 15-18) de echipa R.S. Cehoslovace. Competiția de polo pe apă a programat meciul dintre echipele U.R.S.S și R.P Ungare Jocul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 4-4 Echipa Glandei a învins cu 5-2 echipa Japoniei, iar echipa Iugoslaviei a întrecut cu 5-1 echipa R.P Romíne. Trăgătorul polonez Bogdan Gonsior a cîștigat medalia de aur în proba d- spadă totalizind 8 victorii. Proba de sabie s-a sperialat cu victoria sportivului maghiar Bakoni urmat de Asatlani (URSS.) și Pesti (RP Ungară). Rohoni (RPR.) s-a clasat pe locul 5. Echipa masculină de voiaj a RP. Romíne continuă să iamma neînvinsă. Aseară tîrziu, pe stadionul de jocuri sportive în prezența a peste 7000 de spectatori voleibaliștii romîni au repurtat o importantă victorie intrepind cu a sorti de 3-1 (6,10,12,10), echipa R. S. Cehoslovace. De remarcat că echipa R.P Polone a reușit să învingă cu 3=.2 echipa R V. Bulgaria, una favoritele turneului. r