Romînia Liberă, decembrie 1962 (Anul 20, nr. 5640-5666)

1962-12-01 / nr. 5640

Sîmbătă 1 decembrie 1962, nr. 5640 Educaţie civică... Ş­i totuşi nu e vinovat S. M. Mai bine zis, nu e singurul vinovat, nu poate fi singu­rul vinovat. Nu numai pentru că e încă foarte tînăr (deşi e atît de relativă şi compatibilitatea de vîrstă...), dar pentru că S. M. nu trăieşte singur. Şi mai ales n-a trăit singur. Şi dacă e adevărat­­ă omul... dar să nu anticipăm... A intrat în biroul şefului de cadre fără a mai aştepta răspuns la scurta sa bătaie în uşă, după cum, fără să aştepte să fie poftit, s-a aşezat, zîmbind niţeluş — obraznic, niţeluş — complice, ce­lui care se găsea atunci la şeful de cadre, oblîgîndu-1 să se retra­gă înainte de vreme. — Sînt S. M., absolvent al I.S.K­. — s-a prezentat apoi. Am luat examenul de stat cu diplomă de merit, aşa că am­ avut dreptul să-mi aleg singur locul de mun­că, aici, în Bucureşti. Am optat deci pentru instituţia dv, care este o instituţie de prestigiu, cen­trală... — Mă bucur. Avem într-ade­văr nevoie de cadre bine pregă­tite, tinere, energice. Diploma de merit e o garanţie, nu ?... ! Aşa că o să vă rog să faceţi de în­dată formele cuvenite şi... — In regulă. Numai că am şi eu o... condiţie mititică... Şi zîmbi iar niţeluş — îndrăzneţ, niţeluş — complice. „Condiţia” era să i se asigure un joc de şef de serviciu, cu un salariu minim de... lei. Ii dau dreptul la aceasta, zicea el, stu­diile lui strălucite, bursa republi­cană pe care a primit-o, ca şi­­ diploma de merit etc., etc.­­ — Vei putea ajunge la noi nu numai şef de serviciu, ci şi direc­tor — i-a spus omul. Dar pentru aceasta, trebuie să fii mai inu­­ cunoscut şi apreciat pe baza ac­tivităţii dumitale. Ba, chiar, a în­cercat să-i explice că cererea lui dovedeşte o lipsă de modestie pe care nimeni n-o va accepta. N-au avut însă nici un ecou cuvintele lui în sufletul tinărului, care o ţinea una şi bună precum că diploma lui de merit dovedeş­te... că diploma de merit atestă... că tot ea presupune... că, în sfîr­­şit, în cutare instituţie i se oferă un asemenea joc, dar că nu l-a acceptat pentru că nu e în spe­cialitatea lui ş.a.m.d. Pînă la urn­ă, a plecat. Dreptul lui, mă rog, ca al fiecărui cetă­ţean să muncească unde doreşte. Lăsînd însă pe tînărul nostru să-şi urmeze calea şi presupunînd că viaţa îl va învăţa că „Fala goală e traistă uşoară şi că mîn­­dria pleacă călare şi se întoarce pe jos”, nu putem însă să nu ne i _ _ . oprim a reflecta la un anume as­pect al amintitei întîmplări, şi anume, la latura ei civică, etică. Căci luarea aminte nu merită numai sau atît Cazul în speţă cît cauzele care i-au dat naştere, care i-au favorizat dezvoltarea. Veţi fi şi dv. de acord că de atitudinea sa răspunde în primul rînd tînărul căruia cre­dem că, la 24 de ani, i se poate pretinde să fie respon­sabil într-o măsură mai mare de actele sale. Dar veţi conveni desigur şi asupra unor răspun­deri ce se cuvin atribuite şi al­tora... Ne gîndim în primul rînd la părinţii acestuia, care, fericiţi fiind că au un copil Inteligent, l-au răsfăţat, i-au stimulat orgo­liul, l-au hrănit cu iluzia că to­tul i se cuvine. Ne mai gîndim în aceeaşi măsură la profesorii care l-au avut sub ochiul lor ani şi ani de zile şi care au neglijat formarea lui ca om, nepregătin­­du-l în suficientă măsură pentru meseria de cetăţean al ţării so­cialiste. Mulţumiţi probabil că la zece la toate materiile, că n-au cu el „probleme”, s-au ocupat de elevii slabi la învăţătură, trecîn­­du-i acestuia cu vederea mani­festările orgolioase, de indiscipli­nă şi vanitate. Desigur, grija pen­tru educaţia civică, în spiritul moralei comuniste, constituie pentru cei mai mulţi dintre pro­fesori o preocupare căreia îi con­sacră şi timp şi forţe. Vom insis­ta totuşi, pentru că mai sunt unii care cred că elevii buni la învă­ţătură nu mai au nevoie de gri­ja profesorilor. Individualităţi pu­ternice, numai sub îndrumarea grijulie, permanentă a profesori­lor, aceştia vor deveni oameni dezvoltaţi armonios, oameni mo­deşti, gata să-şi ocupe locul de cetăţeni egali în datorii şi drep­turi cu ceilalţi. In sfîrşit, ne mai gîndim şi la membrii organizaţiei de bază U.T.M. din care a făcut parte tî­nărul şi la colegii din grupa stu­denţească care ar fi putut fără îndoială să acorde, de-a lungul anilor, o atenţie mai mare ten­dinţelor lui negative. Nu sunt oare de multe ori laudele peste măsură, conjugate cu lipsa unor sarcini obşteşti, hrana vanităţii şi trufiei, a individualismului, izvo­rul unei mentalităţi asemănătoa­re celei a eroului nostru ? Căci, în ciuda faptului că po­sedă diplomă de merit, S. M. a rămas corigent. Corigent la o ma­terie principală. MINZU RADIAN Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 30 NOIEMBRIE 1962 Plata cîştigurilor se face prin ca­sele raionale de economii si agenţiile C.E.C. descentralizate. 3 ?1 7-S•/1 Seria obli­gaţiunii ciştigătoare N-rul obligaţiunii cîştigăitoare Valoarea cîștigurilor Partial® 1 21383 50 75.000 1 26212 30 60.000 1 07041 19 25.000 1 02361 22 10.000 1 14937 12 5.000 1 24723 27 5.000 1 35383 15 5.000 1 38725 47 5.000 39598 22 5.000 1 44302 19 5.000 1 43723 15 5.000 1 58769 14 5.000 Termin. seriei 60 168 01 2.000 60 863­­ 01 2.000 60 885 30 2.000 600 67 11 800 600 84 12 800 600 85 04 800 1992 - 1-- Semnarea unui acord comercial româno-indian Vineri, 30 noiembrie, la Ministerul Comerţului Exterior s-a semnat un nou acord comercial şi de plăţi pe termen lung între R. P. Romînă şi Republica India. (Agerpres) ■.......— lliiilliillllillllliiliiii —-- --------­ Deschiderea expoziţiei ,,Grafica strba din secolele XVI-XVIII" Sub auspiciile Comitetului de stat pentru cultură şi artă, vineri la amiază s-a deschis în sala „Nicolae Cristea“ din Capitală expoziţia „Gra­fica sîrbă din sec. XVI­—XVIII“. La deschidere au participat artistul po­porului Ion Jalea, preşedintele Uni­unii artiştilor plastici, maestrul eme­rit al artei Jules Perahim, vicepre­şedinte al Consiliului artelor plas­tice, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Institutului ro­mân pentru relaţiile culturale cu străinătatea, artişti plastici şi alţi oameni de artă şi cultură. Au fost de faţă Arso Milatovici, ambasadorul R. P. F. Iugoslavia in R. P. Romînă, membrii ambasadei şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au luat cuvîntul cu acest prilej pictorul Anastasie Anastasiu, direc­tor adjunct al Muzeului de artă al R. P. Româno, și dr. Dejan Medako­­vici, profesor de istoria artelor la Universitatea din Belgrad (Agerpres) .Sic (MV Sosirea la Roma a delegaţiei P. M. R. la Congresul al X-lea al P. C. Italian ROMA 30. — Corespondentul A­­gerpres transmite : Vineri seara a sosit la Roma delegaţia Partidului Muncitoresc Romin, care va partici­pa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Ita­lian. Pe peronul gării din Roma, delegaţia P.M.R., alcătuită din tova­răşii Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.M.R., şi Paul Niculescu Mizil, membru al C.C. al P.M.R., a fost întîmpinată de Emanuele Macaluso, membru al conducerii P. C. Italian Anelito Barontini, din partea secre­tariatului P. C. Italian, Casare Fred,­duzzi, membru al C.C. al P.C. Ita­lian, precum și de acti­­ști ai C.C. al P.C. Italian. Au fost prezenți, de asemenea, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Romíné la Ro­ma, Mihai Bozianu și membri ai legației R. P. Romíne la Roma. t propunere a R. P. Routine aprobată de Comisia balcanică a U.N.E.S.C.O. PARIS 30 (Agerpres). — Comisia balcanică a U.N.E.S.C.O. a aprobat propunerea R­. P. Române de spri­jinire de către T­.N.E.S.C.O. a acti­vităţilor culturale balcanice şi cre­area unei asociaţii internaţionale de studii balcanice. Comisia de program pentru acti­vitatea culturală a discutat rezolu­ţiile cu privire la convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat, convenţia uni­versală asupra dreptului de autor, convenţia internaţională pentru pro­tecţia artiştilor interpreţi sau exe­cutanţi de programe, precum şi o serie de măsuri pentru prezervarea şi restaurarea bunurilor culturale, interzicerea şi împiedicarea impor­tului , exportului şi vînzării ili­cite a bunurilor culturale. în cadrul dezbaterilor, reprezen­tantul R. P. Romíne, Ion Anghel, a susţinut aceste proiecte de rezoluţie, ocupîndu-se în mod special de rezo­luţia care priveşte interzicerea şi împiedicarea exportului, importului şi vînzării ilicite a bunurilor cultu­rale. Delegatul român, care a făcut parte şi din grupul de lucru care a elaborat această rezoluţie, a arătat că statul român a primit cu mult interes elaborarea unor instrumente prin care problema respectării bu­nurilor culturale să capete o regle­mentare internaţională, în ceea ce priveşte instrumentul prin care urmează să se soluţioneze problema în discuţie, delegatul ro­mín a arătat că forma cea mai e­­ficace este aceea a elaborării unei convenţii în care să se prevadă o­­bligaţii ferme pentru state de a îm­piedica vînzarea ilicită a bunurilor culturale. Totodată, delegatul român a sprijinit o rezoluţie prezentată de delegațiile Tunisului şi Republicii Mali, prin care s-a propus să se studieze măsurile necesare pentru ca bunurile deja uzurpate să fie re­trocedate popoarelor care le-au creat. Ministrul Afacerilor Externe al R P.D. Coreene, Pak Sen Cer, a tri­mis tovarăşului Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al R.P­­Romíne, o telegramă de mulțumire pentru felicitările adresate cu prile­jul numirii sale în funcţia de minis­tru al Afacerilor Externe al R.P.D. Coreene. La Institutul politehnic din Galaţi a avut loc ieri un simpozion cu tema : „Inten­sificarea proceselor metalurgice în side­rurgie“. Cu acest prilej au fost prezen­tate 3 referate. Au participat specialişti, muncitori fruntaşi din 13 întreprinderi din oraşul şi regiunea Galaţi. ★ La invitaţia U.A.S.R. a sosit în Ca­pitală o delegaţie a Uniunii Studenţilor din Republica Federală Germană, care ne va­, vizita ţara timp de 12 zile. Vineri seara, Uniunea artiştilor plastici din R.P. Romînă a organizat, la sediul din Bucureşti, aniversarea a 100 de ani de la naşterea pictorului maghiar Fe­­rencz Karoly. Cu acest prilej a fost organizată o ex­poziţie cuprinzînd reproduceri din opera pictorului. Au participat artişti plastici, ilti “ ' * faţă reprezentanţi ai Ambasadei Ungare la Bucureşti. La tragerea de amortizare a asigură­rilor mixte de per­soane A.D.A.S. din 30 noiembrie 1962, au ieșit următoarele opt combinații de litere : C.R.I. ; I.P.X. ; Y.N.M. ; G.L.T. ; E.K.D.; I.O.T. ; H.D.E. ; D.H.I. R.P. Gospodăria colectivă din Işalniţa, o comună din preajma Craiovei, a luat fiinţă la începu­tul acestui an. Colecti­viştii de aici au fost a­­jutaţi să-şi îndrepte a­­tenţia spre dezvoltarea acelor ramuri de pro­ducţie pentru care au condiţii prielnice : cul­tura cerealelor, legu­micultura, creşterea va­cilor şi a păsărilor. Consiliul de conducere al gospodăriei, a luat din vreme măsuri ca, în timpul iernii, ani­malele să fie adăpostite în grajduri corespun­zătoare, să aibă furaje suficiente etc. — De curind — ne-a spus preşedintele IUE ŞERBAN — s-au dat in folosinţă, in gospodăria noastră, trei grajduri pentru bovine. Pentru hrana animalelor am insilozat peste 800 tone de porumb, am strins cu grijă de pe cimp­oaiele, pleava, cocenii. Pentru a asigura în bune condiţiuni adă­postul animalelor, am captat un izvor puter­nic, ale cărui ape le-am trimis prin conductă pină in apropierea grajdurilor. Vizitînd ferma zoo­tehnică, stind de vorbă cu îngrijitorii fruntaşi Ion Chiţă, Dumitru Flori, Ioana Bulcă, am aflat multe lucruri in­teresante cu privire la felul In care se valori­fică, in hrana anima­lelor, nutreţurile gro­Folosirea furajelor grosiere în hrana animalelor siere şi in primul rînd cocenii uscaţi de po­rumb. La capătul graj­dului de vaci, bună­oară, s-a amenajat o încăpere unde s-a in­stalat o tocătoare me­canică acţionată de un motor stabil. Intr-un ba­zin de ciment, cocenii tocaţi se amestecă cu borhot sau cu tăiţei proaspeţi de sfeclă. In felul acesta, se asigură folosirea mai deplină a cocenilor, li se îmbună­tăţeşte gustul etc. De asemenea, se mai folo­seşte şi o altă metodă de preparare a coceni­­nilor: stropirea lor cu saramură. Consiliul agricol oră­şenesc Craiova a so­cotit că experienţa co­lectiviştilor din Işalniţa merită să fie extinsă in toate unităţile din îm­prejurimi. De curind, la gospodăria colectivă de aici a avut loc un schimb de experienţă, la care au participat preşedinţii, brigadierii şi îngrijitorii de ani­male din gospodăriile colective Cernele, Şim­­nic, Podari, Livezi etc. — Participanţii la a­cest schimb de expe­rienţă — ne-a spus to­varăşul ing. DUMITRU GHIMPAU, preşedintele consiliului agricol oră­şenesc Craiova — au văzut practic cum se pot înlocui unele fu­raje cu altele, cum se poate ridica valoarea nutritivă a cocenilor de porumb. Ei au aflat multe lucruri folosi­toare cu privire la mo­dul cum s-au alcătuit raţiile furajere în pe­rioada de iarnă, pentru diferite specii şi cate­gorii de animale, cum s-a organizat progra­mul zilnic de lucru şi altele. Consiliul agri­col îşi propune să a­­jute toate unităţile din jurul oraşului Craiova să aplice­­tot ce au în­văţat aici, astfel ca Ier­natul animalelor să se desfăşoare in bune con­­ditiuni. In clişeele alăturate, am surprins citeva ima­­gini de la schimbul de experienţă care a avut loc la Işalniţa. Clişeul din stingă : Cocenii uscaţi de porumb, înain­te de a fi administraţi in hrana bovinelor, sunt tocaţi mărunt şi ames­tecati cu borhot şi tal­iei de sfeclă. Clişeul de jos : Me­dicul veterinar Nicolae Cristescu prezintă pro­gramul zilnic de lucru de la ferma de vaci. Text : Th. Marcarov Fotografii : A. Constan­­tinescu ' f­­t' ■« m■ ■ ........ . . » România liberă LOTO CENTRAL Loto-Central din 30 au fost extrase din La tragerea noiembrie 1962 urnă următoarele numere : 65 66 22 14 24 26 Premiul special A Premiul special B Premiul special C Fond de premii : 747.293 lei. 54 41 56 56 54 68 11 226 26 41 66 .293 lei. Ziua de luptă pentru eliberarea Africii de sub jugul colonialismului I­ n Kenia există o zicală care a devenit cunoscută şi în alte ţări africane, fiind cita­tă, nu de mult, şi de la tribuna O.N.U. Cînd colonialiştii au venit în Africa — arată zicala — ei a­­veau biblia iar africanii aveai pămîntul. După aceea colonialiş­tii au avut pămîntul iar africani doar biblia... Colonialismul, în­tr-adevăr, i-a jefuit pe africani le-a dat grave lovituri, a distrust vechi civilizaţii şi a menţinut continentul într-o înapoiere de secole. în ultimii ani, însă, asemene­­a celor mari care se retrag dup?, ravagiile care le produc, colonia­lismul a fost nevoit să dea mereu înapoi. Lupta de eliberare a po­poarelor de sub asuprirea colo­nială s-a soldat cu importante victorii care, în Africa, au schimbat radical harta politică a continentului. In ultimii trei ani au dobîndit independenţa un mare număr de ţări africane, iar în cele in care mai domnesc rîn­­duielile coloniale lupta de elibe­rare creşte tumultos. A intrat in tradiţie ca în spri­jinul acestei lupte, la chemarea Secretariatului permanent al Consiliului de solidaritate a ţări­lor Asiei şi Africii, să se mar­cheze în fiecare an, la 1 decem­brie, „Ziua de luptă pentru eli­berarea Africii de sub jugul co­lonialismului“. In această zi popoarele de pe întregul nostru glob îşi reafirmă solidaritatea cu cei care mai au încă de Suferit ruşinosul jug al colonialismului, cu cei care luptă pentru libertatea şi independenţa Africii. Astăzi, ziua de 1 decem­brie se desfăşoară sub semnul li­chidării radicale a nefastului sistem al robiei, sub semnul luptei pentru înfăptuirea propu­nerilor U.R.S.S. privitoare la li­chidarea imediată şi totală a co­lonialismului. Problema lichidării ruşinosului sistem colonial nu este numai o problemă a Africii sau a Orien­tului Arab, ea este o problemă a întregii omeniri, o problema de mare actualitate. în mod firesc, ea se oglindeşte şi în acest an în dezbaterile de la Organizaţia Na­ţiunilor Unite. După cum se ştie, încă la cea de-a XVI-a sesiune a sa, Adunarea Generală a ho­­tărît înfiinţarea unui comitet spe­cial al O.N.U., care să examineze felul cum se aplică Declaraţia cu privire la acordarea independen­ţei ţărilor şi popoarelor coloniale (adoptată la propunerea U.R.S.S. in 1960 la cea de-a XV-a sesi­une), şi să comunice actualei se­siuni (a XVII-a) părerile şi re­comandările comitetului. Examinarea raportului acestui Comitet prilejuieşte şi de această dată dezbateri ample, adevărate rechizitorii la adresa puterilor coloniale. Este demn de subliniat faptul că în numeroase discuţii în probleme coloniale, puterile occidentale au fost puse în netă inferioritate, suferind înfrîngeri semnificative. Rînduielile coloniale şi-au trăit traiul, ele sînt definitiv condam­nate de istorie. Dar, nevoite să bată în retragere, puterile colo­niale caută prin diferite mijloace să saboteze înfăptuirea declara­ţiei O.N.U., să amine cît mai mult cu putinţă lichidarea fără întîrziere a­ dominaţiei colonia­lismului în toate formele şi ma­nifestările lui. Aceste încercări sînt însă sortite eşecului. în lupta lor dreaptă împotriva colonialismului, a neocolonialis­­mului, popoarele africane se bu­cură de sprijinul hotărît al pu­ternicului lagăr socialist, al tu­turor oamenilor progresiști din întreaga lume, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace şi libertate, acum, cu prilejul „Zilei de luptă pentru eliberarea Africii de sub jugul colonialismului", poporul român îşi reafirmă solidaritatea cu lupta dreaptă a popoarelor afri­cane care mai zac în robia colo­nialistă, cu lupta lor pentru inde­pendenţă naţională, pentru liber­tate şi progres, şi trimite salutul său călduros tinerelor state afri­cane care au păşit cu curaj pe făgaşul unei vieţi noi. Un nou pas spre independenţa deplină L­upta populaţiei africane din colonia Nyassaland pentru obţinerea independenţei a determinat în cele din urmă guvernul britanic să facă o frerie de concesii. Pînă în februarie 1963 Nyassalandul va căpăta dreptul de autoguver­nare, noua constituţie urmînd să cuprindă şi o „Cartă a drepturilor“. S-au unit în luptă P­artidul Congresul naţional african şi Partidul unit al independenţei naţionale — ambele din Rhodesia de nord — au­ hotărît să formeze un front unit pentru a obţine revizuirea actualei constituţii colonia­liste din acest teritoriu aflat sub controlul Marii Bri­tanii. Cele două partide au ajuns la un acord de prin­cipiu şi asupra formării unui guvern de coaliţie african. Corespondentul lui „Daily Mail“ relatează U­n corespondent al ziarului „Daily Mail“ a făcut de cu­rând o vizită în Angola. La înapoierea în Anglia, el a scris despre lupta anticolonialistă a poporului angolez, „în comparaţie cu primele zile ale răscoalei, scrie corespon­dentul, insurgenţii sunt mai bine organizaţi şi, ceea ce este mai important, sunt mult mai bine înarmaţi". Un alt ziar britanic, „Observer“, relatează că patrioţii angolezi întreprind cu regularitate atacuri asupra gărilor de cale ferată de-a lun­gul liniei de la Luanda la Malanje. In diferite oraşe, scrie ziarul, patrioţii organizează ambuscada împotriva trupelor co­lonialiste, atacă coloanele de autocamioane şi detaşamentele de pedepsire portugheze. La Adidom — Republica Ghana — a fost creată o gos­podărie de stat, prima din cele patru gospodării agri­cole de stat ce vor fi create cu ajutorul U.R.S.S. în fotografie . Tractoarele sovietice, conduse de tineri ghanezi iniţiaţi de către specialişti sovietici, trag pri­mele brazde. Peste puţine zile, la 9 decembrie, la Dar es Salam, capitala Tanganicăi, va avea loc proclamarea republicii, în felul acesta Tanganica va în­ceta să mai depindă de coroana britanică. Evenimentul este aşteptat cu bucurie de­­poporul tanganican. In fotografie : manifestație populară la Dar es Salam în sprijinul proclamării republicii. NOI AMĂNUNTE ASUPRA DEZBATERILOR DIN CAMERA CONGOLEZĂ A DEPUTAŢILOR LEOPOLDVILLE 30 (Agerpres). — Agenţiile de presă transmit amă­nunte asupra dezbaterilor din Ca­mera deputaţilor a parlamentului congolez cu privire la moţiunea de neîncredere în guvern, soldate cu un vot nefavorabil lui Adoula. Dezbaterile care au precedat vo­tul au fost „furtunoase“, precizează agenţia FRANCE PRESSE. Deputa­ţii opoziţiei au demascat cu tărie politica internă a guvernului Adou­la, arătînd că acesta a procedat la arestarea arbitrară a numeroşi mem­bri ai parlamentului, a exercitat presiuni şi diverse manevre de inti­midare împotriva altora, a instaurat în ţară în mod nejustificat starea excepţională. Guvernul nu a reuşit să pună capăt secesiunii katangheze şi nu a făcut nimic în vederea îm­bunătăţirii situaţiei economice a Congoului, au arătat în continuare deputaţii care au luat cuvîntul în sprijinul moţiunii de neîncredere. Potrivit relatărilor agenţiei ASSO­CIATED PRESS, deputaţii opoziţiei au declarat că ţara este guvernată în realitate de aşa-zisul „grup de la Binza“, un soi de supraguvern format din Mobutu, comandantul armatei congoleze, Nendaka, șeful­­siguranței, și Bomboko, ministrul de externe. Pa­g. 3-® I ■ II lllll IU­BIIII IUBI 111 I ~~i Mînioşii din sud R­eferindu-se la lupta pentru inde­pendenţă a poporului din Kenya şi din alte colonii din Africa, revista americană „Newsweek“ scrie : „în ultimii şapte ani în strigătele de „Uhuru“ (li­bertate) au dobîndit independentă 140 mi­lioane de africani. Astăzi, lupta politică se concentrează în jurul bastioanelor albe din sud : Rhodesia de sud, coloniile por­tugheze Angola şi Mozambic, şi Republica sud-africană. Kenya, care odinioară era o fortăreaţă a albilor, acum este pe punc­­tul de a avea o cîrmuire a negrilor şi va deveni probabil independentă în anul vii­tor. Cele ce se întîmplă în Kenya par îngrozitoare albilor mînioşi din sud“ Acţiuni ale mişcării de rezistenţă din Republica Sud-Africană JOHANNESBURG 30 (Agerpres). — Ca răspuns la intensificarea actelor samavolnice impotriva populaţiei a­­fricane întreprinse de către autori­tăţile guvernului rasist Vertvoerd, mişcarea de rezistenţă a procedat în ultimul timp la o serie de acţiuni Printre acţiunile mai importante se numără aruncarea în aer al unui pi­lon al liniei de înaltă tensiune în apropiere de Johannesburg, care a pa­ralizat temporar activitatea unor mi­ne de diamante din regiune... De ase­menea, în suburbiile oraşului Cape­town, precum şi în localitatea Ham­­merskrall lingă Pretoria au fost tă­iate pe mari distanţe cablurile telefo­­nice. Paternitatea acestor acţiuni a fost asumată, transmite agenţia France Presse, de către „Comitetul eliberării naţionale". Alături de această organizaţie, ac­ţionează, tot în ilegalitate, o altă organizaţie, denumită „Lancea naţiu­nii“. Recent, cu ocazia acţiunilor masi­ve de represiune ale poliţiei în loca­litatea Paarl, cinci au fost arestaţi peste 330 de africani, s-a vorbit des­pre existenţa unui alt grup ilegal „Pogo" ceea ce înseamnă în limba hosa „Independenţă şi puritate“. Toate aceste organizaţii continuă în ilegalitate activitatea partidului Con­gresul naţional african scos in 1960 în afara legii. „PRAVDA“ despre represiunile împotriva P. C. din India MOSCOVA 30 (Agerpres), TASS transmite: Intr-o notă redacţională intitulată „Opinia publică mondială condamnă represiunile împotriva Partidului Comunist din India", pu­blicată de ziarul „PRAVDA“, se spu­ne : „Ştirea despre represiunile dez­lănţuite de autorităţile poliţieneşti împotriva P. C. din India a neliniştit profund opinia publică mondială pro­gresistă şi, în primul rînd, partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. „PRAVDA“ relatează cazuri de arestări în masă ale comuniştilor in­dieni şi subliniază că, deşi Nambu­­diripad, secretar general al P.C. din India, a fost pus în libertate la 28 no­­iembrie, potrivit informaţiilor parve-­­nite, represiunile împotriva comuniş­tilor continuă. Ziarul citează luările de poziţie ale mai multor conducători de parti­de comuniste şi muncitoreşti care condamnă acţiunile autorităţilor in­diene. „Comuniştii din U.R.S.S. — scrie în încheiere „PRAVDA" — se solida­rizează cu aceste luări de poziţie ale reprezentanţilor partidelor comuniste. La redacţia „PRAVDEI“ sosesc nu­meroase scrisori din partea unor membri ai P.C.U.S., în care ei con­damnă represiunile în masă împotri­va unui partid frățesc — P. C. din India".

Next