Romînia Liberă, mai 1964 (Anul 22, nr. 6078-6102)

1964-05-03 / nr. 6078

PAGINA, d 2-g. SĂRBĂTORIREA ZILEI Temeiuri mîndrie patriotică DE 1 MAI Precedate de o adevărată mare de drapele tricolore şi roşii, coloanele oamenilor muncii din Capitală în­cep să treacă prin faţa tribunelor. In şuvoiul uriaş al manifestaţiei, se disting nenumărate panouri purtate de braţe vînjoase, panouri care în­făţişează realizările dobindite în cinstea zilei de 1 Mai. Partidului iu­bit, Comitetului său Central îi înfă­ţişează sutele de mii de bucureşteni înfăptuirile lor de zi cu zi. Grafi­cele vorbesc despre faptul că planul producţiei globale pe anii 1962—1963 a fost îndeplinit in industria Capi­talei în proporţie de 102,4 la sută, că în aceeaşi perioadă s-au obţinut economii suplimentare la preţul de cost în valoare de circa 920.000.000 lei şi aproape 330.000.000 lei benefi­cii peste plan, că astăzi industria bucureşteană realizează în numai 35 de zile întreaga producţie a anului 1938. Veniţi la sărbătorire cu satisfacţia sarcinilor împlinite, oamenii muncii din Capitala patriei încadrează roa­dele bogate ale muncii lor in bilan­ţul activităţii rodnice desfăşurate de întregul nostru popor care traduce în viaţă măreţul plan de desăvîr­­şire a construcţiei socialiste trasat de Congresul al lll-lea al P.M.R. Aducînd cu ei belşugul de bucurie adunat in inimi, bucureştenii au avut la sărbătorirea Întâiului de Mai un nou prilej de trecere în revistă a înfăptuirii angajamentelor luate în avîntata întrecere ce se desfăşoară în întîmpinarea celei de-a 20-a aniver­sări a eliberării patriei. Trec în lin­­guri strînse harnicii constructori de maşini de la Uzinele „23 August“ care de la începutul anului şi-au de­păşit sarcinile de plan la producţia globală cu 3.400.000 lei, muncitorii şi inginerii întineritei „Griviţe Ro­şii", care în acest an realizează la producţia de utilaj tehnologic pen­tru chimie şi rafinării o creştere însemnată a producţiei, constructo­rii de maşini agricole de la „Se­mănătoarea", care in 15 ani de acti­vitate au livrat agriculturii 33.500 de combine de cereale, peste 10.000 de semănători de porumb, 5.800 de combine universale de siloz şi alte maşini. Astăzi industria­ noastră con­structoare de maşini îşi realizează peste un sfert din producţie în între­prinderi din Bucureşti, întreprinderi care mergind cu hotărîre pe drumul ridicării performanţelor tehnico-eco­­nomice ale maşinilor ce le fabrică, au executat în perioada 1960—1963, 927 de prototipuri şi au introdus in fabricaţie 508 produse noi. Aidoma unor cărţi de vizită re­­pezentative, machetele şi panourile " au înfăţişat diversitatea de produse pe care industria Capitalei o dăru­ieşte economiei naţionale, preocupa­rea de a îmbogăţi continuu gama sortimentelor. Graficele colectivului Fabricii de confecţii şi tricotaje, ale pielarilor de la „Flacăra roşie" şi „Dîmboviţa", ale textiliştilor de la „Dacia“ şi „7 Noiembrie", au ilus­trat atenţia acordată realizării unor produse de calitate mereu mai bună, mai frumoase şi mai trainice. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, trec coloanele miilor de constructori, oamenii de pe schelele Bucureştiu­­lui. Intre anii 1960—1963 ei au dat în folosinţă circa 50.000 de aparta­mente, magazine moderne, dispensa­re şi policlinici, şcoli cu 800 săli de clasă, cămine studenţeşti cu circa 7000 locuri, cinematografe şi alte o­­biective social-culturale. Şi ofensiva construcţiilor este în plină desfăşu­rare. Colectivul Întreprinderii de construcţii-montaj nr. 5 a Sfatului Popular al Capitalei, căreia i s-a decernat recent Diploma şi Steagul Roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, este în continuare preocupat să realizeze pentru oamenii muncii locuinţe confortabile, la un preţ de cost redus, să respecte întocmai gra­ficele de lucrări. în rîndurile demonstranţilor se aflau membrii colectivelor institute­lor de cercetări ştiinţifice, care ajută la rezolvarea problemelor complexe izvorîte din dezvoltarea construcţiei socialiste din patria noastră. Se a­­flau de asemenea, numeroşi munci­tori de pe ogoare, oameni de artă şi cultură, medici şi alţi lucrători de pe ţărâm­ul apărării sănătăţii, studenţi. Prin Piaţa Aviatorilor trec acum reprezentanţii celor mai tinere vlăs­tare ale industriei bucureştene : Uzi­nele de anvelope „Danubiana", Fa­brica de maşini-unelte şi agregate, Întreprinderea pentru piese de radio şi semiconductori, Fabrica de radia­toare şi băi şi altele, toate unităţi puternice şi moderne. In primii pa­tru ani ai sesenatului statul a alocat pentru oraşul Bucureşti investiţii în valoare de circa 19 miliarde lei, fon­duri aproape egale cu cele alocate în 10 ani precedenţi. Roadele se văd în nivelul tehnic ridicat al noilor în­treprinderi, în produsele realizate de acestea ce au început să fie cunos­cute şi apreciate. Toate acestea sunt temeiuri de a­­dîrră mândrie patriotică, izvorul ho­tă­rîri manifestate cu vigoare de-a lungul întregii demonstraţii a oame­nilor muncii din Capitală de a dez­volta succesele ApHndPe, de a­ obţi­ne altele şi mai bncate in întâmpi­narea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei. TUDOR GHEORGHIU Cu puternice aplauze sunt primiţi muncitorii celor 11 noi întreprinderi industriale cu care s-a îmbogăţit Capitala în primii patru ani ai sesenatului. In rîndul lor se numără şi colectivul uzinei de anvelope „Da­nubiana“, ale cărei produse au devenit cunoscute în întreaga ţară Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. a l-a) de bucureşteni, prezenţi în piaţă cu aplauze îndelungi şi orale. In tribune sunt prezenţi numeroşi invitaţi , conducători ai organizaţii­lor de masă şi ai instituţiilor centra­le de stat, reprezentanţi ai întreprin­derilor şi instituţiilor Capitalei, frun­taşi în întrecerea socialistă, acade­micieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Sunt prezenţi, de asemenea, numeroşi oaspeţi de peste hotare. In tribuna rezervată corpului di­plomatic se află şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi in Republica Populară Romină şi alţi membri ai corpului diplomatic. Fanfara militară intonează Imnul de stat al Republicii Populare Ro­mâne. Mitingul este deschis de tovarăşul Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comite­tului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române. Cuvîntarea rostită de el este subliniată de urale şi ovaţii puternice, întreaga demonstraţie care a ur­mat după aceasta, a avut loc sub semnul năzuinţii fierbinţi pentru pace. Mesagerii ei erau oamenii şi minunatele lor înfăptuiri, prezentate sub forma graficelor, a carelor ale­gorice care vesteau noi realizări, a stolurilor de porumbei ce şi-au luat zborul spre înălţimi. Sutele de mii de bucureşteni care au trecut vineri dimineaţă prin pia­ţa unde a avut loc măreaţa demons­traţie au oferit imaginea unei capi­tale din ce în ce mai frumoase, ca­pitala unei ţări socialiste în conti­nuă înflorire. Salutînd tribunele cu feţele radiind de bucurie, purtînd în mîini tablourile celor trei mari das­căli ai proletariatului internaţional, tablourile conducătorilor partidu­lui şi statului nostru, ei treceau intr-un adevărat marş al victorio­şilor. O placardă uriaşă, purtată de cîteva zeci de persoane avea înscris obiectivul de seamă al etapei în care­ ne aflăm, şi care-i însufle­ţea. Placarda glăsuia : „Strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, luptăm pentru desăvirşirea construc­ţiei socialismului“. Cînd ultimele acorduri ale fanfa­rei s-au atins în această piaţă, s-au înfiripat altele, pe estradele din oraş, în sălile de spectacole. Capitala trăia cu bucurie o sărbă­toare ce precede o mare sărbătoare — a 20-a aniversare a eliberării. CONST. SÎRBU , în dimineaţa întîiu­­lui de mai, Piaţa Avia­torilor fremăta ca o grădină, de parcă s-ar fi adunat toate livezile ţării, merii colinelor moldovene şi prunii de pe dealurile Piteştilor, piersicii Banatului şi caişii şesului dună­rean. In locul zefirului de mai, cîntat de poeţi, a bătut pînă spre amiază un vînt întâr­ziat, venind parcă din adolescenţa acestei pri­măveri, de-abia acum ajunsă la maturitate, dar suflarea lui aspră învolbura puzderie de flori, atît de multe cum nu mai văzusem niciodată pînă atunci, flori desfăcute înainte de vreme, margarete și maci de cimp, garoa­fe și gladiole, florile anotimpului­­ zambile,­ ­­o­r­­­l­e, lalele, stînjenei, liliac, flori purtate în mîini, strînse laolaltă în bu­chete, răsărind din vase gigantice ca nişte amfore. Natura singură n-ar fi dovedit, poate, să facă atitea flori, cite au făcut cu migală şi dragoste bucureştenii, miile de constructori anonimi ai edificiului patriei noastre socia­liste. Multicolora podoabă a florilor a dăruit de­monstraţiei o exube­rantă haină sărbăto­rească, o notă de mare prospeţime, de tinere­ţe, de viguros opti­mism. Dar de cînd prezenţa lor a intrat în tradiţia trainică a ma­rilor manifestaţii popu­lare ne-am obişnuit să vedem în ele mai mult­ e , decit un element deco­rativ. Muncitoarele unei în­treprinderi textile du­ceau în mîini nişte pa­nere cu margarete u­­riaşe. Petalele florilor înconjurau ca o diade­mă albă cifre marcînd realizările între­prinde­rii respective. Admira­bilă sinteză a simţului estetic cu dragostea de muncă, cu mîndria pe care ţi-o trezeşte con­ştiinţa socialistă a da­toriei împlinite ! Se spune că fieca­re floare vorbeşte în graiul său; graiul tu­turor florilor din Pia­ţa Aviatorilor era unul singur: al recunoştin­ţei şi al iubirii. BORIS BUZILU Aspect din timpul marii demonstrații a oamenilor muncii din Capitală Romi­ni­a liberă ■——...................................... 1 ■ -Im' - ria Parada sportivilor. După trecerea stegarilor, care poartă drapelele multicolore ale asociaţiilor sportive, sunt executate mişcări de ansamblu 3 W 1964 — nr. 6078 Răsună acordurile unui marş tineresc : „E roşie cravata mea ca focul...“ Trec pionierii Generaţia veacului de aur şi, generaţiei veacului de aur i-a aparţinut, ca în toţi aceşti din urmă ani, primul sfert de ceas al demons­traţiei. Cu goarne şi tobe, mandoline şi acordeoane, drapele roşii şi po­rumbei, cu machetele manualelor şcolare şi o pădure de 9 şi 10, cu biciclete multicolor împodobite şi rucsacuri în spinare, cu stupi de al­bine şi crengi de liliac, cu care ale­gorice şi mingi de volei, au invadat piaţa cu frunţile sus, încununate de coroniţe şi pasul hotărît. Au pătruns în piaţă cu miile lor de cravate ro­şii (ca macii în miez de vară) pe bluzele albe imaculate, în splendide costume naţionale, cu mii, zeci de mii de flori gingaşe în mîinile lor deopotrivă de gingaşe. Şi au irumpt, au pus stăpînire pe inimile celor a­­flaţi în tribune, cu toată bucuria, voioşia şi fericirea lor, cu cîntecele, jocul şi ovaţiile lor la adresa parti­dului şi a patriei socialiste. Ei, pio­nierii,­ generaţia veacului de aur. Să fi realizat ei oare în toată ne­mărginirea ei măsura fericirii lor ? Sigur că da, după cum au realizat-o părinţii şi bunicii lor care i-au pri­vit din tribune sau pe ecranele tele­vizoarelor. Şi s-au gîndit desigur, a­­ceştia la condiţiile minunate create de statul nostru celei mai tinere dintre generaţii. Şi au socotit miile de şcoli noi şi palate pioniereşti­, şi manuale gratuite, şi tabere de odih­nă, şi terenuri de sport, şi ateliere şi laboratoare, toate pentru cea m­ai tînără dintre generaţii. Şi s-au gîn­­dit unii, cei cu pârul nins, poate, cu nostalgie — toţi deopotrivă însă cu deplină şi mărturisită bucurie — că în faţa lor trece cu aripile larg des­chise generaţia veacului de aur, trec viitorii noştri ingineri şi cosmonauţi, fizicieni şi constructori, matemati­cieni şi biologi, inventatori­ şi poeţi. Şi au aplaudat din inima lor emo­ţionată talentul, entuziasmul, privi­rile senine, candoarea şi hotărîrea generaţiei ce prefigurează viitorul ţării, al ţării şi poporului ei pe care partidul le duce înainte, spre cul­mile socialismului și comunismului. MENZU RADIAN Graţie şi măiestrie Spectacol încintător al graţiei şi al forţei, al armoniei de culori şi al cadenţei elegante, — parada spor­tivilor aduce, ca întotdeauna, imagi­nea optimistă a tinereţei, suflul proaspăt al primăverii. Tribunele a­­plaudă cu însufleţire evoluţia spor­tivilor, care execută cu măiestrie exerciţii dificile de gimnastică rit­mică sau la aparate, tablouri vivan­te. Sunt sportivi din toate raioanele şi din toate cluburile Capitalei, 10.000 din cele patru milioane care, anul acesta, vor lua parte la toate etapele primei Spartachiade repu­blicane. Sportul a devenit astăzi cu adevărat un bun al maselor : acesta este principalul mesaj adus de tine­rele şi tinerii care trec acum, în multicolorul lor echipament sportiv, prin faţa tribunelor. Acesta este răspunsul lor la excelentele condiţii tehnico-materiale pe care statul nos­tru popul­ar le pune la îndemîna tu­turor, pentru o viaţă mereu mai îm­belşugată şi mai plină de frumuseţe Printre cei care defilează se află sportivi de frunte, care în primele luni ale acestui an au făcut să fîl­­fîie pe cel mai înalt catarg drape­lul drag al patriei, handbaliştii şi voleibaliştii din echipele reprezenta­tive. Se află aici tineri care se pregă­tesc pentru marea întîlnire a celor mai buni sportivi din lume, Olim­piada de la Tokio. Parada sportivilor — şuvoi de ti­nereţe şi vigoare, de voie bună şi în­credere. ST­­RADU

Next