Romînia Liberă, mai 1964 (Anul 22, nr. 6078-6102)
1964-05-03 / nr. 6078
PAGINA, d 2-g. SĂRBĂTORIREA ZILEI Temeiuri mîndrie patriotică DE 1 MAI Precedate de o adevărată mare de drapele tricolore şi roşii, coloanele oamenilor muncii din Capitală încep să treacă prin faţa tribunelor. In şuvoiul uriaş al manifestaţiei, se disting nenumărate panouri purtate de braţe vînjoase, panouri care înfăţişează realizările dobindite în cinstea zilei de 1 Mai. Partidului iubit, Comitetului său Central îi înfăţişează sutele de mii de bucureşteni înfăptuirile lor de zi cu zi. Graficele vorbesc despre faptul că planul producţiei globale pe anii 1962—1963 a fost îndeplinit in industria Capitalei în proporţie de 102,4 la sută, că în aceeaşi perioadă s-au obţinut economii suplimentare la preţul de cost în valoare de circa 920.000.000 lei şi aproape 330.000.000 lei beneficii peste plan, că astăzi industria bucureşteană realizează în numai 35 de zile întreaga producţie a anului 1938. Veniţi la sărbătorire cu satisfacţia sarcinilor împlinite, oamenii muncii din Capitala patriei încadrează roadele bogate ale muncii lor in bilanţul activităţii rodnice desfăşurate de întregul nostru popor care traduce în viaţă măreţul plan de desăvîrşire a construcţiei socialiste trasat de Congresul al lll-lea al P.M.R. Aducînd cu ei belşugul de bucurie adunat in inimi, bucureştenii au avut la sărbătorirea Întâiului de Mai un nou prilej de trecere în revistă a înfăptuirii angajamentelor luate în avîntata întrecere ce se desfăşoară în întîmpinarea celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei. Trec în linguri strînse harnicii constructori de maşini de la Uzinele „23 August“ care de la începutul anului şi-au depăşit sarcinile de plan la producţia globală cu 3.400.000 lei, muncitorii şi inginerii întineritei „Griviţe Roşii", care în acest an realizează la producţia de utilaj tehnologic pentru chimie şi rafinării o creştere însemnată a producţiei, constructorii de maşini agricole de la „Semănătoarea", care in 15 ani de activitate au livrat agriculturii 33.500 de combine de cereale, peste 10.000 de semănători de porumb, 5.800 de combine universale de siloz şi alte maşini. Astăzi industria noastră constructoare de maşini îşi realizează peste un sfert din producţie în întreprinderi din Bucureşti, întreprinderi care mergind cu hotărîre pe drumul ridicării performanţelor tehnico-economice ale maşinilor ce le fabrică, au executat în perioada 1960—1963, 927 de prototipuri şi au introdus in fabricaţie 508 produse noi. Aidoma unor cărţi de vizită repezentative, machetele şi panourile " au înfăţişat diversitatea de produse pe care industria Capitalei o dăruieşte economiei naţionale, preocuparea de a îmbogăţi continuu gama sortimentelor. Graficele colectivului Fabricii de confecţii şi tricotaje, ale pielarilor de la „Flacăra roşie" şi „Dîmboviţa", ale textiliştilor de la „Dacia“ şi „7 Noiembrie", au ilustrat atenţia acordată realizării unor produse de calitate mereu mai bună, mai frumoase şi mai trainice. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, trec coloanele miilor de constructori, oamenii de pe schelele Bucureştiului. Intre anii 1960—1963 ei au dat în folosinţă circa 50.000 de apartamente, magazine moderne, dispensare şi policlinici, şcoli cu 800 săli de clasă, cămine studenţeşti cu circa 7000 locuri, cinematografe şi alte obiective social-culturale. Şi ofensiva construcţiilor este în plină desfăşurare. Colectivul Întreprinderii de construcţii-montaj nr. 5 a Sfatului Popular al Capitalei, căreia i s-a decernat recent Diploma şi Steagul Roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, este în continuare preocupat să realizeze pentru oamenii muncii locuinţe confortabile, la un preţ de cost redus, să respecte întocmai graficele de lucrări. în rîndurile demonstranţilor se aflau membrii colectivelor institutelor de cercetări ştiinţifice, care ajută la rezolvarea problemelor complexe izvorîte din dezvoltarea construcţiei socialiste din patria noastră. Se aflau de asemenea, numeroşi muncitori de pe ogoare, oameni de artă şi cultură, medici şi alţi lucrători de pe ţărâmul apărării sănătăţii, studenţi. Prin Piaţa Aviatorilor trec acum reprezentanţii celor mai tinere vlăstare ale industriei bucureştene : Uzinele de anvelope „Danubiana", Fabrica de maşini-unelte şi agregate, Întreprinderea pentru piese de radio şi semiconductori, Fabrica de radiatoare şi băi şi altele, toate unităţi puternice şi moderne. In primii patru ani ai sesenatului statul a alocat pentru oraşul Bucureşti investiţii în valoare de circa 19 miliarde lei, fonduri aproape egale cu cele alocate în 10 ani precedenţi. Roadele se văd în nivelul tehnic ridicat al noilor întreprinderi, în produsele realizate de acestea ce au început să fie cunoscute şi apreciate. Toate acestea sunt temeiuri de adîrră mândrie patriotică, izvorul hotărîri manifestate cu vigoare de-a lungul întregii demonstraţii a oamenilor muncii din Capitală de a dezvolta succesele ApHndPe, de a obţine altele şi mai bncate in întâmpinarea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei. TUDOR GHEORGHIU Cu puternice aplauze sunt primiţi muncitorii celor 11 noi întreprinderi industriale cu care s-a îmbogăţit Capitala în primii patru ani ai sesenatului. In rîndul lor se numără şi colectivul uzinei de anvelope „Danubiana“, ale cărei produse au devenit cunoscute în întreaga ţară Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. a l-a) de bucureşteni, prezenţi în piaţă cu aplauze îndelungi şi orale. In tribune sunt prezenţi numeroşi invitaţi , conducători ai organizaţiilor de masă şi ai instituţiilor centrale de stat, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor Capitalei, fruntaşi în întrecerea socialistă, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Sunt prezenţi, de asemenea, numeroşi oaspeţi de peste hotare. In tribuna rezervată corpului diplomatic se află şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi in Republica Populară Romină şi alţi membri ai corpului diplomatic. Fanfara militară intonează Imnul de stat al Republicii Populare Române. Mitingul este deschis de tovarăşul Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Române. Cuvîntarea rostită de el este subliniată de urale şi ovaţii puternice, întreaga demonstraţie care a urmat după aceasta, a avut loc sub semnul năzuinţii fierbinţi pentru pace. Mesagerii ei erau oamenii şi minunatele lor înfăptuiri, prezentate sub forma graficelor, a carelor alegorice care vesteau noi realizări, a stolurilor de porumbei ce şi-au luat zborul spre înălţimi. Sutele de mii de bucureşteni care au trecut vineri dimineaţă prin piaţa unde a avut loc măreaţa demonstraţie au oferit imaginea unei capitale din ce în ce mai frumoase, capitala unei ţări socialiste în continuă înflorire. Salutînd tribunele cu feţele radiind de bucurie, purtînd în mîini tablourile celor trei mari dascăli ai proletariatului internaţional, tablourile conducătorilor partidului şi statului nostru, ei treceau intr-un adevărat marş al victorioşilor. O placardă uriaşă, purtată de cîteva zeci de persoane avea înscris obiectivul de seamă al etapei în care ne aflăm, şi care-i însufleţea. Placarda glăsuia : „Strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, luptăm pentru desăvirşirea construcţiei socialismului“. Cînd ultimele acorduri ale fanfarei s-au atins în această piaţă, s-au înfiripat altele, pe estradele din oraş, în sălile de spectacole. Capitala trăia cu bucurie o sărbătoare ce precede o mare sărbătoare — a 20-a aniversare a eliberării. CONST. SÎRBU , în dimineaţa întîiului de mai, Piaţa Aviatorilor fremăta ca o grădină, de parcă s-ar fi adunat toate livezile ţării, merii colinelor moldovene şi prunii de pe dealurile Piteştilor, piersicii Banatului şi caişii şesului dunărean. In locul zefirului de mai, cîntat de poeţi, a bătut pînă spre amiază un vînt întârziat, venind parcă din adolescenţa acestei primăveri, de-abia acum ajunsă la maturitate, dar suflarea lui aspră învolbura puzderie de flori, atît de multe cum nu mai văzusem niciodată pînă atunci, flori desfăcute înainte de vreme, margarete și maci de cimp, garoafe și gladiole, florile anotimpului zambile, orle, lalele, stînjenei, liliac, flori purtate în mîini, strînse laolaltă în buchete, răsărind din vase gigantice ca nişte amfore. Natura singură n-ar fi dovedit, poate, să facă atitea flori, cite au făcut cu migală şi dragoste bucureştenii, miile de constructori anonimi ai edificiului patriei noastre socialiste. Multicolora podoabă a florilor a dăruit demonstraţiei o exuberantă haină sărbătorească, o notă de mare prospeţime, de tinereţe, de viguros optimism. Dar de cînd prezenţa lor a intrat în tradiţia trainică a marilor manifestaţii populare ne-am obişnuit să vedem în ele mai mult e , decit un element decorativ. Muncitoarele unei întreprinderi textile duceau în mîini nişte panere cu margarete uriaşe. Petalele florilor înconjurau ca o diademă albă cifre marcînd realizările întreprinderii respective. Admirabilă sinteză a simţului estetic cu dragostea de muncă, cu mîndria pe care ţi-o trezeşte conştiinţa socialistă a datoriei împlinite ! Se spune că fiecare floare vorbeşte în graiul său; graiul tuturor florilor din Piaţa Aviatorilor era unul singur: al recunoştinţei şi al iubirii. BORIS BUZILU Aspect din timpul marii demonstrații a oamenilor muncii din Capitală Rominia liberă ■——...................................... 1 ■ -Im' - ria Parada sportivilor. După trecerea stegarilor, care poartă drapelele multicolore ale asociaţiilor sportive, sunt executate mişcări de ansamblu 3 W 1964 — nr. 6078 Răsună acordurile unui marş tineresc : „E roşie cravata mea ca focul...“ Trec pionierii Generaţia veacului de aur şi, generaţiei veacului de aur i-a aparţinut, ca în toţi aceşti din urmă ani, primul sfert de ceas al demonstraţiei. Cu goarne şi tobe, mandoline şi acordeoane, drapele roşii şi porumbei, cu machetele manualelor şcolare şi o pădure de 9 şi 10, cu biciclete multicolor împodobite şi rucsacuri în spinare, cu stupi de albine şi crengi de liliac, cu care alegorice şi mingi de volei, au invadat piaţa cu frunţile sus, încununate de coroniţe şi pasul hotărît. Au pătruns în piaţă cu miile lor de cravate roşii (ca macii în miez de vară) pe bluzele albe imaculate, în splendide costume naţionale, cu mii, zeci de mii de flori gingaşe în mîinile lor deopotrivă de gingaşe. Şi au irumpt, au pus stăpînire pe inimile celor aflaţi în tribune, cu toată bucuria, voioşia şi fericirea lor, cu cîntecele, jocul şi ovaţiile lor la adresa partidului şi a patriei socialiste. Ei, pionierii, generaţia veacului de aur. Să fi realizat ei oare în toată nemărginirea ei măsura fericirii lor ? Sigur că da, după cum au realizat-o părinţii şi bunicii lor care i-au privit din tribune sau pe ecranele televizoarelor. Şi s-au gîndit desigur, aceştia la condiţiile minunate create de statul nostru celei mai tinere dintre generaţii. Şi au socotit miile de şcoli noi şi palate pioniereşti, şi manuale gratuite, şi tabere de odihnă, şi terenuri de sport, şi ateliere şi laboratoare, toate pentru cea mai tînără dintre generaţii. Şi s-au gîndit unii, cei cu pârul nins, poate, cu nostalgie — toţi deopotrivă însă cu deplină şi mărturisită bucurie — că în faţa lor trece cu aripile larg deschise generaţia veacului de aur, trec viitorii noştri ingineri şi cosmonauţi, fizicieni şi constructori, matematicieni şi biologi, inventatori şi poeţi. Şi au aplaudat din inima lor emoţionată talentul, entuziasmul, privirile senine, candoarea şi hotărîrea generaţiei ce prefigurează viitorul ţării, al ţării şi poporului ei pe care partidul le duce înainte, spre culmile socialismului și comunismului. MENZU RADIAN Graţie şi măiestrie Spectacol încintător al graţiei şi al forţei, al armoniei de culori şi al cadenţei elegante, — parada sportivilor aduce, ca întotdeauna, imaginea optimistă a tinereţei, suflul proaspăt al primăverii. Tribunele aplaudă cu însufleţire evoluţia sportivilor, care execută cu măiestrie exerciţii dificile de gimnastică ritmică sau la aparate, tablouri vivante. Sunt sportivi din toate raioanele şi din toate cluburile Capitalei, 10.000 din cele patru milioane care, anul acesta, vor lua parte la toate etapele primei Spartachiade republicane. Sportul a devenit astăzi cu adevărat un bun al maselor : acesta este principalul mesaj adus de tinerele şi tinerii care trec acum, în multicolorul lor echipament sportiv, prin faţa tribunelor. Acesta este răspunsul lor la excelentele condiţii tehnico-materiale pe care statul nostru popular le pune la îndemîna tuturor, pentru o viaţă mereu mai îmbelşugată şi mai plină de frumuseţe Printre cei care defilează se află sportivi de frunte, care în primele luni ale acestui an au făcut să fîlfîie pe cel mai înalt catarg drapelul drag al patriei, handbaliştii şi voleibaliştii din echipele reprezentative. Se află aici tineri care se pregătesc pentru marea întîlnire a celor mai buni sportivi din lume, Olimpiada de la Tokio. Parada sportivilor — şuvoi de tinereţe şi vigoare, de voie bună şi încredere. STRADU