Romînia Liberă, octombrie 1964 (Anul 22, nr. 6209-6234)
1964-10-02 / nr. 6209
PAGINA a 2-a “ y27?jgS*uf" Casa de cultură din oraşul Oţelul Roşu, raionul Caransebeş, pe care o vedeţi în clişeul de mai sus se bucură de atenţia cetăţenilor care o vizitează des, participînd la spectacolele ce se dau aici Foto : agerpres Cum te informezi pe peronul gării Ce-ar fi să ne continuăm călătoria noastră — întreruptă în finalul recentului reportaj „Cu geamantanul prin oraş *) — prin poarta feroviară a capitalei, Gara de Nord ? Să coborîm din nou, aşadar, de pe scările vagonului şi să încercăm să ne descurcăm în vasta privelişte citadină a unui oraş modern în plină dezvoltare. Cetăţeanul care n-a mai fost în ultima vreme în Bucureşti (şi chiar cel care vine des) îşi pune felurite întrebări. Cum s-o fi numind strada ce de-abia a luat fiinţă în noul cartier de pe Şoseaua Giurgiului sau bulevardul apărut peste noapte în cartierul Giuleşti ? Cu ce tramvai sau troleibuz se ajunge în cutare loc ? Ai sosit pe peron dis-de-dimineaţă şi vrei să afli adresa spitalului unde se află internată o rudă sau localizarea precisă a cutărei instituţii unde ai o treabă de rezolvat. Poate eşti în drum — între două trenuri — şi profitînd de ceasurile libere pînă la continuarea călătoriei spre alt colţ de ţară, vrei să vizitezi un muzeu, să vezi un film, sau vrei, pur şi simplu, să te plimbi printr-un parc frumos şi pitoresc. Sau ai nevoie să tîrguieşti un anume articol de la o unitate comercială cu profil specific ori, poate, eşti pasionat amator de fotbal şi vrei să ştii pe care stadion joacă echipa ta favorită. Cum te descurci într-o asemenea situaţie? Dacă eşti necunoscător al locurilor şi — temerar — încerci să te orientezi singur, dibuind din om în om răspunsul la astfel de întrebări, nimereşti într-un labirint atît de complicat, încît pînă la urmă te laşi păgubaş. In fond, este vorba de timpul preţios al cetăţenilor şi de posibilitatea pe care ei trebuie s-o aibă, într-un oraş mare şi modern, de a fi informaţi cu promptitudine despre meleagurile pe care le vizitează. Are călătorul, în Gara de Nord, un asemenea mijloc competent de informare la dispoziţie ? Să încercăm să elucidăm lucrurile chiar la faţa locului. Pemperon, în pasajul central, te întîmpină un cuvînt amăgitor scris cu litere mari: „Informaţii“. Spun amăgitor, deoarece informaţiile pe care le primeşti aici se referă în mod strict la mersul trenurilor. Cum rămîne însă cu posibilitatea noastră de a ne informa ? Să încercăm la ghişeul O.N.T., aflat la o distanţă de cîţiva paşi, tot pe peron. Din păcate, aici înregistrăm o existenţă prezumtivă şi fantomatică, deoarece biroul acesta nu are nici un orar (funcţionarul vine şi pleacă) şi este alocat altui scop : primirea turiştilor şi îmbarcarea lor în autocare. Altă chestiune deci. Atunci ? Să mai căutăm altceva — un panou, o hartă, un pliant, un *) Ţinînd seama de o realitate evidentă, întreprinderea de hoteluri Bucureşti a desfiinţat, vineri 25 septembrie a.c. biroul de repartizare din Gara de Nord, ghid — căci gara este mare! Dar, vorba ceea, mai degrabă găseşti un ac într-un car cu fîn decît aşa ceva în Gara de Nord. Cu chiu, cu vai însă, am găsit o cameră mică, ascunsă undeva pe peron. De fapt, este o veche cunoştinţă a noastră. Adică fostul birou — proaspăt desfiinţat — de repartizare a camerelor hoteliere. Aceiaşi funcţionari, transformaţi peste noapte din planificatori ai spaţiului hotelier în „ghizi“. Doar că din trei a rămas numai unul de serviciu. Tocmai acum dă relaţii unor călători dornici să afle cum să găsească adresele solicitate. Un cetăţean grăbit primeşte răspunsul : — Luaţi tramvaiul 3 sau autobuzul 86 şi la capătul liniei găsiţi ceea ce căutaţi. Omul dă să iasă val-vîrtej pe uşă. TIMPUL CETĂŢEANULUI bucuros că a aflat răspuns la întrebare. Noroc că o femeie care era la rînd la ghişeu a făcut — cu un zîmbet dojenitor — următoarea remarcă : — Aţi greşit, tovarăşe. Asta v-am cerut eu. Nu vă amintiţi ? V-am întrebat unde este Muzeul satului. Cel dinaintea mea v-a rugat să-i spuneţi cu ce mijloc de transport poate ajunge pînă la spitalul Colentina. îl încurcaţi rău şi puneţi omul pe drumuri... Am mai putea să dăm şi alte exemple în acest sens. Nu este însă nevoie. De fapt, şi funcţionarii care lucrează aici ne-au mărturisit că nu au nici în clin, nici în mînecă cu asemenea muncă. Funcţionara care era de serviciu ne-a spus că este de meserie contabilă (cum de altfel sunt şi ceilalţi) şi nu are nici o pregătire de ghid. Ca să nu mai vorbim de faptul că acest aşa-zis birou de informaţii generale are un orar cu totul nepotrivit. Ne mai punem şi următoarea întrebare: ce rost are ca un asemenea birou, care presupune o informare amplă şi cît mai multilaterală, să fie patronat de întreprinderea hotelieră bucureşteană (prin însăşi natura lucrurilor limitată la im singur sector de activitate?) Este un fapt clar că acest (hai să-l numim!) birou de informaţii din Gara de Nord nu există decît în mod formal. O asemenea rezolvare superficială a unei justificate cerinţe cetăţeneşti trebuie să dea de gîndit sfatului popular al capitalei, care este cel mai în măsură să soluţioneze în mod corespunzător această situaţie. Bineînţeles, în strînsă colaborare cu O.N.T. Carpaţi şi cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, instituţii interesate în vederea unei rezolvări adecvate. Dacă „există“ un birou de informaţii, atunci el trebuie să-şi desfăşoare activitatea cu toată seriozitatea. In însemnările noastre, ne-am referit în mod concret la oraşul Bucureşti, dar lucrul acesta este valabil şi pentru alte mari centre din ţară, unde existenţa unor mijloace competente de informare a călătorilor este impusă de însuşi ritmul modern al vieţii. Călătorul care soseşte la Cluj, la Iaşi sau la Galaţi are, la fel, nevoie de ghizi bine pregătiţi, cu cunoştinţe foarte diverse, capabili să răspundă relaţiilor cerute de solicitanţi. Fireşte, nu oricine poate să îndeplinească această muncă (şi blocarea pe schemă a unor contabili cu pregătire în altă direcţie, aşa cum se întîmpla la aşa-zisul birou din capitală, ni se pare lipsită de răspundere), căci în această profesiune se cer, în afară de cunoştinţe multiple, talent şi am spune chiar pasiune. Dezvoltarea continuă a marilor noastre centre urbane presupune crearea unor largi posibilităţi de informare şi îndrumare a cetăţenilor. Socotim că aceste posibilităţi de informare trebuie să fie cît mai largi, cuprinzînd o veritabilă chintesenţă a tot ceea ce este de văzut şi este util pentru cel sosit în vizită, de la adresele unităţilor de utilitate publică pînă la repertoriul instituţiilor culturale sau la orarul mijloacelor de transport puse la dispoziţie. Este important ca activitatea de informare să se lărgească prin tipărirea unor pliante ale O.N.T., cu explicarea detaliată a noii hărţi a oraşului, cu arătarea mijloacelor de transport şi a tuturor relaţiilor utile în acest scop. Aceste informări vizuale trebuie afişate la loc vizibil, pentru a oferi călătorului o posibilitate în plus de a se orienta. Nu ne propunem să enumerăm aici toate aceste prestaţii, prin însăşi natura lor foarte diverse, dar studierea cu atenţie a acestor doleanţe şi rezolvarea lor cu operativitate sunt impuse de viaţă, sunt necesare. O informare atentă, completă, face parte din curtoazia şi amabilitatea noastră de fiecare zi, trăsături statornicite în relaţiile cu publicul. Orice oră irosită din timpul atît de preţios al solicitantului reprezintă o lipsă în activitatea unor servicii de larg interes. La locul lui de muncă, fiecare cetăţean este respectat. De acelaşi respect, pe deplin meritat, el trebuie să se bucure şi în contactul său nemijlocit cu unităţile de utilitate publică. Iar în acest sens, biroul de informaţii din Gara de Nord este o restanţă care se cere cît mai degrabă lichidată. D. TABACU SAFTAMINA VIITOARE PE ECRANE Premiul special al juriului la Festivalul filmului românesc de la Mamaia 1964 „STRĂINUL“ Scenariul : Titus Popovici Regia : Mihai Iacob Cu , Ştefan Iordache, Irina Petrescu, Şerban Cantacuzino, Ştefan Ciobotăraşu, George Calboreanu, Fory Eterle, George Măruţă, Gheorghe Dinică, Corina Constantinescu, Costache Antoniu, Nae Roman România liberă Programul televiziunii de la 1 la 10 octombrie DUMINICA 4 OCTOMBRIE 8,50 : Gimnastica de înviorare la domiciliu ; 9,00 : Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar . Marile emoţii, mici. Aventurile echipajului Val- Virtej „In Matto Grosso“ (reluare). Telejurnalul pionierilor. Poşta televiziunii ; 10,30 : Reteta gospodinei ; 11 : Emisiunea pentru sate ; 19 : Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Aventurile lui Robin Hood (VIII). Proba apei ; 19,35: Anotimpuri. Film : 21,20 : Două schiţe umoristice ; 22 : Cîntă orchestra de muzică uşoară André Popp . In încheiere : Buletin de ştiri. Sport. Buletin meteorologic. LUNI 5 OCTOMBRIE 19: Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Ştiinţă şi tehnică pentru tineretul şcolar . Să privim cerul (II); 19,40 : Sonate. Film : 21,20 : Solişti şi formaţii artistice ostăşeşti în Studio ; 21,50: Telesport. ; In încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. MARŢI 6 OCTOMBRIE 19 : Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Pentru tineretul şcolar : Pagini de album folcloric ; 19,40 : Emisiunea de ştiinţă . Energia în slujba progresului ; 20 : Revista spectacolelor; 21 : Vă salutăm — emisiune muzicală. Transmisiune de la Berlin ; în încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. JOI 8 OCTOMBRIE 19: Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Pentru tineretul şcolar: Ce să fiu?; 19,40 : Transmisiune de la Opera de Stat din Iaşi : Nunta lui Figaro de W. A. Mozart. In pauze : O repetiţie cu Jerome Robbins. Documentar: Poşta televiziunii . In încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. VINERI 9 OCTOMBRIE 19: Jurnalul televiziunii ; 19,10: Pentru copii ; De vorbă cu un... clopoţel — Emisiune de versuri de Ion Hobana şi Mihnea Moisescu ; 19,35 : Vînzătorul, cu Abot şi Costello ; 20 ; Săptămîna ; 21 ; Carnet plastic ; 21,20; Melodii de dragoste. Cîntă: Mihaela Păsărin, Irina Creţescu, Vasile Micu, Cornel Rusu şi o formaţie instrumentală condusă de Nicuşor Predescu; în încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. SIMBATA 10 OCTOMBRIE 19: Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Cîntec şi joc. Program susţinut de formaţii artistice de elevi. Transmisie de la Iaşi ; 19,50 : In faţa hărţii ; 20 : Cotidiene. Film de scurt metraj ; 20,10 : Cîntăria Braia ; 20,40 : Insomnie de Sandu Marian şi Al. Bibescu ; 21,30 : Meşteşug milenar. Documentar: 21,40. Talente, de închiriat. Emisiune muzical-distractivă realizată de Televiziunea cehoslovacă , în încheiere . Buletin de știri. Sport. Buletin meteorologic. CARNET CULTURAL ’ 99Ghepardulii Aflaţi în faţa unor tablouri atotcuprinzătoare ale epocii şi tipologiei umane, în marile opere ale literaturii, cineaştii au de rezolvat transpunerea sub semnul dilemei: timp de literatură sau timp cinematografic. Diferenţa dintre cele două măsuri fiind asemănătoare celei dintre ani şi secunde, publicului i se oferă, frecvent, rezumate, iar nu concentrate ale operei. In această privinţă, Luchino Visconti are părerea sa : „Un film nu este un roman şi, chiar dacă este făcut după un roman, el posedă o viaţă pe de-a-ntregul independentă". Ghidat de această concepţie el s-a reîntors în Sicilia — unde cu ani în urmă realizase filmul „Se cutremură pămîntul“ — pentru a evoca o perioadă de răscruce în istoria poporului italian : prăbuşirea nobilimii feudale şi ascensiunea burgheziei, în anii formării statului naţional unificat. Acestei perioade i se consacră Giuseppe Tomasi di Lampedusa în romanul său „Ghepardul" — „una din marile opere literare ale secolului" (Aragon) — înfăţişînd cu realism lucid dialectica socială în plină acţiune, în vremea marilor prefaceri ce au avut loc cu un veac în urmă. Romanul filtrează însă avalanşa evenimentelor revoluţionare prin experienţa de viaţă şi prin filozofia olimpiană a prinţului de Salina, descendentul unei faimoase familii aristocratice şi intelectual de vază al timpului său, în portretul căruia criticii au aflat asemănări izbitoare cu biografia autorului. Dar Visconti nu se identifică cu o atare optică. El păstrează din resemnarea înțeleaptă a lui Fabrizio Salina (atît de logic motivată și aforistic exprimată în roman) elementele care coincid cu judecata implacabilă a istoriei. Transpunerea cinematografică îşi dobîndeşte astfel autonomia, în primul rînd, prin obiectivitatea cu care observă oamenii şi epoca — refuzînd orice peleire nostalgică a trecutului, întruchipat de Salina, prin contrast cu rapacitatea febrilă a noilor stăpîni, ignoranţi şi mercantili — ca Sedara. In filmul său, Visconti rămîne fidel cărţii prin adîncimea cercetării antagonismului dintre două clase exploatatoare care se succed, predîndu-şi puterea într-un moment de criză revoluţionară, pentru a-şi salva existenţa şi privilegiile — pe seama poporului. Eliminarea ultimelor două capitole, ca şi introducerea unor episoade care lipsesc din roman — luptele de pe străzile oraşului Palermo sau ecoul execuţiei în zori, după bal, a garibaldinilor — nu dăunează echilibrului ecranizării şi nu modifică traiectoria morală a personajelor. Dimpotrivă. Dintr-un roman de o densitate analitică excepţională care însă — cum s-a observat — lasă impresia unei bijuterii de muzică de cameră, Visconti reconstituie fresca vie a epocii, în marile sale sensuri şi, totodată, în cele mai caracteristice detalii, cu o exactitate intr-adevăr prodigioasă. Nu vom insista în cele ce urmează asupra modului în care Visconti a ilustrat lumea cărţii filmînd, în pofida unor cheltuieli fabuloase, la palatul Gangi-San Lorenzo din Palermo (secvenţa balului) al cărui plafon este decorat de către Giacomo Serpotta, cel mai mare pictor baroc al secolului XVIII, sau reconstituind din piatră faţada şi aripile palatului Donnafugata, în satul Ciminna. Totuşi exigenţa autenticităţii, care-i este proprie regizorului neorealist, deţine un veritabil şi concludent rol pe ecran. Exactitatea cadrului istoric exprimă în arhitectură, costumaţie, recuzită, antagonismul dintre sărăcia biciuită de soare a Siciliei şi paiaţele baroce, dintre iluziile purtătorilor tunicilor roşii, garibaldine şi cele ale purtătorilor tunicilor albastre, înzorzonate cu decoraţii ale noii „armate regulate“, piemonteze, dintre grandoarea aurită a nobilimii şi brutalitatea cinică a burgheziei, lipsită de blazoane, dar stăpînind cu „o inteligenţă drăcească“ forţa de neînfrînt a banului. O întreagă configuraţie morală devine limpede spectatorului în plastica imaginii (operator: Giuseppe Rotunno) care recreează cu o cromatică picturală, descripţiile ce le face în carte Lampedusa, cu fineţea de observaţie şi concizia de caracterizare ale unui cunoscător temeinic al peisajului şi moravurilor vremii. Confruntarea — cînd subtilă, cînd ostentativ evidentă între cele două clase, pe de o parte, şi popor, pe de alta, nu segmentează filmul şi nici nu-i conferă un caracter tezist. Amploarea şi meticulozitatea oglindirii condiţiei sociale a personajelor sînt dominate, consecvent, de acel jalon eteric al mişcării pe care-l simbolizează timpul, înfăptuindu-şi neabătut opera, în evoluţia caracterelor, în dialog sau coregrafia mimicii, în acel crescendo şi descrescendo care fac evidentă lupta fără sfîrşit a contrastelor (avîntul şi speranţele înşelate, dragostea pură şi calculul mercantil, fastul impunător şi oboseala după bal, virilitatea leonină a prinţului şi apropierea grăbită a morţii, farmecul exaltat al lui Tancredi şi odioasa lui renegare a garibaldinilor) capătă relief scurgerea de neoprit a vremii, zbuciumul şi biruinţa efemeră a celor ce preluau atunci frînele Italiei moderne, ca şi lipsa de temei a consideraţiilor prinţului Salina, care vedea Sicilia încremenită într-un somn milenar. Rezolvînd strălucit — la proporţiile de loc exagerate ale unui film în două serii — dilema timpului despre care scriam la început, Luchino Visconti a realizat una din capodoperele cinematografiei contemporane. La împlinirea ei şi-a adus aportul o distribuţie de mare prestigiu artistic (Burt Lancaster, Alain Delon, Claudia Cardinale, Serge Reggiani, Paolo Stoppa şi alţii) capabilă să redea în ambianţa renăscută a acelui timp de istorie, registrul de o largă cuprindere a simţămintelor şi gîndurilor care fac din eroi oamenii clasei şi epocii lor. EUGEN ATANASIU CRONICA FILMULUI EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ - BI AL TUTUROR UNITĂŢILOR AGRICOLE (Urmare din pag l-arespunzătoare, cîntărirea şi folosirea cît mai chibzuită a furajelor obţinute se folosesc în cele mai multe din unităţi, problema gospodăririi furajelor, a utilizării economicoase a acestora stînd în centrul atenţiei colectiviştilor şi conducerii gospodăriilor colective. In scopul informării şi pregătirii lucrătorilor din agricultură cu descoperirile ştiinţei şi tehnicii, cu tehnica nouă, pentru cunoaşterea modului de folosire a noilor maşini, a celor mai avansate metode agrotehnice şi de organizare a muncii, anual la casa regională a agronomului, prin cursuri de scurtă durată, sunt pregătiţi peste 3 000 de colectivişti, mecanizatori şi specialişti din unităţile agricole de producţie. In anul 1963 numărul acestora a fost de 3 200, iar în acest an pînă în prezent s-au pregătit peste 3 400 colectivişti, mecanizatori, brigadieri şi specialişti cu studii medii şi superioare. Tot în acest an au mai fost şcolarizaţi 2 210 îngrijitori crescători de animale, în 15 centre din regiune. Sarcina organizării întregii producţii agricole pe baze ştiinţifice şi a rapidei însuşiri a tehnicii moderne de care dispunem a impus, odată cu reorganizarea conducerii agriculturii, o îmbunătăţire simţitoare în organizarea învăţămîntului de masă al lucrătorilor din producţie. In anul 1963 au urmat cursurile celor 901 cercuri agrotehnice, zootehnice şi hortiviticole anii I şi II un număr de 31 002 colectivişti. Pentru anul şcolar 1964—1965, ca urmare a măsurilor luate, au fost recrutaţi şi înscrişi în anii I, II şi III de învăţămînt, 31 461 colectivişti şi s-au asigurat în acelaşi timp condiţiile materiale pentru buna organizare şi desfăşurare a acestor cursuri. Pentru introducerea şi răspîndirea metodelor noi, avansate şi a experienţei înaintate, un rol important îl are stimularea morală şi materială a unităţilor şi cadrelor fruntaşe. Ţinînd cont de acest lucru, consiliul agricol regional a organizat un număr de concursuri agricole, pe teme ale creşterii producţiei agricole. Anul trecut a fost organizat concursul pentru obţinerea unor producţii mari de porumb, iar pentru acest an au fost organizate 6 concursuri, din care unul s-a şi încheiat. Este vorba de cel pentru obţinerea unor producţii mari de grîu în cadrul căruia au fost premiate un număr de 22 unităţi şi 10 brigăzi. In sprijinul popularizării experienţei înaintate, consiliul agricol regional a tipărit in acest an numeroase afişe pliante şi broşuri care au pus la dispoziţia colectiviştilor metodele noi de lucru, totodată popularîzînd rezultatele bune obţinute de fruntaşii în producţie. Un ajutor preţios, în generalizarea şi aplicarea experienţei înaintate în multe unităţi de producţie, l-a adus în acest an organizarea întrecerii socialiste între cele 257 gospodării colective şi între echipele şi brigăzile din cadrul acestora. Consiliile agricole se preocupă în continuare de probleme legate de sporirea în anul 1965 a producţiei de cereale, plante tehnice, furajere, carne, lapte, de continua consolidare și dezvoltare a gospodăriilor colective, de extinderea mecanizării la un număr cît mai mare de lucrări agricole, de extinderea suprafeţelor irigate, a plantaţiilor vitipomicole pe terase etc. Consiliul agricol regional, îndrumat şi sprijinit permanent de comitetul regional de partid şi de comitetul executiv al sfatului popular regional, urmăreşte îndeaproape cum se aplică pe teren toate aceste măsuri şi eficienţa multiplelor forme de introducere şi răspîndire a ştiinţei, tehnicii şi experienţei înaintate în gospodăriile colective, convins fiind că aceasta constituie una din căile principale de creştere a producţiei agricole şi în acelaşi timp o sarcină de răspundere pentru specialiştii din agricultură. 2000. 2/XL 1964 — 6209 Deschiderea expoziţiei „Grafica din R. P. Chineză“ Joi la amiază a avut loc în Capitală deschiderea expoziţiei „Grafica din Republica Populară Chineză“,, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă cu prilejul aniversării a 15 ani de la proclamarea R. P. Chineze. Au ..participat Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ion Dumitru, adjunct al ministrului industriei petrolului şi chimiei, reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, Uniunii Artiştilor Plastici, Sfatului Popular al Capitalei, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Au fost de faţă Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze în R. P. Romînă, şi membri ai ambasadei, reprezentanţi, ai corpului , diplomaţie acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) Traduceri din literatura contemporană chineză . In Editura pentru literatură universală a apărut un volum de nuvele şi schiţe de Sen Ian-pin, cunoscut ca scriitor sub numele de Mao Dun. Ediţia cuprinde nuvelele „Viermii de mătase“, „Recolta de toamnă", „Prăvălia lui Lin“, povestirea „Trei tineri“ şi patru schiţe, lucrări dintre cele mai reprezentative ale genului scurt din opera scriitorului. Traducerile sunt semnate de Demostene Botez, Tamara Gane, Ecaterina Varzar, Alice Gabrielescu şi Nina Gafiţa. In ultimii ani din literatura contemporană chineză au mai apărut lucrări din creaţia unor scriitori cum sunt Go Mo-jo, Lao Z e, Ciao Su-li. Printre lucrările tipărite în aceeaşi perioadă din literatura clasică se numără o cuprinzătoare antologie poetică, apărută în Biblioteca pentru toţi, fragmentul „Pe malul apei" din amplul roman al lui $1 Naian, două volume de „Opere alese“ de Lu Sin. (Agerpres) MEMENTO Prinţesa circului: Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19.30 ; Maria Stuart: Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia (1471.71), ora 19.30 ; O femeie cu bani : Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19.30 ; Biedermann şi incendiatorii şi Inima mea este pe înălţimi : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, bd. Schitu Măgureanu (tel. 14.60.60), ora 19,30 ; Comedia erorilor : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74 50), ora 19,30 ; Pofta vine... rîzînd : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20 ; Băiatul şi vîntul , ora 16; Eu şi materia moartă : Teatrul „Ţăndărică" (1587.37), ora 20.30 ; Pagini alese din revista de altădată : Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy (15.36.78), ora 20 ; Şi băieţii şi fetele : Teatrul „C Tănase“, sala Victoria, ora 20 ; Spectacol prezentat de Ansamblul circului chinezesc de stat (11.01.20), ora 20. Circul CINEMA Ghepardul (ambele serii) : Patria (11 86.25), orele : 9 — 13 — 17 -21 ; Enrico Caruso: Carpaţi (13.92 72), orele : 10 — 12 — 14 — 16 ; Viaţă particulară : Republica (11.03.25), orele: 9.15 — 11,30 — 13,45 - 16.30 — 18,45 — 21,15 ; Festival (15 63 84) orele : 9.15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30; Modern (23 71.01), orele: 10.15 — 12,30 - 14,45 - 17 — 19.15 — 21,30; Drama ciocîrliei : Luceafărul, orele : 9.15 — 11,30 - 13,45 — 16 - 18.15 — 20.30 ; Capitol (18.29.17), orele : 9,30 — 11.45 — 14 — 16,15 — 18,45 - 21 ; Tomis (21 49 46), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20.30 ; Melodia (12 06 88), orele : 9,45 — 12 - 14,15 - 16,30 — 18,45 — 21 ; Al nouălea nume : Grivița (17 61 58), orele : 10 — 12 — 16 — 18 — 20; Hotari : București (15 61 54), orele : 9,30 - 13 - 16,30 — 20 ; Dragoste la zero grade : Victoria (16 28 79), orele: 10 - 12 - 14 - 1618,15 - 20,30; Flamura (2307 40), orele - 9,15 — 11,30 - 13,45 — 16 - 18,15 - 20,30; Giuleşti (tel 17 55.46), orele : 9,15 — 11,30 - 13,45 — 16 - 18,15 -20,30 ; Cei şapte magnifici : Central (14.12.24), orele ■ 9,30 - 12,15 — 15 — 18 — 20,45 ; înfrăţirea între popoare (1731 64), orele: 10 - 14.30 - 17,30 -20.30 ; Floarea Manto : Lumina (tel 16.23 35), orele : 10 - 12 - 14 - 16 — 18.15 — 20,30 ; Cultural (16 25.39), orele: ÎS _ 17 — 19 — 21 ; Asasinul din cartea de telefon: Union (13 49 04), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Program pentru copii, ora 10 şi Braţul nedrept al legii, orele 11,30 - 13 45 ~ 16 -18.15 — 20.30: Doina (16.35.38); Vizitaţi Zakopane — Medicii din Sierra — Mişcările pămîntului — Cuvînt cu cuvînt — Greva — Balada primăverii : Timpuri noi (15 61 10). orele 10—21 în continuare : Ciociata : Excelsior (18 10 88). orele : 10 - 12.30 - 15.30 - 18 -20.30 ; Adeseo orele : 14 — 16,15 — 18,45 21 ; Banda de laşi : Drumul sării (14 10 37), orele : 16 - 18 - 20 ; Feroviar (16 22 73), orele : 10 - 12 — 14 — 16 - 18,15 - 20,30 ; Ocolul pămîntulu in 80 de zile: Dacia (tel. 16.26.10), orele : 9,St — 13 — 16,30 — 20 ; Aventura de la miezul nopţii : Buzeşti (15 62 79), orele: 15 - 17 - 19 — 21 ; Vara în nordul sălbatic : Crîngasi (17 38 81), orele : 16 — 18 — 20 ; Pagini de istorie — Romînia orizont 64 : Bucegi (17 05 47), orele : 9 — 13 — 19,15; Comisarul: Unirea (17 10 21), orele : 11 — 18,15 — 20,30 ; îndrăgostitul : Flacăra (tel 21 35 40) orele: 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ; La strada : Vitan (tel. 21 39.82), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Braţul nedrept al legii : Mioriţa (14 27 14), orele: 10 - 12 — 14 - 16 — 18,15 — 20,30; Rahova (23 91 00) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Lira (15.66.66), orele : 15,30 — 18 - 20,30 ; Bărbaţii : Munca (21 50 97), orele : 16 - 18,15 - 20,30 ; Arta (tel. 213186), orele: 15-17-19-21; Sechestratul din Altona : Moșilor (12.52.93), orele : 15,30 - 18 - 20,30 ; Falsificatorul : Popular (tel 25 15.17.), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Moral 63 : Aurora (25.04.66), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; Floreasca (12.28.30), orele : 16 — 18.15 — 20,30 ; Rebelul magnific : Volga (11.91.26), orele : 9,30 - 11,45 - 14 — 16,15 — 18.30 . M-am îndrăgostit la Copenhaga : Viitorul (11.48.03), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Comoara din lacul de argint: Colentina (25.07.09), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Ferentari (23.17 50), orele : 10 — 16 — 18.15 — 20,30 ; Galapagos : Cosmos (25.19.15), orele : 16 — 18 — 20 ; Doi colonei : Progresul (23.94.10), orele : 15.30 — 18 — 20,15 ; Singurătatea alergătorului de cursă lungă : Cotroceni (1362.56), orele : 15,30 - 18 - 20,30 ; Pășesc prin Moscova : Pacea (16.29.02), orele : 16 — 18 — 20 GRĂDINI Drama ciocîrliei : Capitol (16.29.17), ora : 19,30; Tomis (21 49 46), ora 19; Viată particulară : Festival (15 63.84), ora 20 ; Stadionul Dinamo (11.03.72), ora 20,15 ; La strada : Vitan (21.39.82), ora 19 ; Hatari : Doina (16.35.38), ora 19,15 ; Bratul nedrept al legii : Lira (15 66.66), ora 19,15 ; Rahova (23.91 00), ora 19 ; Comisarul : Unirea (17 10.21), ora 19,15 ; Sechestratul din Altona : Moşilor (12.52.93), ora 19,15 ; Aventura de la miezul nopţii : Buzeşti (15 62 79), ora 19,30 ; Bărbaţii : Arta (21.31 86) ora 19,15 ; Moral 63 : Aurora (12.32.77) ora 20. VINERI 2 OCTOMBRIE 19 : Jurnalul televiziunii ; 19,10: Emisiune pentru tineretul şcolar. Vă place muzica ? 20 : Săptămîna; 21: Shakespeare şi artele plastice (II); 21,20 : N’FUMA — documentar despre viaţa şi obiceiurile poporului din Guineea; 21,30: Muzică distractivă; In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. SIMBATA 3 OCTOMBRIE 19 : Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Năzdrăvăniile vulpii ; Pisica vrea mănînce vulturi (adaptare şi dramizare de Sergiu Miloran) ; 19,45 : vestea păsării Tyo ; 20 : Rodul toainei îmbelşugate; 20,30: Tonitza; 20: Comici vestit! ai ecranului : Stana Bran în retrospectivă ; 22 . Ci Doina Badea ; In încheiere • Bule da stiri, sport, buletin meteorolog TELEVIZIUNE