Romînia Liberă, octombrie 1964 (Anul 22, nr. 6209-6234)

1964-10-02 / nr. 6209

PAGINA a 2-a “ y2­7?jgS*­u­f" Casa de cultură din oraşul Oţelul Roşu, raionul Caransebeş, pe care o vedeţi în clişeul de mai sus se bucură de atenţia cetăţenilor care o vizitează des, participînd la spectacolele ce se dau aici Foto : agerpres Cum te informezi pe peronul gării C­e-ar fi să ne continuăm călăto­ria noastră — întreruptă în fi­nalul recentului reportaj „Cu geamantanul prin oraş *) — prin poarta feroviară a capitalei, Gara de Nord ? Să coborîm din nou, aşa­dar, de pe scările vagonului şi să încercăm să ne descurcăm în vasta privelişte citadină a unui oraş mo­dern în plină dezvoltare. Cetăţeanul care n-a mai fost în ultima vreme în Bucureşti (şi chiar cel care vine des) îşi pune felurite întrebări. Cum s-o fi numind strada ce de-abia a luat fiinţă în noul car­tier de pe Şoseaua Giurgiului sau bulevardul apărut peste noapte în cartierul Giuleşti ? Cu ce tramvai sau troleibuz se ajunge în cutare loc ? Ai sosit pe peron dis-de-dimi­­neaţă şi vrei să afli adresa spitalului unde se află internată o rudă sau lo­calizarea precisă a cutărei instituţii unde ai o treabă de rezolvat. Poate eşti în drum — între două trenuri — şi profitînd de ceasurile libere pînă la continuarea călătoriei spre alt colţ de ţară, vrei să vizitezi un mu­zeu, să vezi un film, sau vrei, pur şi simplu, să te plimbi printr-un parc frumos şi pitoresc. Sau ai ne­voie să tîrguieşti un anume articol de la o unitate comercială cu profil specific ori, poate, eşti pasionat ama­tor de fotbal şi vrei să ştii pe care stadion joacă echipa ta favorită. Cum te descurci într-o asemenea si­tuaţie? Dacă eşti necunoscător al locurilor şi — temerar — încerci să te orien­tezi singur, dibuind din om în om răspunsul la astfel de întrebări, nimereşti într-un labirint atît de complicat, încît pînă la urmă te laşi păgubaş. In fond, este vorba de timpul preţios al cetăţenilor şi de posibilitatea pe care ei trebuie s-o aibă, într-un oraş mare şi modern, de a fi informaţi cu promptitudine despre meleagurile pe care le vizi­tează. Are călătorul, în Gara de Nord, un asemenea mijloc compe­tent de informare la dispoziţie ? Să încercăm să elucidăm lucrurile chiar la faţa locului. P­em­peron, în pasajul central, te întîmpină un cuvînt amăgitor scris cu litere mari: „Infor­maţii“. Spun amăgitor, deoarece in­formaţiile pe care le primeşti aici se referă în mod strict la mersul trenurilor. Cum rămîne însă cu posibilitatea noastră de a ne informa ? Să încer­căm la ghişeul O.N.T., aflat la o dis­tanţă de cîţiva paşi, tot pe peron. Din păcate, aici înregistrăm o exi­stenţă prezumtivă şi fantomatică, deoarece biroul acesta nu are nici un orar (funcţionarul vine şi pleacă) şi este alocat altui scop : primirea turiştilor şi îmbarcarea lor în auto­care. Altă chestiune deci. Atunci ? Să mai căutăm altceva — un panou, o hartă, un pliant, un *) Ţinînd seama de o realitate evi­dentă, întreprinderea de hoteluri Bucureşti a desfiinţat, vineri 25 sep­tembrie a.c. biroul de repartizare din Gara de Nord, ghid — căci gara este mare! Dar, vorba ceea, mai degrabă găseşti un ac într-un car cu fîn decît aşa ceva în Gara de Nord. Cu chiu, cu vai însă, am găsit o cameră mică, ascunsă undeva pe peron. De fapt, este o veche cunoştinţă a noastră. Adică fostul birou — proaspăt desfiinţat — de repartizare a came­relor hoteliere. Aceiaşi funcţionari, transformaţi peste noapte din plani­ficatori ai spaţiului hotelier în „ghizi“. Doar că din trei a rămas numai unul de serviciu. Tocmai a­­cum dă relaţii unor călători dornici să afle cum să găsească adresele so­licitate. Un cetăţean grăbit primeşte răspunsul : — Luaţi tramvaiul 3 sau autobu­zul 86 şi la capătul liniei găsiţi ceea ce căutaţi. Omul dă să iasă val-vîrtej pe uşă. T­IMPUL CETĂŢEANULUI bucuros că a aflat răspuns la între­bare. Noroc că o femeie care era la rînd la ghişeu a făcut — cu un zîm­­bet dojenitor — următoarea re­marcă : — Aţi greşit, tovarăşe. Asta v-am cerut eu. Nu vă amintiţi ? V-am în­trebat unde este Muzeul satului. Cel dinaintea mea v-a rugat să-i spuneţi cu ce mijloc de transport poate a­­junge pînă la spitalul Colentina. îl încurcaţi rău şi puneţi omul pe drumuri... Am mai putea să dăm şi alte exemple în acest sens. Nu este însă nevoie. De fapt, şi funcţionarii care lucrează aici ne-au mărturisit că nu au nici în clin, nici în mînecă cu asemenea muncă. Funcţionara care era de serviciu ne-a spus că este de meserie contabilă (cum de altfel sunt şi ceilalţi) şi nu are nici o pregătire de ghid. Ca să nu mai vorbim de faptul că acest aşa-zis birou de in­formaţii generale are un orar cu to­tul nepotrivit. Ne mai punem şi următoarea în­trebare: ce rost are ca un asemenea birou, care presupune o informare amplă şi cît mai multilaterală, să fie patronat de întreprinderea hote­lieră bucureşteană (prin însăşi na­tura lucrurilor limitată la im singur sector de activitate?) Este un fapt clar că acest (hai să-l numim!) bi­rou de informaţii din Gara de Nord nu există decît în mod formal. O asemenea rezolvare superfi­cială a unei justificate cerinţe cetăţeneşti trebuie să dea de gîndit sfatului popular al capitalei, care este cel mai în măsură să solu­ţioneze în mod corespunzător această situaţie. Bineînţeles, în strînsă co­laborare cu O.N.T. Carpaţi şi cu Mi­nisterul Transporturilor şi Teleco­municaţiilor, instituţii interesate în vederea unei rezolvări adecvate. Dacă „există“ un birou de informa­ţii, atunci el trebuie să-şi desfăşoare activitatea cu toată seriozitatea. In însemnările noastre, ne-am re­ferit în mod concret la oraşul Bucu­reşti, dar lucrul acesta este valabil şi pentru alte mari centre din ţară, unde existenţa unor mijloace com­petente de informare a călătorilor este impusă de însuşi ritmul modern al vieţii. Călătorul care soseşte la Cluj, la Iaşi sau la Galaţi are, la fel, nevoie de ghizi bine pregătiţi, cu cunoştinţe foarte diverse, capabili să răspundă relaţiilor cerute de so­licitanţi. Fireşte, nu oricine poate să îndeplinească această muncă (şi blo­carea pe schemă a unor contabili cu pregătire în altă direcţie, aşa cum se întîmpla la aşa-zisul birou din ca­pitală, ni se pare lipsită de răspun­dere), căci în această profesiune se cer, în afară de cunoştinţe multiple, talent şi am spune chiar pasiune. Dezvoltarea continuă a marilor noastre centre urbane presupune crearea unor largi posibilităţi de in­formare şi îndrumare a cetăţenilor. Socotim că aceste posibilităţi de in­formare trebuie să fie cît mai largi, cuprinzînd o veritabilă chintesenţă a tot ceea ce este de văzut şi este util pentru cel sosit în vizită, de la adresele unităţilor de utilitate pu­blică pînă la repertoriul instituţii­lor culturale sau la orarul mijloa­celor de transport puse la dispozi­ţie. Este important ca activitatea de informare să se lărgească prin tipă­rirea unor pliante ale O.N.T., cu explicarea detaliată a noii hărţi a oraşului, cu arătarea mijloacelor de transport şi a tuturor relaţiilor uti­le în acest scop. Aceste informări vizuale trebuie afişate la loc vizibil, pentru a oferi călătorului o posibi­litate în plus de a se orienta. Nu ne propunem să enumerăm aici toate aceste prestaţii, prin în­săşi natura lor foarte diverse, dar studierea cu atenţie a acestor do­leanţe şi rezolvarea lor cu operati­vitate sunt impuse de viaţă, sunt ne­cesare. O informare atentă, comple­tă, face parte din curtoazia şi ama­bilitatea noastră de fiecare zi, trăsă­turi statornicite în relaţiile cu pu­blicul. Orice oră irosită din timpul atît de preţios al solicitantului re­prezintă o lipsă în activitatea unor servicii de larg interes. La locul lui de muncă, fiecare ce­tăţean este respectat. De acelaşi res­pect, pe deplin meritat, el trebuie să se bucure şi în contactul său ne­mijlocit cu unităţile de utilitate pu­blică. Iar în acest sens, biroul de in­formaţii din Gara de Nord este o restanţă care se cere cît mai degrabă lichidată. D. TABACU SAFTAMINA VIITOARE PE ECRANE Premiul special al juriului la Festivalul filmului rom­ânesc de la Mamaia 1964 „STRĂINUL“ Scenariul : Titus Popovici Regia : Mihai Iacob Cu , Ştefan Iordache, Irina Petrescu, Şerban Cantacuzino, Ştefan Ciobotăraşu, George Calboreanu, Fory Eterle, George Măruţă, Gheorghe Dinică, Corina Constantinescu, Costa­che Antoniu, Nae Roman România liberă Programul televiziunii de la 1 la 10 octombrie DUMINICA 4 OCTOMBRIE 8,50 : Gimnastica de înviorare la domiciliu ; 9,00 : Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar . Marile emo­ţii, mici. Aventurile echipajului Val- Virtej „In Matto Grosso“ (reluare). Telejurnalul pionierilor. Poşta televi­ziunii ; 10,30 : Reteta gospodinei ; 11 : Emisiunea pentru sate ; 19 : Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Aventurile lui Robin Hood (VIII). Proba apei ; 19,35: Anotimpuri. Film : 21,20 : Două schiţe umoristice ; 22 : Cîntă orchestra de muzică uşoară André Popp . In înche­iere : Buletin de ştiri. Sport. Buletin meteorologic. LUNI 5 OCTOMBRIE 19: Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Ştiinţă şi tehnică pentru tineretul şcolar . Să privim cerul (II); 19,40 : Sonate. Film : 21,20 : Solişti şi forma­ţii artistice ostăşeşti în Studio ; 21,50: Telesport. ; In încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic. MARŢI 6 OCTOMBRIE 19 : Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Pentru tineretul şcolar : Pagini de album folcloric ; 19,40 : Emisiunea de ştiinţă . Energia în slujba progresu­lui ; 20 : Revista spectacolelor; 21 : Vă salutăm — emisiune muzicală. Transmisiune de la Berlin ; în înche­iere : Buletin de ştiri. Buletin meteo­rologic. JOI 8 OCTOMBRIE 19: Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Pentru tineretul şcolar: Ce să fiu?; 19,40 : Transmisiune de la Opera de Stat din Iaşi : Nunta lui Figaro de W. A. Mozart. In pauze : O repetiţie cu Jerome Robbins. Documentar: Poşta televiziunii . In încheiere : Bu­letin de ştiri. Buletin meteorologic. VINERI 9 OCTOMBRIE 19: Jurnalul televiziunii ; 19,10: Pentru copii ; De vorbă cu un... clo­poţel — Emisiune de versuri de Ion Hobana şi Mihnea Moisescu ; 19,35 : Vînzătorul, cu Abot şi Costello ; 20 ; Săptămîna ; 21 ; Carnet plastic ; 21,20; Melodii de dragoste. Cîntă: Mihaela Păsărin, Irina Creţescu, Vasile Micu, Cornel Rusu şi o formaţie instrumen­tală condusă de Nicuşor Predescu; în încheiere : Buletin de ştiri. Bule­tin meteorologic. SIMBATA 10 OCTOMBRIE 19: Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Cîntec şi joc. Program susţinut de formaţii artistice de elevi. Transmi­sie de la Iaşi ; 19,50 : In faţa hărţii ; 20 : Cotidiene. Film de scurt metraj ; 20,10 : Cîntă­ria Braia ; 20,40 : Insom­nie de Sandu Marian şi Al. Bibescu ; 21,30 : Meşteşug milenar. Documentar: 21,40. Talente, de închiriat. Emisi­une muzical-distractivă realizată de Televiziunea cehoslovacă , în înche­iere . Buletin de știri. Sport. Buletin meteorologic. CARNET CULTURAL ’ 99Ghepardulii Aflaţi în faţa unor tablouri atot­cuprinzătoare ale epocii şi tipologiei umane, în marile opere ale literatu­rii, cineaştii au de rezolvat transpu­nerea sub semnul dilemei: timp de literatură sau timp cinematografic. Diferenţa dintre cele două măsuri fiind asemănătoare celei dintre ani şi secunde, publicului i se oferă, frecvent, rezumate, iar nu concen­trate ale operei. In această privinţă, Luchino Visconti are părerea sa : „Un film nu este un roman şi, chiar dacă este făcut după un roman, el posedă o viaţă pe de-a-ntregul inde­pendentă". Ghidat de această con­cepţie el s-a reîntors în Sicilia — unde cu ani în urmă realizase fil­mul „Se cutremură pămîntul“ — pentru a evoca o perioadă de răscru­ce în istoria poporului italian : pră­buşirea nobilimii feudale şi ascen­siunea burgheziei, în anii formării statului naţional unificat. Acestei perioade i se con­sacră Giuseppe Tomasi di Lampe­dusa în romanul său „Ghepardul" — „una din mari­le opere literare ale secolului" (A­­ragon) — înfăţişînd cu realism lucid dialectica socială în plină acţiune, în vremea marilor prefaceri ce au avut loc cu un veac în urmă. Romanul filtrează însă avalanşa evenimentelor revoluţionare prin ex­perienţa de viaţă şi prin filozofia o­­limpiană a prinţului de Salina, des­cendentul unei faimoase familii a­­ristocratice şi intelectual de vază al timpului său, în portretul căruia criticii au aflat asemănări izbitoare cu biografia autorului. Dar Visconti nu se identifică cu o atare optică. El păstrează din resemnarea înțe­leaptă a lui Fabrizio Salina (atît de logic motivată și aforistic exprimată în roman) elementele care coincid cu judecata implacabilă a istoriei. Transpunerea cinematografică îşi dobîndeşte astfel autonomia, în pri­mul rînd, prin obiectivitatea cu care observă oamenii şi epoca — refuzînd orice peleire nostalgică a trecutului, întruchipat de Salina, prin contrast cu rapacitatea febrilă a noilor stă­­pîni, ignoranţi şi mercantili — ca Sedara. In filmul său, Visconti rămîne fi­del cărţii prin adîncimea cercetării antagonismului dintre două clase ex­ploatatoare care se succed, predîn­­du-şi puterea într-un moment de cri­ză revoluţionară, pentru a-şi salva existenţa şi privilegiile — pe seama poporului. Eliminarea ultimelor două capitole, ca şi introducerea unor epi­soade care lipsesc din roman — lup­tele de pe străzile oraşului Palermo sau ecoul execuţiei în zori, după bal, a garibaldinilor — nu dăunează e­­chilibrului ecranizării şi nu modifică traiectoria morală a personajelor. Dimpotrivă. Dintr-un roman de o densitate analitică excepţională care însă — cum s-a observat — lasă im­presia unei bijuterii de muzică de cameră, Visconti reconstituie fresca vie a epocii, în marile sale sensuri şi, totodată, în cele mai caracteristi­ce detalii, cu o exactitate intr-ade­văr prodigioasă. Nu vom insista în cele ce urmea­ză asupra modului în care Visconti a ilustrat lumea cărţii filmînd, în pofida unor cheltuieli fabuloase, la palatul Gangi-San Lorenzo din Pa­lermo (secvenţa balului) al cărui pla­fon este decorat de către Giacomo Serpotta, cel mai mare pictor baroc al secolului XVIII, sau reconstituind din piatră faţada şi aripile palatu­lui Donnafugata, în satul Ciminna. Totuşi exigenţa autenticităţii, care-i este proprie regizorului neorealist, deţine un veritabil şi concludent rol pe ecran. Exactitatea cadrului isto­ric exprimă în arhitectură, costu­maţie, recuzită, antagonismul dintre sărăcia biciuită de soare a Siciliei şi paiaţele baroce, dintre iluziile pur­tătorilor tunicilor roşii, garibaldine şi cele ale purtătorilor tunicilor albas­tre, înzorzonate cu decoraţii ale noii „armate regulate“, piemonteze, din­tre grandoarea aurită a nobilimii şi brutalitatea cinică a burgheziei, lip­sită de blazoane, dar stăpînind cu „o inteligenţă drăcească“ forţa de neîn­­frînt a banului. O întreagă configu­raţie morală devine limpede specta­torului în plastica imaginii (opera­tor: Giuseppe Rotunno) care recreea­ză cu o cromatică picturală, descrip­ţiile ce le face în carte Lampedusa, c­u fineţea de observaţie şi concizia de caracterizare ale unui cunoscător temeinic al peisajului şi moravurilor vremii. Confruntarea — cînd subtilă, cînd ostentativ evidentă între cele două clase, pe de o parte, şi popor, pe de alta, nu segmen­tează filmul şi nici nu-i conferă un caracter tezist. Amploarea şi me­ticulozitatea o­­glindirii condiţiei sociale a persona­jelor sînt dominate, consecvent, de acel jalon eteric al mişcării pe care-l simbolizează timpul, înfăptuindu-şi neabătut opera, în evoluţia caracte­relor, în dialog sau coregrafia mimi­­cii, în acel crescendo şi descrescen­­do care fac evidentă lupta fără sfîr­­şit a contrastelor (avîntul şi speran­ţele înşelate, dragostea pură şi cal­culul mercantil, fastul impunător şi oboseala după bal, virilitatea leonină a prinţului şi apropierea grăbită a morţii, farmecul exaltat al lui Tan­­credi şi odioasa lui renegare a gari­baldinilor) capătă relief scurgerea de neoprit a vremii, zbuciumul şi bi­ruinţa efemeră a celor ce preluau a­­tunci frînele Italiei moderne, ca şi lipsa de temei a consideraţiilor prin­ţului Salina, care vedea Sicilia în­cremenită într-un somn milenar. Rezolvînd strălucit — la proporţii­­le de loc exagerate ale unui film în două serii — dilema timpului despre care scriam la început, Luchino Vis­conti a realizat una din capodoperele cinematografiei contemporane. La împlinirea ei şi-a adus aportul o dis­tribuţie de mare prestigiu artistic (Burt Lancaster, Alain Delon, Clau­dia Cardinale, Serge Reggiani, Paolo Stoppa şi alţii) capabilă să redea în ambianţa renăscută a acelui timp de istorie, registrul de o largă cu­prindere a simţămintelor şi gînduri­­lor care fac din eroi oamenii clasei şi epocii lor. EUGEN ATANASIU CRONICA FILMULUI EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ - BI AL TUTUROR UNITĂŢILOR AGRICOLE (Urmare din pag l-a­­respunzătoare, cîntărirea şi folosirea cît mai chibzuită a furajelor obţi­nute se folosesc în cele mai multe din unităţi, problema gospodăririi furajelor, a utilizării economicoase a acestora stînd în centrul atenţiei colectiviştilor şi conducerii gospo­dăriilor colective. In scopul informării şi pregătirii lucrătorilor din agricultură cu des­coperirile ştiinţei şi tehnicii, cu teh­nica nouă, pentru cunoaşterea mo­dului de folosire a noilor maşini, a celor mai avansate metode agroteh­nice şi de organizare a muncii, anual la casa regională a agronomului, prin cursuri de scurtă durată, sunt pregătiţi peste 3 000 de colectivişti, mecanizatori şi specialişti din unită­ţile agricole de producţie. In anul 1963 numărul acestora a fost de 3 200, iar în acest an pînă în pre­zent s-au pregătit peste 3 400 colec­tivişti, mecanizatori, brigadieri şi specialişti cu studii medii şi supe­rioare. Tot în acest an au mai fost şcolarizaţi 2 210 îngrijitori crescă­tori de animale, în 15 centre din re­giune. Sarcina organizării întregii pro­ducţii agricole pe baze ştiinţifice şi a rapidei însuşiri a tehnicii moder­ne de care dispunem a impus, odată cu reorganizarea conducerii agricul­turii, o îmbunătăţire simţitoare în organizarea învăţămîntului de masă al lucrătorilor din producţie. In anul 1963 au urmat cursurile celor 901 cercuri agrotehnice, zootehnice şi hortiviticole anii I şi II un număr de 31 002 colectivişti. Pentru anul şcolar 1964—1965, ca urmare a măsu­rilor luate, au fost recrutaţi şi în­scrişi în anii I, II şi III de învăţă­­mînt, 31 461 colectivişti şi s-au asi­gurat în acelaşi timp condiţiile ma­teriale pentru buna organizare şi desfăşurare a acestor cursuri. Pentru introducerea şi răspîndirea metodelor noi, avansate şi a expe­rienţei înaintate, un rol important îl are stimularea morală şi materială a unităţilor şi cadrelor fruntaşe. Ţi­nînd cont de acest lucru, consiliul a­­gricol regional a organizat un nu­măr de concursuri agricole, pe teme ale creşterii producţiei agricole. Anul trecut a fost organizat con­cursul pentru obţinerea unor pro­ducţii mari de porumb, iar pentru acest an au fost organizate 6 con­cursuri, din care unul s-a şi înche­iat. Este vorba de cel pentru obţi­nerea unor producţii mari de grîu în cadrul căruia au fost premiate un număr de 22 unităţi şi 10 bri­găzi. In sprijinul popularizării expe­rienţei înaintate, consiliul agricol regional a tipărit in acest an nume­roase afişe pliante şi broşuri care au pus la dispoziţia colectiviştilor metodele noi de lucru, totodată po­­pularîzînd rezultatele bune obţinute de fruntaşii în producţie. Un ajutor preţios, în generalizarea şi aplicarea experienţei înaintate în multe unităţi de producţie, l-a adus în acest an organizarea întrecerii socialiste între cele 257 gospodării colective şi între echipele şi brigă­zile din cadrul acestora. Consiliile agricole se preocupă în continuare de probleme legate de sporirea în anul 1965 a producţiei de cereale, plante tehnice, furajere, carne, lapte, de continua conso­lidare și dezvoltare a gospodăriilor colective, de extinderea mecanizării la un număr cît mai mare de lucrări agricole, de extinderea suprafeţelor irigate, a plantaţiilor vitipomicole pe terase etc. Consiliul agricol regional, îndru­mat şi sprijinit permanent de comi­tetul regional de partid şi de comi­tetul executiv al sfatului popular regional, urmăreşte îndeaproape cum se aplică pe teren toate aceste măsuri şi eficienţa multiplelor for­me de introducere şi răspîndire a ştiinţei, tehnicii şi experienţei înain­tate în gospodăriile colective, con­vins fiind că aceasta constituie una din căile principale de creştere a producţiei agricole şi în acelaşi timp o sarcină de răspundere pentru spe­cialiştii din agricultură. 2000. 2/XL 1964 — 6209 Deschiderea expoziţiei „Grafica din R. P. Chineză“ Joi la amiază a avut loc în Capi­tală deschiderea expoziţiei „Grafica din Republica Populară Chineză“,, organizată de Comitetul de Stat pentru­ Cultură şi Artă cu prile­jul aniversării a 15 ani de la pro­clamarea R. P. Chineze. Au ..participat Ion Moraru, vice­preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ion Dumi­tru, adjunct al ministrului indus­triei petrolului şi chim­iei, reprezen­tanţi ai conducerii Ministerului Afa­cerilor Externe, Uniunii Artiştilor Plastici, Sfatului Popular al Capita­lei, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Au fost de faţă Liu Fan, amba­sadorul R. P. Chineze în R. P. Ro­­mînă, şi membri ai ambasadei, re­prezentanţi, ai corpului , diplomaţie acreditaţi la Bucureşti. (Agerpres) Traduceri din literatura contemporană chineză . In Editura pentru literatură uni­versală a apărut un volum de nu­vele şi schiţe de Sen Ian-pin, cu­noscut ca scriitor sub numele de Mao Dun. Ediţia cuprinde nuvelele „Viermii de mătase“, „Recolta de toamnă", „Prăvălia lui Lin“, povesti­rea „Trei tineri“ şi patru schiţe, lu­crări dintre cele mai reprezentative ale genului scurt din opera scriito­rului. Traducerile sunt semnate de De­­mostene Botez, Tamara Gane, Ecate­­rina Varzar, Alice Gabriel­escu şi Nina Gafiţa. In ultimii ani din literatura con­temporană chineză au mai apărut lucrări din creaţia uno­r scriitori cum sunt Go Mo-jo, Lao Z e, Ciao Su-li. Printre lucrările tipărite în a­­ceeaşi perioadă din literatura clasică se numără o cuprinzătoare antologie poetică, apărută în Biblioteca pentru toţi, fragmentul „Pe malul apei" din amplul roman al lui $1 Nai­an, două volume de „Opere alese“ de Lu Sin. (Agerpres) M­E­M­E­N­T­O Prinţesa circului: Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19.30 ; Maria Stuart: Teatrul na­ţional „I. L. Ca­­ragiale“, sala Co­media (14­71.71), ora 19.30 ; O femeie cu bani : Teatrul na­ţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19.30 ; Biedermann şi incendiatorii şi Inima mea este pe înălţimi : Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“, bd. Schitu Măgureanu (tel. 14.60.60), ora 19,30 ; Comedia erorilor : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74 50), ora 19,30 ; Pofta vine... rîzînd : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20 ; Băiatul şi vîn­­tul , ora 16; Eu şi materia moartă : Teatrul „Ţăndărică" (15­87.37), ora 20.30 ; Pagini alese din revista de altă­dată : Teatrul „C. Tănase“, sala Sa­voy (15.36.78), ora 20 ; Şi băieţii şi fe­tele : Teatrul „C Tănase“, sala Vic­toria, ora 20 ; Spectacol prezentat de Ansamblul circului chinezesc­­ de stat (11.01.20), ora 20. Circul CINEMA Ghepardul (am­bele serii) : Patria (11 86.25), orele : 9 — 13 — 17 -21 ; Enrico Caruso: Carpaţi (13.92 72), orele : 10 — 12 — 14 — 16 ; Viaţă particulară : Republica (11.03.25), orele: 9.15 — 11,30 — 13,45 - 16.30 — 18,45 — 21,15 ; Festival (15 63 84) orele : 9.15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30; Modern (23 71.01), orele: 10.15 — 12,30 - 14,45 - 17 — 19.15 — 21,30; Drama ciocîrliei : Luceafărul, orele : 9.15 — 11,30 - 13,45 — 16 - 18.15 — 20.30 ; Capitol (18.29.17), orele : 9,30 — 11.45 — 14 — 16,15 — 18,45 - 21 ; To­mis (21 49 46), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20.30 ; Melodia (12 06 88), orele : 9,45 — 12 - 14,15 - 16,30 — 18,45 — 21 ; Al nouălea nume : Gri­­vița (17 61­ 58), orele : 10 — 12 — 16 — 18 — 20; Hotari : București (15 61 54), orele : 9,30 - 13 - 16,30 — 20 ; Dra­goste la zero grade : Victoria (16 28 79), orele: 10 - 12 - 14 - 16­­­­18,15 - 20,30; Flamura (23­07 40), orele - 9,15 — 11,30 - 13,45 — 16 - 18,15 - 20,30; Giuleşti (tel 17 55.46), orele : 9,15 — 11,30 - 13,45 — 16 - 18,15 -20,30 ; Cei şapte magnifici : Central (14.12.24), orele ■ 9,30 - 12,15 — 15 — 18 — 20,45 ; înfrăţirea între popoare (1731 64), orele: 10 - 14.30 - 17,30 -20.30 ; Floarea Manto : Lumina (tel 16.23 35), orele : 10 - 12 - 14 - 16 — 18.15 — 20,30 ; Cultural (16 25.39), orele: ÎS _ 17 — 19 — 21 ; Asasinul din cartea de telefon: Union (13 49 04), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Program pentru copii, ora 10 şi Braţul nedrept al legii, orele 11,30 - 13 45 ~ 16 -18.15 — 20.30: Doina (16.35.38); Vizitaţi Zakopane — Medicii din Sierra — Miş­cările pămîntului — Cuvînt cu cuvînt — Greva — Balada primăverii : Tim­puri noi (15 61 10). orele 10—21 în con­tinuare : Ciociata : Excelsior (18 10 88). orele : 10 - 12.30 - 15.30 - 18 -20.30 ; Adeseo orele : 14 — 16,15 — 18,45 21 ; Banda de laşi : Drumul sării (14 10 37), orele : 16 - 18 - 20 ; Fero­viar (16 22 73), orele : 10 - 12 — 14 — 16 - 18,15 - 20,30 ; Ocolul pămîn­­tulu­ in 80 de zile: Dacia (tel. 16.26.10), orele : 9,St — 13 — 16,30 — 20 ; Aventura de la miezul nopţii : Buzeşti (15 62 79), orele: 15 - 17 - 19 — 21 ; Vara în nordul sălbatic : Crîn­gasi (17 38 81), orele : 16 — 18 — 20 ; Pagini de istorie — Romînia orizont 64 : Bucegi (17 05 47), orele : 9 — 13 — 19,15; Comisarul: Unirea (17 10 21), orele : 11 — 18,15 — 20,30 ; îndră­gostitul : Flacăra (tel 21 35 40) orele: 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ; La strada : Vitan (tel. 21 39.82), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Braţul ne­drept al legii : Mioriţa (14 27 14), orele: 10 - 12 — 14 - 16 — 18,15 — 20,30; Rahova (23 91 00) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Lira (15.66.66), orele : 15,30 — 18 - 20,30 ; Bărbaţii : Munca (21 50 97), orele : 16 - 18,15 - 20,30 ; Arta (tel. 213186), orele: 15-17-19-21; Sechestratul din Altona : Moșilor (12.52.93), orele : 15,30 - 18 - 20,30 ; Falsificatorul : Popular (tel 25 15.17.), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Moral 63 : Aurora (25.04.66), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; Floreasca (12.28.30), orele : 16 — 18.15 — 20,30 ; Rebelul magnific : Volga (11.91.26), orele : 9,30 - 11,45 - 14 — 16,15 — 18.30 . M-am îndrăgostit la Copen­haga : Viitorul (11.48.03), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Comoara din la­cul de argint: Colentina (25.07.09), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Fe­rentari (23.17 50), orele : 10 — 16 — 18.15 — 20,30 ; Galapagos : Cosmos (25.19.15), orele : 16 — 18 — 20 ; Doi colonei : Progresul (23.94.10), orele : 15.30 —­ 18 — 20,15 ; Singurătatea aler­gătorului de cursă lungă : Cotroceni (13­62.56), orele : 15,30 - 18 - 20,30 ; Pășesc prin Moscova : Pacea (16.29.02), orele : 16 — 18 — 20 GRĂDINI Drama ciocîrliei : Capitol (16.29.17), ora : 19,30; Tomis (21 49 46), ora 19; Viată particulară : Festival (15 63.84), ora 20 ; Stadionul Dinamo (11.03.72), ora 20,15 ; La strada : Vitan (21.39.82), ora 19 ; Hatari : Doina (16.35.38), ora 19,15 ; Bratul nedrept al legii : Lira (15 66.66), ora 19,15 ; Rahova (23.91 00), ora 19 ; Comisarul : Unirea (17 10.21), ora 19,15 ; Sechestratul din Altona : Moşilor (12.52.93), ora 19,15 ; Aventura de la miezul nopţii : Buzeşti (15 62 79), ora 19,30 ; Bărbaţii : Arta (21.31 86) ora 19,15 ; Moral 63 : Aurora (12.32.77) ora 20. VINERI 2 OCTOMBRIE 19 : Jurnalul te­leviziunii ; 19,10: Emisiune pentru tineretul şcolar.­ Vă place muzica ? 20 : Săptămîna; 21: Shakespeare şi ar­tele plastice (II); 21,20 : N’FUMA — documentar despre viaţa şi obiceiurile poporului­ din Guineea; 21,30: Muzică distractivă; In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. SIMBATA 3 OCTOMBRIE 19 : Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Năzdrăvăniile vulpii ; Pisica vrea mănînce vulturi (adaptare şi dram­­izare de Sergiu Milor­an) ; 19,45 : vestea păsării Tyo ; 20 : Rodul toai­nei îmbelşugate; 20,30: Tonitza; 20:­ Comici vestit! ai ecranului : Stan­a Bran în retrospectivă ; 22 . Ci­ Doina Badea ; In încheiere • Bule da stiri, sport, buletin meteorolog TELEVIZIUNE

Next