România Liberă, iunie 1965 (Anul 23, nr. 6415-6440)

1965-06-01 / nr. 6415

i,România liberă" nr. sas—i vi—196s — pag. a s­a Cum sînt folosite rezervele interne intr-o cooperativă agricolă de producţie S­înt cîteva sute de ani de a­­tunci. In centrul unei aşezări dobrogene s-au întîlnit două nunţi. Nuntaşii, înfierbîntaţi, s-au luat la ceartă. Mult timp, acel sat — Pecineaga de astăzi — s-a numit Gheringic, adică „nu te duce, mi­reasă“. Mai aproape de zilele noastre, ţă­ranii din Pecineaga şi din Vînători şi-au dat întîlnire în centrul co­munei , şi-au strîns mîinile şi s-au hotărît să lucreze împreună pămîn­tul. Aşa a luat fiinţă o cooperativă agricolă de producţie cu mari po­sibilităţi de dezvoltare. N-au rămas de căruţă în timp, deşi se strîngeau recolte mai mari ca în trecut de pe ogoa­re, pămîntul nu-şi dezvăluise încă pe deplin tainele. Creşterea anima­lelor era slab dezvoltată, cu toate că posibilităţi existau. — Avem ceva rezultate — a spus într-o adunare generală ţăranul cooperator Andrei Bocai. Dar dacă le comparăm cu cele ale unităţilor din Comana, Tătaru sau Cobadin, aşezăm­ tot din raionul nostru, ar trebui să ne plecăm ochii în jos. Apoi a luat cuvîntul inginerul Pe­tre Şes, agronomul unităţii. — împreună cu inginerul zooteh­nist Cornel Dănilă am studiat, la indicaţia comitetului de partid, re­zervele interne care, puse în valoa­re, ar duce la sporirea producţiei a­­gricole, la realizarea unor venituri băneşti mai mari, la creşterea avu­tului obştesc. Să ne gîndim cum tre­buie să muncim de-acum încolo... Intr-o singură şedinţă, nu s-au putut, fireşte, rezolva toate proble­mele. Dar ceea ce este mai impor­tant este faptul că, cu acest prilej, oamenii de aici au fost puşi „pe jar“, li s-au deschis ochii. Pe bri­găzi, în ferme, problemele au fost discutate „la micul amănunt“. In ultimii doi-trei ani, s-au schimbat multe la Pecineaga. As­tăzi, această cooperativă agricolă a ajuns să se numere printre unită­ţile fruntaşe din raionul Negru- Vodă. Valoarea proprietăţii obşteşti se ridică în prezent la 16 356 000 lei. Important este însă faptul că se re­marcă creşterea mijloacelor fixe a­­flate în proprietatea obştească şi în primul rând ponderea mijloacelor mecanizate de transport, a instala­ţiilor şi amenajărilor tehnice. Fon­dul de bază raportat la 100 de hec­tare de teren este de aproape 210 000 lei. — Anul 1964 — ne spune tovară­şul Ion Muşat, preşedintele coope­rativei agricole de producţie — a fost un an, cum să vă spun, obiş­nuit. Să traducem în cîteva... cifre ex­presia „an obişnuit“. In ultima dare de seamă anuală s-a specificat că cooperativa din Pecineaga a reali­zat un venit bănesc de 13 644 000 lei, din care peste 11 000 000 lei au pro­venit din valorificarea produselor pe bază de contract. La fiecare 100 de hectare de teren, s-au realizat 111 000 kg de cereale, 11 900 litri de lapte, 7 827 kg de carne și alte produse. In 1964 s-au vîndut statului, pe bază de contracte, în comparaţie cu a­­nul 1957 : de 7,7 ori mai mult grîu, de 5,5 ori mai mult porumb, de 8 ori mai multă floarea-soarelui, de 12,6 ori mai multă carne, de 13,5 ori mai mult lapte, de 8,4 ori mai multă lină... de 306 hectare, unde s-a folosit griul din soiul Bezostaia, recolta a fost de aproape 3150 kg la hectar. Porum­bului pentru boabe i s-au rezervat 1 410 hectare. Recolta care s-a scos a fost de 3 519 kg de porumb la hectar, cu cîteva sute de kilograme mai mult faţă de prevederi. Unul din cei mai vechi brigadieri de cîmp (majoritatea deţin această funcţie de 10—12 ani) este tovarăşul Seladin Vaccean. El ne-a explicat, pe îndelete, cum a devenit pămîn­tul mai darnic. — Pînă acum cîţiva ani — ne ex­plică brigadierul — ne învîrteam în jurul lui ca flăcăii pe lingă o fată de măritat. Nu aveam îndrăzneala să-i spunem ceea ce aveam pe ini­mă. Am prins curaj atunci cînd am aflat unele lucruri din cercetările făcute de inginerul agronom pe loturile experimentale, cînd ne-am analizat mai temeinic activitatea în fiecare brigadă, cînd am studiat şi adaptat, la condiţiile noastre, reco­mandările, într-o problemă sau alta, ale consiliului agricol. Am aflat că „experienţele Şes“ (după numele inginerului care le-a iniţiat) au fost efectuate pentru a lămuri mai bine care sunt soiurile şi cooperatorii să fie executate. S-a întîmplat uneori ca mecanizatori ca Radu Ciocan, Stan D. Gheorghe şi Osmat Sapuat „să-şi dea în petec“. Dar exigenţa brigadierilor de cîmp şi a inginerului agronom şi-a spus cuvîntul. Lucrările n-au fost recep­ţionate decît după ce au fost refă­cute. In aceste zile, mecanizatorii au trecut cu sapa rotativă peste la­nurile de porumb, au efectuat prima praşilă mecanică la această cultură, au însămînţat porumbul pentru fu­raj pe terenurile unde s-a cosit se­cara pentru masă verde. Membrii brigăzilor de cîmp au efectuat pri­ma praşilă manuală şi rănitul la floarea-soarelui şi au început praşila a doua la sfecla de zahăr. Iniţiativa­­ contabilului principal Intr-o bună zi, contabilul princi­pal al unităţii, tovarăşul Radu Rai­ta, s-a întors dintr-o deplasare lă­454 900 lei cît se prevăzuse. Cînd a transcris în darea de seamă anuală aceste cifre, inima contabilului prin­cipal a bătut puţin mai tare ! Consiliul de conducere al unităţii s-a îngrijit ca prin executarea com­plexului de lucrări agrotehnice, prin executarea corectă a tăierilor, prin combaterea dăunătorilor, producti­vitatea livezii (care se întinde pe 27 de hectare) să crească. S-au obţinut producţii mari la hectar şi la stru­gurii de masă. O suprafaţă destul de mare a fost rezervată culturii căp­şunilor. Ii bate gîndul pe cei din Pecineaga să organizeze culturi de ciuperci aşa cum au văzut la vecinii lor din Costineşti. In hotărîrea lor de a pune în va­loare rezervele interne pentru spo­rirea producţiei agricole, coopera­torii de aici folosesc cu pricepere fiecare petec de pămînt. Anul tre­cut, prin defrişarea unor arbori, prin desfiinţarea şi îngustarea unor drumuri s-au cîştigat 13 hectare de teren. Dar se foloseşte şi terenul dintre pomi sau dintre plantele de porumb. Anul trecut, practicînd sistemul culturilor intercalate s-a realizat, fără a diminua recolta de porumb, o producţie globală de 45 000 kg de fasole şi 850 000 kg de dovleci. In 1965, s-a procedat la fel. O întrebare şi patru Am adresat, în cursul vizitei făcute „CE POSIBILITĂŢI SOCOTIT! CA MAI SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE ŞI UNITĂŢII ?“ Iată cîteva din răspunsurile ION MUŞAT, preşedintele cooperativei agricole : „Este drept că în ultimii ani am transportat pe cîmp cantităţi sporite de îngrăşăminte organice. Dar consiliul de conducere al unităţii noastre nu a ur­mărit ca aceeaşi preocupare să existe la toate bri­găzile de cîmp. Anul acesta, bunăoară, brigada a lll-a a transportat cu 1 100 tone de gunoi de grajd mai mult decît brigada a IV-a. Administrarea în­grăşămintelor, îndeosebi a celor chimice, se face adesea „după ochi". Vechea cartare agropedolo­­gică a solurilor noastre nu mai corespunde, iar la­boratorul regional de agrochimie (înfiinţat acum doi ani) nu şi-a început pînă acum activitatea aşa cum ar fi trebuit". ANDREI BOCAI, membru în consiliul de condu­cere al unităţii : „in sectorul zootehnic, cu toate re­zultatele bune obţinute, există suficiente rezerve in­terne nefolosite. In primul trimestru al acestui an, am fi realizat un venit mai mare dacă cele 129 de exemplare de tineret bovin puse la îngrăşat s-ar fi livrat la termenul stabilit. Dar au existat unele lip­suri în hrănirea şi îngrijirea acestui lot şi urmările le-am văzut cu toţii. Consider că mai avem multe de făcut pentru a realiza o pondere corespunzătoare a vacilor în cadrul fermei de bovine. Ne-am şi pro­pus ca pînă la sfîrșitul anului animalele-matcă să re­prezinte 60 la sută din efectivul total de bovine", la Pecineaga, următoarea întrebare : POT FI PUSE IN VALOARE PENTRU PENTRU ÎNTĂRIREA ECONOMICA A primite : VASILICA TOADER, membru al cooperativei agri­cole : „Ne numărăm, în raionul Negru-Vodă, prin­tre unităţile care cresc an de an un mare număr de păsări. Cu toate acestea, n-am ajuns pînă acum să populăm crescătoria în întregime cu pui obţi­nuţi din staţiunea noastră de incubaţie. Anul acesta, am cheltuit cu procurarea puilor necesari aproape 70 000 lei. Socotesc că ar fi în interesul unităţii noastre să amenajăm o stafie de incubaţie proprie cu o capacitate mai mare. Am putea — dat fiind faptul că vom avea o matcă bună de păsări — să livrăm, începînd din 1966, pui şi altor unităţi". SUCURI APSELAM, vicepreşedinte al unităfii: „în general, în ultimul timp am reuşit să evităm de­păşirea consumului de zile-muncă planificate. Dim­potrivă, am realizat chiar fără să se influenţeze producţia — unele economii la acest capitol. In sec­torul legumicol însă se întîmplă cazuri cînd nu se respectă întocmai cele stabilite. Am și luat măsurile cuvenite ca asemenea risipă a zilelor-muncă să nu se mai repete. De asemenea, consiliul de conducere urmărește să se înregistreze la timp, cu maximum de exactitate produsele obținute, ca și animalele ce apar prin fătare". I „Experienţele Şes“ Pămîntul celor din Pecineaga se întinde „ca-n palmă“. Ca să cuprin­dem cu privirea cîmpia, ne-am suit pe dealul Gheringicului. De aici, am admirat tarlalele semănate cu grîu, porumb, floarea-soarelui, plante fu­rajere. Anul trecut, cultivarea cerealelor şi a plantelor tehnice a adus coope­rativei un venit de peste 6,5 mi­lioane lei. La cultura griului, de pe o suprafaţă de 1 644 de hectare s-a obţinut o producţie medie de 2 459 kg la hectar. Pe o suprafaţă hibrizii cei mai potriviţi pentru con­diţiile unităţii, care sunt plantele premergătoare cele mai bune, care este eficacitatea diferitelor lucrări. Oameni „cu stagiu“ Paralel cu folosirea îngrășămin­telor chimice repartizate, la Peci­neaga s-a organizat îngrășarea, pe scară mai largă, a terenurilor cu gunoi de grajd. Anul acesta, de pil­dă, s-au transportat pe câmp 11 773 tone de gunoi de grajd, cu aproape 4 000 tone mai mult ca în tot anul 1964. O rezervă importantă pentru sporirea producţiei o constituie asi­gurarea densităţii optime a plante­lor la hectar. La grîu, se urmăreşte să se asigure la soiurile folosite cel puţin 500—550 de fire pe metrul pă­trat, iar la hibrizii dubli de po­rumb, cel puţin 28 000—30 000 de plante la hectar, întregul complex de măsuri agro­tehnice s-a putut aplica în cele mai bune condiţiuni datorită sprijinului pe care-l dau mecanizatorii de la S.M.T. „23 August“. Am amintit că, la Pecineaga, brigadierii de cîmp sînt oameni „cu stagiu“. Acelaşi lu­cru se poate spune şi despre majori­tatea mecanizatorilor din cele cinci brigăzi de tractoare care lucrează pe aceleaşi terenuri din 1957. — S-a întărit mult colaborarea noastră cu brigăzile de cîmp — a ţinut să sublinieze într-o discuţie tovarăşul Dumitru Grecu, şeful unei brigăzi de tractoare. Acest lucru a fost uşurat de faptul că fiecare bri­gadă de la S.M.T. lucrează pe te­renurile repartizate unei singure brigăzi de cîmp. Pregătirea terenului, însămînţarea, întreţinerea culturilor şi recoltarea păioaselor sunt lucrări pe care me­canizatorii le fac aşa cum aşteaptă cută la Constanţa. Cînd l-a între­bat preşedintele cooperativei ce veşti a mai adus, el a început să fredoneze : „Pe litoral, mi-a rămas inima...“. — Am trecut prin Eforie — a în­ceput să povestească tovarăşul Rai­ta. Privind mulţimea de vizitatori, m-am gîndit la unitatea noastră. Este bine că mergem pe cultura griului şi a porumbului, pe creşte­rea animalelor. Dar n-avem oare posibilităţi să dezvoltăm mai mult legumicultura, să facem ca livada să rodească mai bine, să punem un hectar-două cu pepeni ? S-ar putea vinde uşor în staţiunile de pe litoral. Uşor de zis. Legumicultura nu prea avea... tradiţie la Pecineaga. Ori de cîte ori venea vorba de ex­tinderea acestui sector, se găsea ci­neva care să amintească că prin apropiere nu curge nici un rîu de unde să se scoată apă pentru iriga­rea culturilor. Totuşi, muncind cu mai multă pricepere au obţinut re­zultate bune. Anul trecut, de pildă, s-au scos în medie la hectar cîte 12 950 kg de cartofi, 17 970 kg de ro­şii şi aproape 20 000 kg de varză. S-au găsit totodată fonduri pentru executarea de forări în vederea fo­losirii apei freatice la irigarea unor culturi legumicole. In 1964, s-au iri­gat astfel 4 hectare (a fost doar un început !), urmînd ca în acest an suprafaţa irigată să crească. Coope­rativa agricolă a livrat cantităţi sporite de legume, cartofi şi pepeni. La sfîrşitul anului, la contabilitate s-a înregistrat o cifră : 576 696 lei venituri din legumicultură, faţă de • Căile pe care s-a ajuns la un avut obștesc de 16 milioane lei.­­ • In 1964 s-au vîndut statului pe bază de contracte, mai mult decît in 1957: grîu de 7,7 ori, porumb de 5,5 ori, carne de 12,6 ori, lapte de 13,5 ori. • Cercetările şi produc­ţia merg mină în mînă. • O părere statornicită este infirmată. • Lapte ci­ mai gras! - direcția unei adevă­rate ofensive.­­ Unde ţintesc cei din Pecineaga. r Fasolea s-a semănat printre rîndu­­rile de porumb, pe 752 hectare, în livadă, se cultivă de asemenea, fa­sole, dovleci, ceapă şi altele. Şeptel numeros dar şi productiv Pe biroul inginerului zootehnist Cornel Dănilă, am găsit o foaie de hîrtie pe care se făcuseră cîteva so­coteli. Calculele se refereau la veni­turile obţinute în ultimii ani. Acolo se specifica că, în 1964, sectorul zoo­tehnic a adus un venit de aproape 4 300 000 lei. Dar ca să se ajungă aici, consiliul de conducere al unităţii şi-a îndreptat în mod deosebit atenţia spre spori­rea efectivelor de animale (în vede­rea realizării unei încărcături cores­punzătoare la 100 ha de teren agri­col), spre ridicarea producţiei aces­tora, spre creşterea productivităţii muncii. La începutul anului, secto­rul zootehnic număra 1 388 de bo­vine (din care 657 de vaci şi ju­­ninci), 1 436 de porcine, 3 408 ovine, 6 431 de păsări-matcă şi 225 de fa­milii de albine. Sporirea efectivelor de animale s-a realizat îndeosebi prin reţinerea pentru prăsilă a tine­retului şi prin creşterea în bune condiţiuni a acestora. Progrese importante s-au realizat şi în ceea ce priveşte creşterea pro­ducţiei pe animal. Anul trecut, s-au obţinut peste 2 200 litri de lapte de la fiecare vacă furajată, în urma lucrărilor de îmbunătăţire a efecti­vului de ovine­ s-a reuşit să se ob­ţină în fiecar­e an o producţie de 3,1 — 3,2 kg­­ de lînă de la fiecare oaie. Unitatea a livrat în 1964, pe bază de contract, 1 274 de porci graşi, aproape 14 000 kg de lînă, 6 635 hl de lapte de vacă şi de oaie şi alte produse de origină animală. Există preocuparea de a folosi fie­care rezervă pentru sporirea pro­ducţiei, pentru­­ a obţine lapte, car­ne, lînă şi ouă cu cheltuieli cît mai mici. — Anul trecut! — ne-a povestit mulgătorul Irimia Franga — hră­nind vacile potrivit raţiilor întoc­mite, executînd masajul şi un muls corespunzător, am cîştigat, datorită procentului de grăsime mai mare ca cel prevăzut de stas, contravaloarea a 3 vagoane de lapte de vacă. Un alt exemplu, în sectorul por­cin, există o adevărată întrecere în­tre îngrijitori ca să obţină, cu un consum cît mai scăzut de concen­trare, un spor de creştere în greu­tate cît mai ridicat la porcii puşi la îngrăşat. Anul trecut, îngrijitorii Marin Panait şi Gheorghe Chircă au realizat, în medie, la loturile pe care le-au avut în primire, un spor zil­nic de 0.500 kg, cu un consum de 3,8 kg de grăunţe pentru fiecare ki­logram. In ultimele luni, la titlul de cel mai bun îngrijitor aspiră şi alţi crescători de animale. Ştafeta expe­rienţei înaintate a fost trecută din mînă în mînă şi acest lucru este deosebit de important : în 1965, s-a prevăzut livrarea a 2 000 de porci. Pentru a asigura cele mai bune condiţii de dezvoltare sectorului zootehnic, consiliul de conducere al unităţii a luat măsuri pentru întă­rirea bazei furajere, pentru intro­ducerea apei în adăposturi, pentru asigurarea unei retribuiri stimula­torii, pentru ridicarea calificării crescătorilor de animale şi altele. Aplicarea prevederilor recentei Hotăriri a C.C. al P.M.R. şi a Con­siliului de Miniştri privind unele măsuri de îmbunătăţire a regimului de valorificare a produselor vege­tale şi animale va aduce unităţii din Pecineaga, în cursul acestui an, un plus de aproape 500 000 lei. La rîn­­dul lui, consiliul de conducere al unităţii a stabilit, împreună cu cres­cătorii de animale, ce mai trebuie să se facă pentru a spori şi mai mult producţia, pentru a reduce, pe cît posibil, cheltuielile. In acest an, s-a prevăzut să se realizeze numai din zootehnie un venit care să trea­că de 5 milioane lei. * * Cu cîţiva ani în urmă, la Pecineaga s-a pus cu tărie pro­blema mai bunei valorificări a posibilităţilor existente pentru spo­rirea producţiei agricole, pentru întărirea economică a unităţii. Făcînd acest scurt bilanţ al muncii depuse în perioada care a trecut, se impune o concluzie şi anume că : hărnicia, priceperea şi iniţiativa ţăranilor cooperatori, strădania consiliului de con­ducere şi a specialiştilor care lucrează aici au dus la ridicarea activităţii cooperativei agricole pe o treaptă mai înaltă, la în­tărirea ei economică. Viaţa tot mai îmbelşugată a ţăranilor co­operatori, faptul că astăzi comuna numără pe fiecare stradă multe case noi, toate îşi trag izvorul din rezultatele tot mai bune obţinute în munca colectivă. Ing. TH. MARCAROV. Cicluri noi şi Cu emisiunea a XVII-a, unul din cele mai vechi cicluri ale micului ecran, „Tea­trul de-a lungul veacurilor", ne-a prezen­tat doi dintre cei mai interesanţi drama­turgi ai romantismului, Musset şi Grill­parzer. Succint şi instructiv, comentariul conferenţiarului universitar, Ovidiu Drim­­ba, bine alese cele două lucrări repre­zentative pentru opera dramatică a scri­itorilor susnumiţi. „O uşă trebuie să fie deschisă sau închisă" de A. de Musset, de pildă, deşi puţin cunoscută la noi, este considerată de istoria dramaturgiei ca realizarea dramatică cea mai com­pletă şi mai artistică a romantismului. în sfîrşit, tradiţia emisiunilor din ciclul „Teatrul de-a lungul veacurilor" nu s-a dezminţit în corectitudinea punerii în scenă (Lidia Ionescu) a celor două lu­crări, interpretate de actori cunoscuţi publicului telespectator, ca Valeria Seciu, N. Gr. Bălănescu, E­­mil Liptac și Ale­xandru Repan. Pe scurt, iată un ciclu care, în ciuda „vîrs­­tei" sale, nu pare să dea semne de o­­boseală, reuşind să trezească și să justifice în continuare in­teresul telespectatorilor. Ceea ce dorim din toată inima celor două noi cicluri, inaugurate săptămîna trecută — „Teleenciclopedia" şi „Retros­pectiva umoristică". Şi dacă, lucrurile stau diferit în ceea ce priveşte perspectivele longevităţii lor, „Teleenciclopedia" fiind un ciclu care poate dura ani şi ani, pro­blema calităţii acestor cicluri rămîne aceeaşi. In prima sa emisiune „Teleenciclope­dia" ne-a prezentat trei filme privind domeniile : artă plastică, fizică, ştiin­ţele naturii, filme bine realizate, intere­sante, ceea ce a determinat pe mulţi te­lespectatori să redeschidă şi sîmbăta a­­ceasta televizorul. Iată însă că a doua emisiune a prezentat oarecari semne de oboseală pretimpurie, datorită nu peli­culei ci alegerii cam la întîmplare a te­melor puse în discuţie. Am văzut astfel din nou un film pe teme de artă plastică („Cinci nestemate ale arhitecturii şi pic­turii româneşti"), altul despre ştiinţele naturii (şi tot din domeniul zoologiei „Curiozităţi la animale"), un al treilea despre vulcani şi un al patrulea despre o vînătoare de rinoceri. Desigur, tele­spectatorii s-au întrebat care este firul conducător al acestei emisiuni şi, în ge­neral, dacă există vreunul, măcar alfa­betic. Este o întrebare la care se poate răspunde cu greu, noua emisiune, care promitea şi promite încă atît de mult, 1i­­mitîndu-se deocamdată la acele domenii în care televiziunea pare a avea suficient material ilustrativ, mai ales artele plas­tice şi zoologia. Să sperăm însă că este vorba doar de o coincidenţă, de o defi­­cienţă a începutului, şi că emisiunea ne va da în viitor ceea ce aşteptăm şi ceea ce titlul ei generos ne făgăduieşte. „Retrospectiva umoristică", începută sub o zodie bună sîmbăta trecută, n-a mai dat aceleaşi satisfacţii de astă-dată. Talentul comic al lui Maria Şerbănescu nu s-a valorificat prin texte umoristice de calitate. Or, dacă ţinem bine minte, popularul nostru actor a dispus în cursul anilor de texte mai bune. Şi iarăşi dacă ne amintim bine, a existat cîndva un cu­plu de comici foarte iubit de public­­ Horia Şerbănescu şi Radu Zaharescu. De ce oare „retrospectiva" îi prezintă se­parat, cînd marile şi adevăratele lor suc­­cese le-au întregistrat împreună ! Duminică seara, am văzut o emisiune muzical-distractivă intitulată „Noapte bună părinţi" (realizatori Ştefania Do­rian şi Valeriu La­­zarov). In afară de distracţia de a ghici ce legătură este între titlu şi emisiunea propriu-zisă, am a­­preciat ideea de a o transmite în decorul natural al parcului Herăstrău, cîteva mo­mente izbutite de dans modern (coregra­fia : Adriana Dumitrescu) şi apariţiile Ma­rinei Voica. In rest, ni s-a părut o emi­siune lipsită de ritm şi construită sub semnul improvizaţiei , cadre insuficient gîndite, astfel încit mai tot timpul ecra­nul a fost ocupat de roata mare şi cam­­selurile care se învîrteau, se învîrteau, în acelaşi tempo şi indiferent de melo­die. Prea puţin i-am putut vedea pe cîntăreţi interpretind cîntecele, deoarece regizorul a lucrat mai ales cu planuri generale, ceea ce ar fi avut justificare dacă, în cadrul respectiv, se întîmpla ceva. Dar figuraţia sărăcăcioasă şi stîn­­gaci condusă n-a izbutit să umple spaţiul, servindu-ne o imagine... să-i spunem cel puţin nedistractivă. Aşa că am înţeles în cele din urmă semnificaţia titlului care ne ura de la început „Noapte bună!". In schimb, sîmbătă seara, micul ecran ne-a oferit un moment muzical de foarte bună calitate intitulat „Melodii celebre în ritmuri moderne" (orchestra condusă de Richard Oschanitzki), emisiune care, cu excepţia baletului ce nu ieşea din co­mun, a dat satisfacţie iubitorilor acestui gen. Tot săptămîna trecută l-am ascultat pe Ion Voicu. Un program muzical bine alcătuit, într-o execuţie demnă de ma­rele nostru artist. Păcat numai că, în goana regizorală după firesc, valorosul recital s-a desfăşurat într-o atmosferă de stînjeneală. Din fericire eforturile în a­­cest sens ale regizorului nu l-au putut reduce din valoare. MARIANA PIRVULESCU PE MICUL ECRAN * MEMENTO Ţara surîsului : Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19.30 ; Oameni şi şoareci : Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia (14.71.71), ora 20 ; Vară şi fum : Teatrul Naţio­nal „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, în sala Teatrului de operă şi balet, ora 20; Gritannicus: Teatrul Naţional Va­sile Alecsandri“ din Iaşi, în sala Sudio a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“, ora 20; Opera de trei parale: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ sala din b-dul Schitu-Măgureanu nr. 1 (14.60.60), ora 19,30; Fii cuminte Cristofor, Tea­trul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19,30 ; Colombe : Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru (15.93.02), ora 19,30 ; Revista dragostei: Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Nuntă la revistă : Teatrul „Barbu Delavrancea“ (12.94.23), ora 20 ; Năzdrăvanul Occidentului, ora 15 şi Mitică Popescu, ora 20 ; Stu­dioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ (15.72.59) ; Băiatul şi vîntul : Teatrul „Ţăndărică“, sala Academiei nr. 18 (15.87.37), ora 9 şi ora 11; Laleaua neagră : Patria (11.86.25), o­­rele 9, 11,30, 14, 16,30, 19, 21,30 ; Asta-i tot ce s-a întîmplat : Repu­blica (11.03.72), o­rele 9,45, 12, 14,15, 16,45, 19, 21,15 ; București (15.61 54), o­rele 9,30, 11,45, 14, 16,30, 18,45, 21 ; Me­lodia (12.06.88), orele 10, 12, 14,45, 16,45, 19, 21 ; Spre culmi : Luceafărul (15.87.67), orele 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 ; Festival (15.63.84) orele 10, 12, 15, 17, 19, 21 ; Tomis (21.49,46), orele 10, 12, 14, 16,15, 18,30 20,45 ; Drumul spre înal­ta societate : Carpaţi (13.92.72), orele 9,15, 11,30, 13,45, 16 ; Nuntă cu peripe­ţii : Capitol (16.29.17), orele 9, 11, 13,30, 16, 18,30, 21 ; Cînd Martin avea 14 ani: Victoria (16.28.79), orele 10, 12, 14, 16, 18,15, 20,30 ; Fata în doliu : Central (14.12.24), orele 10,30, 12,30, 14,30, 16,30, 18,30, 20,30 ; Ferentari (23.17.50), orele 16, 18, 20 ; Bine a­ţi venit­­ : Lumina (16.23.35), orele 10, 12, 14, 16, 18,15, 20.30 ; Ucigaşii de femei : Union (13.49.04), orele 15, 17, 19, 21 ; Program pentru copii şi Casa Ricordi : Doina (16.35.38), orele 11,15, 13,45. 16,15, 18,45, 21,15 ; împărăţia oglinzilor strîmbe, Punguţa cu doi bani : Timpuri noi (15.61.10), orele 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 ; Ianoşik : Giuleşti (17. 55.46), orele 16, 19.30 ; Flamura (23.07.40), orele 9, 12,30, 16.15, 20 ; Mă iubeşte nu mă iubeşte, Sănătate Takov : Cultural (16.25.39), o­­rele 15,30, 18, 20.30 ; Cronica unei cri­me : Feroviar (16.22.73), orele 9.15, 11.30, 13,45, 16, 18,15, 20,30 ; Fernand Cow-Boy : înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele 9,30, 15,45, 18. 20.15 ; Bucegi (17.05.47), orele 10, 12,15, 16-13,15, 20,45 ; Volga (11.91.26), orele 9,45, 12, 14,15, 16,30, 18,45, 21 ; Pe urmele lui Ahmed : Excelsior (18.10.88), orele 10, 12,15, 15,30, 18, 20,30 ; Pădurea spînzu­­raţilor : Dacia (16 26.10), orele 9,30, 13, 16.30, 20 ; Progresul (23.94.10), orele 15.30, 19 ; Spărgătorul : Buzeşti (15.62.79), orele 14,30, 16,45, 19 ; Ani­malele — Cum am crescut sănătos : Crîngaşi (17.38.81), orele 16, 18,15, 20,30; Misterele Parisului : Griviţa (17.08.58), orele 10, 12,15, 16, 18,15, 20,30 ; Ne asu­măm răspunderea : Unirea (17.10.21), orele 16, 18,15 ; Hanka : Flacăra (21.35.40), orele 14,15, 16,30- 18,45, 21 ; Merii sălbatici : Vitan (21. 39. 82), ore­le 16, 18, 20 ; Pacea (16.29.02), orele 16, 18, 20 ; Regina cîntecelor : Mioriţa (14.27.14), orele 9,30, 11,45, 14, 16,15, 18,45, 21 ; Parisul vesel _ Călătorie imaginară: Munca (21.50.97), orele 14, 16, 18,15, 20,30 ; Scaramouche : Popu­lar (35.15.17), orele 10,30, 16, 18,15, 20,30; Alerg după o stea : Arta (21.31.86), o­rele 11, 15,30, 17,45, 20 ; Cu bicicle spre lună : Moșilor (12. 52.93), ore 15,30, 18 ; Roşu şi negru : Auro (35.04.66), orele 9,30, 13, 16,30, 20; B băieţi ca plinea caldă : Cosm (35.19.15), orele 16, 18, 20 ; Două era de fericire : Viitorul (11.48.03), ore 16, 18,15, 20,30 ; Armata codobaturile Colentina (35.07.09), orele 16, 18,­ 20,30 ; Neamul Şoimăreştilor : Florea­ca (12.28.30), orele 10,30, 14, 17, 21 Soţii în oraş : Rahova (23. 91. 00), or­­e 16, 18,15 ; Casa Ricordi : Mode (23.71.01), orele 10, 12,30, 15, 17,30, 21 Rachetele nu trebuie să decolezi Lira (15.66.66), orele 15, 17,15, 19,31 Joe Limonadă : Drumul sării (14 10 ) orele 16, 18,15, 20,30 ; Logodnicele v­otive : Cotroceni (13,62,56), orele 15,­­ 19, 21, programul 7 : Radiojurna 7,15 ; Potpuriuri muzică uşoar; 7,30 ; Sfatul mec­iului ; 7,45 ; Mun­că distractivă ; 8,­ Melodii preferat­e Muzică populară ; 9,20 ; Muzică soară ; 10 ; Buletin de ştiri ; 10,0: Fragmente din opera „Motanul încă­ţat“ de Cornel Trăilescu ; 10,50 : Ti sonată nr. 2 în re major cu clavec de I-Iaendel ; 11,01 : Muzică de estr­­ă ; 11,30 : Radio Prichindel ; 11,4 Dansuri interpretate de fanfară • 1 Buletin de ştiri ; 12,03 : Muzică uşo­ră ; 12,30 : Cîntă orchestra „Bar­ Lăutaru“ a Filarmonicii de stat „Geo­ge Enescu“ ; 12,59 : Simfonia nr. învăţătorul de Joseph Haydn ; 13,2 Potpuriu din opereta „Fetiţa olandez de Emerit’ Kalman ; 13,39 : Cvartet de coarde opus 10 de Ionel Perlea ; 1 Buletin de ştiri ; 14,10 : Melodii liric 15 : Actul I al operei „Boema“ Puccini ; 15,38 : Melodii populare ; 1 Radiojurnal ; 16,15 : Piese coral 16,30 : Radioracheta pionierilor ; 1 Cîntă sextetul Victoria ; 17,15 : Dial cu ascultătorii ; 17,25 : Valsuri de e­tradă ; 18 : Universitatea tehnici 18,15 : „O melodie pe adresa dumne­voastră“ ; 19 : Cine ştie cîştigă ; 19,4: Muzică uşoară ; 20 : Radiogazet; 20,30 : Dansăm în familie ; 21,15 : C­lendar literar pe luna iunie ; 21,31 Muzică uşoară ; 22 : Radiojurnal ; 22,2 Arii din opere ; 22,45 : Melodii prefera­te ; 23,52 : Buletin de ştiri. PROGRAMUL II. 7,30 : Buletin 1 ştiri ; 7,35 : Muzică uşoară ; 7,50 : Cîn­tece populare ; 8,05 : Muzică din oper­­a „Viaţa_pariziană“ de Jacques Offer­bach ; 8,35 : Muzică de estradă ; 9 : Bi­letin de ştiri ; 9,03 : Muzică uşoară 9,20 : Piese instrumentale de mare vi­tuozitate ; 9,30 : Vorbeşte Moscova 10 : Ciclul concerti grossi opus 1­a Pietro Locatelli ; 10.30 : Pagini d comedii muzicale ; 10.50 : Muzică­­­şoară; 11- Buletin de ştiri; 11,0: Din creaţia marilor compozitori pen­tru micii ascultători ; 11.30 : Pe ten industriale ; 11,55 : Melodii populare 12.15 : Fragmente din opera „Fideli” de Beethoven ; 13 : Buletin de ştiri 13,03 : Muzică uşoară ; 13,30 : Emisii­le de versuri ; 13,40 : Muzică popu­lară ; 13,55 : Concert de prînz ; 14,3:­ Arii din operete ; 15 : Buletin de ştir 15,10 : Melodii populare ; 15,30 : Sti­ simfonică de Iuliu Mureşianu ; 16 Muzică uşoară ; 16,20 : Sport ; 16,30 Arii din opere ; 17 : Radiojurnal 17,15 : Emisiune muzicală pentru ei mici ; 17,30 : Sfatul medicului ; 18 Cîntă Ioana Radu ; 18,15 : Versuri , lectura autorilor : 18,30 : Melodii dis­tractive ; 19 : Buletin de ştiri ; 19,05 Muzică uşoară ; 19,30 : Pe teme agra­re ; 19,55 : Opereta în ritm de dans 20.30 : Noapte bună, copii ; 20,40 : Mu­zică de jazz ; 21 : Radiojurnal ; 21,20 Muzică uşoară ; 21,35 : Oameni d seamă în istoria culturii : Juvenali 22 : Melodii îndrăgite; 23: Buletin d ştiri ; 23,05 : Opera „Amurgul zeilor de Richard Wagner ; 0,52 : Buletin d ştiri. TEATRU RADIO

Next