România Liberă, iunie 1965 (Anul 23, nr. 6415-6440)
1965-06-01 / nr. 6415
i,România liberă" nr. sas—i vi—196s — pag. a sa Cum sînt folosite rezervele interne intr-o cooperativă agricolă de producţie Sînt cîteva sute de ani de atunci. In centrul unei aşezări dobrogene s-au întîlnit două nunţi. Nuntaşii, înfierbîntaţi, s-au luat la ceartă. Mult timp, acel sat — Pecineaga de astăzi — s-a numit Gheringic, adică „nu te duce, mireasă“. Mai aproape de zilele noastre, ţăranii din Pecineaga şi din Vînători şi-au dat întîlnire în centrul comunei , şi-au strîns mîinile şi s-au hotărît să lucreze împreună pămîntul. Aşa a luat fiinţă o cooperativă agricolă de producţie cu mari posibilităţi de dezvoltare. N-au rămas de căruţă în timp, deşi se strîngeau recolte mai mari ca în trecut de pe ogoare, pămîntul nu-şi dezvăluise încă pe deplin tainele. Creşterea animalelor era slab dezvoltată, cu toate că posibilităţi existau. — Avem ceva rezultate — a spus într-o adunare generală ţăranul cooperator Andrei Bocai. Dar dacă le comparăm cu cele ale unităţilor din Comana, Tătaru sau Cobadin, aşezăm tot din raionul nostru, ar trebui să ne plecăm ochii în jos. Apoi a luat cuvîntul inginerul Petre Şes, agronomul unităţii. — împreună cu inginerul zootehnist Cornel Dănilă am studiat, la indicaţia comitetului de partid, rezervele interne care, puse în valoare, ar duce la sporirea producţiei agricole, la realizarea unor venituri băneşti mai mari, la creşterea avutului obştesc. Să ne gîndim cum trebuie să muncim de-acum încolo... Intr-o singură şedinţă, nu s-au putut, fireşte, rezolva toate problemele. Dar ceea ce este mai important este faptul că, cu acest prilej, oamenii de aici au fost puşi „pe jar“, li s-au deschis ochii. Pe brigăzi, în ferme, problemele au fost discutate „la micul amănunt“. In ultimii doi-trei ani, s-au schimbat multe la Pecineaga. Astăzi, această cooperativă agricolă a ajuns să se numere printre unităţile fruntaşe din raionul Negru- Vodă. Valoarea proprietăţii obşteşti se ridică în prezent la 16 356 000 lei. Important este însă faptul că se remarcă creşterea mijloacelor fixe aflate în proprietatea obştească şi în primul rând ponderea mijloacelor mecanizate de transport, a instalaţiilor şi amenajărilor tehnice. Fondul de bază raportat la 100 de hectare de teren este de aproape 210 000 lei. — Anul 1964 — ne spune tovarăşul Ion Muşat, preşedintele cooperativei agricole de producţie — a fost un an, cum să vă spun, obişnuit. Să traducem în cîteva... cifre expresia „an obişnuit“. In ultima dare de seamă anuală s-a specificat că cooperativa din Pecineaga a realizat un venit bănesc de 13 644 000 lei, din care peste 11 000 000 lei au provenit din valorificarea produselor pe bază de contract. La fiecare 100 de hectare de teren, s-au realizat 111 000 kg de cereale, 11 900 litri de lapte, 7 827 kg de carne și alte produse. In 1964 s-au vîndut statului, pe bază de contracte, în comparaţie cu anul 1957 : de 7,7 ori mai mult grîu, de 5,5 ori mai mult porumb, de 8 ori mai multă floarea-soarelui, de 12,6 ori mai multă carne, de 13,5 ori mai mult lapte, de 8,4 ori mai multă lină... de 306 hectare, unde s-a folosit griul din soiul Bezostaia, recolta a fost de aproape 3150 kg la hectar. Porumbului pentru boabe i s-au rezervat 1 410 hectare. Recolta care s-a scos a fost de 3 519 kg de porumb la hectar, cu cîteva sute de kilograme mai mult faţă de prevederi. Unul din cei mai vechi brigadieri de cîmp (majoritatea deţin această funcţie de 10—12 ani) este tovarăşul Seladin Vaccean. El ne-a explicat, pe îndelete, cum a devenit pămîntul mai darnic. — Pînă acum cîţiva ani — ne explică brigadierul — ne învîrteam în jurul lui ca flăcăii pe lingă o fată de măritat. Nu aveam îndrăzneala să-i spunem ceea ce aveam pe inimă. Am prins curaj atunci cînd am aflat unele lucruri din cercetările făcute de inginerul agronom pe loturile experimentale, cînd ne-am analizat mai temeinic activitatea în fiecare brigadă, cînd am studiat şi adaptat, la condiţiile noastre, recomandările, într-o problemă sau alta, ale consiliului agricol. Am aflat că „experienţele Şes“ (după numele inginerului care le-a iniţiat) au fost efectuate pentru a lămuri mai bine care sunt soiurile şi cooperatorii să fie executate. S-a întîmplat uneori ca mecanizatori ca Radu Ciocan, Stan D. Gheorghe şi Osmat Sapuat „să-şi dea în petec“. Dar exigenţa brigadierilor de cîmp şi a inginerului agronom şi-a spus cuvîntul. Lucrările n-au fost recepţionate decît după ce au fost refăcute. In aceste zile, mecanizatorii au trecut cu sapa rotativă peste lanurile de porumb, au efectuat prima praşilă mecanică la această cultură, au însămînţat porumbul pentru furaj pe terenurile unde s-a cosit secara pentru masă verde. Membrii brigăzilor de cîmp au efectuat prima praşilă manuală şi rănitul la floarea-soarelui şi au început praşila a doua la sfecla de zahăr. Iniţiativa contabilului principal Intr-o bună zi, contabilul principal al unităţii, tovarăşul Radu Raita, s-a întors dintr-o deplasare lă454 900 lei cît se prevăzuse. Cînd a transcris în darea de seamă anuală aceste cifre, inima contabilului principal a bătut puţin mai tare ! Consiliul de conducere al unităţii s-a îngrijit ca prin executarea complexului de lucrări agrotehnice, prin executarea corectă a tăierilor, prin combaterea dăunătorilor, productivitatea livezii (care se întinde pe 27 de hectare) să crească. S-au obţinut producţii mari la hectar şi la strugurii de masă. O suprafaţă destul de mare a fost rezervată culturii căpşunilor. Ii bate gîndul pe cei din Pecineaga să organizeze culturi de ciuperci aşa cum au văzut la vecinii lor din Costineşti. In hotărîrea lor de a pune în valoare rezervele interne pentru sporirea producţiei agricole, cooperatorii de aici folosesc cu pricepere fiecare petec de pămînt. Anul trecut, prin defrişarea unor arbori, prin desfiinţarea şi îngustarea unor drumuri s-au cîştigat 13 hectare de teren. Dar se foloseşte şi terenul dintre pomi sau dintre plantele de porumb. Anul trecut, practicînd sistemul culturilor intercalate s-a realizat, fără a diminua recolta de porumb, o producţie globală de 45 000 kg de fasole şi 850 000 kg de dovleci. In 1965, s-a procedat la fel. O întrebare şi patru Am adresat, în cursul vizitei făcute „CE POSIBILITĂŢI SOCOTIT! CA MAI SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE ŞI UNITĂŢII ?“ Iată cîteva din răspunsurile ION MUŞAT, preşedintele cooperativei agricole : „Este drept că în ultimii ani am transportat pe cîmp cantităţi sporite de îngrăşăminte organice. Dar consiliul de conducere al unităţii noastre nu a urmărit ca aceeaşi preocupare să existe la toate brigăzile de cîmp. Anul acesta, bunăoară, brigada a lll-a a transportat cu 1 100 tone de gunoi de grajd mai mult decît brigada a IV-a. Administrarea îngrăşămintelor, îndeosebi a celor chimice, se face adesea „după ochi". Vechea cartare agropedologică a solurilor noastre nu mai corespunde, iar laboratorul regional de agrochimie (înfiinţat acum doi ani) nu şi-a început pînă acum activitatea aşa cum ar fi trebuit". ANDREI BOCAI, membru în consiliul de conducere al unităţii : „in sectorul zootehnic, cu toate rezultatele bune obţinute, există suficiente rezerve interne nefolosite. In primul trimestru al acestui an, am fi realizat un venit mai mare dacă cele 129 de exemplare de tineret bovin puse la îngrăşat s-ar fi livrat la termenul stabilit. Dar au existat unele lipsuri în hrănirea şi îngrijirea acestui lot şi urmările le-am văzut cu toţii. Consider că mai avem multe de făcut pentru a realiza o pondere corespunzătoare a vacilor în cadrul fermei de bovine. Ne-am şi propus ca pînă la sfîrșitul anului animalele-matcă să reprezinte 60 la sută din efectivul total de bovine", la Pecineaga, următoarea întrebare : POT FI PUSE IN VALOARE PENTRU PENTRU ÎNTĂRIREA ECONOMICA A primite : VASILICA TOADER, membru al cooperativei agricole : „Ne numărăm, în raionul Negru-Vodă, printre unităţile care cresc an de an un mare număr de păsări. Cu toate acestea, n-am ajuns pînă acum să populăm crescătoria în întregime cu pui obţinuţi din staţiunea noastră de incubaţie. Anul acesta, am cheltuit cu procurarea puilor necesari aproape 70 000 lei. Socotesc că ar fi în interesul unităţii noastre să amenajăm o stafie de incubaţie proprie cu o capacitate mai mare. Am putea — dat fiind faptul că vom avea o matcă bună de păsări — să livrăm, începînd din 1966, pui şi altor unităţi". SUCURI APSELAM, vicepreşedinte al unităfii: „în general, în ultimul timp am reuşit să evităm depăşirea consumului de zile-muncă planificate. Dimpotrivă, am realizat chiar fără să se influenţeze producţia — unele economii la acest capitol. In sectorul legumicol însă se întîmplă cazuri cînd nu se respectă întocmai cele stabilite. Am și luat măsurile cuvenite ca asemenea risipă a zilelor-muncă să nu se mai repete. De asemenea, consiliul de conducere urmărește să se înregistreze la timp, cu maximum de exactitate produsele obținute, ca și animalele ce apar prin fătare". I „Experienţele Şes“ Pămîntul celor din Pecineaga se întinde „ca-n palmă“. Ca să cuprindem cu privirea cîmpia, ne-am suit pe dealul Gheringicului. De aici, am admirat tarlalele semănate cu grîu, porumb, floarea-soarelui, plante furajere. Anul trecut, cultivarea cerealelor şi a plantelor tehnice a adus cooperativei un venit de peste 6,5 milioane lei. La cultura griului, de pe o suprafaţă de 1 644 de hectare s-a obţinut o producţie medie de 2 459 kg la hectar. Pe o suprafaţă hibrizii cei mai potriviţi pentru condiţiile unităţii, care sunt plantele premergătoare cele mai bune, care este eficacitatea diferitelor lucrări. Oameni „cu stagiu“ Paralel cu folosirea îngrășămintelor chimice repartizate, la Pecineaga s-a organizat îngrășarea, pe scară mai largă, a terenurilor cu gunoi de grajd. Anul acesta, de pildă, s-au transportat pe câmp 11 773 tone de gunoi de grajd, cu aproape 4 000 tone mai mult ca în tot anul 1964. O rezervă importantă pentru sporirea producţiei o constituie asigurarea densităţii optime a plantelor la hectar. La grîu, se urmăreşte să se asigure la soiurile folosite cel puţin 500—550 de fire pe metrul pătrat, iar la hibrizii dubli de porumb, cel puţin 28 000—30 000 de plante la hectar, întregul complex de măsuri agrotehnice s-a putut aplica în cele mai bune condiţiuni datorită sprijinului pe care-l dau mecanizatorii de la S.M.T. „23 August“. Am amintit că, la Pecineaga, brigadierii de cîmp sînt oameni „cu stagiu“. Acelaşi lucru se poate spune şi despre majoritatea mecanizatorilor din cele cinci brigăzi de tractoare care lucrează pe aceleaşi terenuri din 1957. — S-a întărit mult colaborarea noastră cu brigăzile de cîmp — a ţinut să sublinieze într-o discuţie tovarăşul Dumitru Grecu, şeful unei brigăzi de tractoare. Acest lucru a fost uşurat de faptul că fiecare brigadă de la S.M.T. lucrează pe terenurile repartizate unei singure brigăzi de cîmp. Pregătirea terenului, însămînţarea, întreţinerea culturilor şi recoltarea păioaselor sunt lucrări pe care mecanizatorii le fac aşa cum aşteaptă cută la Constanţa. Cînd l-a întrebat preşedintele cooperativei ce veşti a mai adus, el a început să fredoneze : „Pe litoral, mi-a rămas inima...“. — Am trecut prin Eforie — a început să povestească tovarăşul Raita. Privind mulţimea de vizitatori, m-am gîndit la unitatea noastră. Este bine că mergem pe cultura griului şi a porumbului, pe creşterea animalelor. Dar n-avem oare posibilităţi să dezvoltăm mai mult legumicultura, să facem ca livada să rodească mai bine, să punem un hectar-două cu pepeni ? S-ar putea vinde uşor în staţiunile de pe litoral. Uşor de zis. Legumicultura nu prea avea... tradiţie la Pecineaga. Ori de cîte ori venea vorba de extinderea acestui sector, se găsea cineva care să amintească că prin apropiere nu curge nici un rîu de unde să se scoată apă pentru irigarea culturilor. Totuşi, muncind cu mai multă pricepere au obţinut rezultate bune. Anul trecut, de pildă, s-au scos în medie la hectar cîte 12 950 kg de cartofi, 17 970 kg de roşii şi aproape 20 000 kg de varză. S-au găsit totodată fonduri pentru executarea de forări în vederea folosirii apei freatice la irigarea unor culturi legumicole. In 1964, s-au irigat astfel 4 hectare (a fost doar un început !), urmînd ca în acest an suprafaţa irigată să crească. Cooperativa agricolă a livrat cantităţi sporite de legume, cartofi şi pepeni. La sfîrşitul anului, la contabilitate s-a înregistrat o cifră : 576 696 lei venituri din legumicultură, faţă de • Căile pe care s-a ajuns la un avut obștesc de 16 milioane lei. • In 1964 s-au vîndut statului pe bază de contracte, mai mult decît in 1957: grîu de 7,7 ori, porumb de 5,5 ori, carne de 12,6 ori, lapte de 13,5 ori. • Cercetările şi producţia merg mină în mînă. • O părere statornicită este infirmată. • Lapte ci mai gras! - direcția unei adevărate ofensive. Unde ţintesc cei din Pecineaga. r Fasolea s-a semănat printre rîndurile de porumb, pe 752 hectare, în livadă, se cultivă de asemenea, fasole, dovleci, ceapă şi altele. Şeptel numeros dar şi productiv Pe biroul inginerului zootehnist Cornel Dănilă, am găsit o foaie de hîrtie pe care se făcuseră cîteva socoteli. Calculele se refereau la veniturile obţinute în ultimii ani. Acolo se specifica că, în 1964, sectorul zootehnic a adus un venit de aproape 4 300 000 lei. Dar ca să se ajungă aici, consiliul de conducere al unităţii şi-a îndreptat în mod deosebit atenţia spre sporirea efectivelor de animale (în vederea realizării unei încărcături corespunzătoare la 100 ha de teren agricol), spre ridicarea producţiei acestora, spre creşterea productivităţii muncii. La începutul anului, sectorul zootehnic număra 1 388 de bovine (din care 657 de vaci şi juninci), 1 436 de porcine, 3 408 ovine, 6 431 de păsări-matcă şi 225 de familii de albine. Sporirea efectivelor de animale s-a realizat îndeosebi prin reţinerea pentru prăsilă a tineretului şi prin creşterea în bune condiţiuni a acestora. Progrese importante s-au realizat şi în ceea ce priveşte creşterea producţiei pe animal. Anul trecut, s-au obţinut peste 2 200 litri de lapte de la fiecare vacă furajată, în urma lucrărilor de îmbunătăţire a efectivului de ovine s-a reuşit să se obţină în fiecare an o producţie de 3,1 — 3,2 kg de lînă de la fiecare oaie. Unitatea a livrat în 1964, pe bază de contract, 1 274 de porci graşi, aproape 14 000 kg de lînă, 6 635 hl de lapte de vacă şi de oaie şi alte produse de origină animală. Există preocuparea de a folosi fiecare rezervă pentru sporirea producţiei, pentru a obţine lapte, carne, lînă şi ouă cu cheltuieli cît mai mici. — Anul trecut! — ne-a povestit mulgătorul Irimia Franga — hrănind vacile potrivit raţiilor întocmite, executînd masajul şi un muls corespunzător, am cîştigat, datorită procentului de grăsime mai mare ca cel prevăzut de stas, contravaloarea a 3 vagoane de lapte de vacă. Un alt exemplu, în sectorul porcin, există o adevărată întrecere între îngrijitori ca să obţină, cu un consum cît mai scăzut de concentrare, un spor de creştere în greutate cît mai ridicat la porcii puşi la îngrăşat. Anul trecut, îngrijitorii Marin Panait şi Gheorghe Chircă au realizat, în medie, la loturile pe care le-au avut în primire, un spor zilnic de 0.500 kg, cu un consum de 3,8 kg de grăunţe pentru fiecare kilogram. In ultimele luni, la titlul de cel mai bun îngrijitor aspiră şi alţi crescători de animale. Ştafeta experienţei înaintate a fost trecută din mînă în mînă şi acest lucru este deosebit de important : în 1965, s-a prevăzut livrarea a 2 000 de porci. Pentru a asigura cele mai bune condiţii de dezvoltare sectorului zootehnic, consiliul de conducere al unităţii a luat măsuri pentru întărirea bazei furajere, pentru introducerea apei în adăposturi, pentru asigurarea unei retribuiri stimulatorii, pentru ridicarea calificării crescătorilor de animale şi altele. Aplicarea prevederilor recentei Hotăriri a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri privind unele măsuri de îmbunătăţire a regimului de valorificare a produselor vegetale şi animale va aduce unităţii din Pecineaga, în cursul acestui an, un plus de aproape 500 000 lei. La rîndul lui, consiliul de conducere al unităţii a stabilit, împreună cu crescătorii de animale, ce mai trebuie să se facă pentru a spori şi mai mult producţia, pentru a reduce, pe cît posibil, cheltuielile. In acest an, s-a prevăzut să se realizeze numai din zootehnie un venit care să treacă de 5 milioane lei. * * Cu cîţiva ani în urmă, la Pecineaga s-a pus cu tărie problema mai bunei valorificări a posibilităţilor existente pentru sporirea producţiei agricole, pentru întărirea economică a unităţii. Făcînd acest scurt bilanţ al muncii depuse în perioada care a trecut, se impune o concluzie şi anume că : hărnicia, priceperea şi iniţiativa ţăranilor cooperatori, strădania consiliului de conducere şi a specialiştilor care lucrează aici au dus la ridicarea activităţii cooperativei agricole pe o treaptă mai înaltă, la întărirea ei economică. Viaţa tot mai îmbelşugată a ţăranilor cooperatori, faptul că astăzi comuna numără pe fiecare stradă multe case noi, toate îşi trag izvorul din rezultatele tot mai bune obţinute în munca colectivă. Ing. TH. MARCAROV. Cicluri noi şi Cu emisiunea a XVII-a, unul din cele mai vechi cicluri ale micului ecran, „Teatrul de-a lungul veacurilor", ne-a prezentat doi dintre cei mai interesanţi dramaturgi ai romantismului, Musset şi Grillparzer. Succint şi instructiv, comentariul conferenţiarului universitar, Ovidiu Drimba, bine alese cele două lucrări reprezentative pentru opera dramatică a scriitorilor susnumiţi. „O uşă trebuie să fie deschisă sau închisă" de A. de Musset, de pildă, deşi puţin cunoscută la noi, este considerată de istoria dramaturgiei ca realizarea dramatică cea mai completă şi mai artistică a romantismului. în sfîrşit, tradiţia emisiunilor din ciclul „Teatrul de-a lungul veacurilor" nu s-a dezminţit în corectitudinea punerii în scenă (Lidia Ionescu) a celor două lucrări, interpretate de actori cunoscuţi publicului telespectator, ca Valeria Seciu, N. Gr. Bălănescu, Emil Liptac și Alexandru Repan. Pe scurt, iată un ciclu care, în ciuda „vîrstei" sale, nu pare să dea semne de oboseală, reuşind să trezească și să justifice în continuare interesul telespectatorilor. Ceea ce dorim din toată inima celor două noi cicluri, inaugurate săptămîna trecută — „Teleenciclopedia" şi „Retrospectiva umoristică". Şi dacă, lucrurile stau diferit în ceea ce priveşte perspectivele longevităţii lor, „Teleenciclopedia" fiind un ciclu care poate dura ani şi ani, problema calităţii acestor cicluri rămîne aceeaşi. In prima sa emisiune „Teleenciclopedia" ne-a prezentat trei filme privind domeniile : artă plastică, fizică, ştiinţele naturii, filme bine realizate, interesante, ceea ce a determinat pe mulţi telespectatori să redeschidă şi sîmbăta aceasta televizorul. Iată însă că a doua emisiune a prezentat oarecari semne de oboseală pretimpurie, datorită nu peliculei ci alegerii cam la întîmplare a temelor puse în discuţie. Am văzut astfel din nou un film pe teme de artă plastică („Cinci nestemate ale arhitecturii şi picturii româneşti"), altul despre ştiinţele naturii (şi tot din domeniul zoologiei „Curiozităţi la animale"), un al treilea despre vulcani şi un al patrulea despre o vînătoare de rinoceri. Desigur, telespectatorii s-au întrebat care este firul conducător al acestei emisiuni şi, în general, dacă există vreunul, măcar alfabetic. Este o întrebare la care se poate răspunde cu greu, noua emisiune, care promitea şi promite încă atît de mult, 1imitîndu-se deocamdată la acele domenii în care televiziunea pare a avea suficient material ilustrativ, mai ales artele plastice şi zoologia. Să sperăm însă că este vorba doar de o coincidenţă, de o deficienţă a începutului, şi că emisiunea ne va da în viitor ceea ce aşteptăm şi ceea ce titlul ei generos ne făgăduieşte. „Retrospectiva umoristică", începută sub o zodie bună sîmbăta trecută, n-a mai dat aceleaşi satisfacţii de astă-dată. Talentul comic al lui Maria Şerbănescu nu s-a valorificat prin texte umoristice de calitate. Or, dacă ţinem bine minte, popularul nostru actor a dispus în cursul anilor de texte mai bune. Şi iarăşi dacă ne amintim bine, a existat cîndva un cuplu de comici foarte iubit de public Horia Şerbănescu şi Radu Zaharescu. De ce oare „retrospectiva" îi prezintă separat, cînd marile şi adevăratele lor succese le-au întregistrat împreună ! Duminică seara, am văzut o emisiune muzical-distractivă intitulată „Noapte bună părinţi" (realizatori Ştefania Dorian şi Valeriu Lazarov). In afară de distracţia de a ghici ce legătură este între titlu şi emisiunea propriu-zisă, am apreciat ideea de a o transmite în decorul natural al parcului Herăstrău, cîteva momente izbutite de dans modern (coregrafia : Adriana Dumitrescu) şi apariţiile Marinei Voica. In rest, ni s-a părut o emisiune lipsită de ritm şi construită sub semnul improvizaţiei , cadre insuficient gîndite, astfel încit mai tot timpul ecranul a fost ocupat de roata mare şi camselurile care se învîrteau, se învîrteau, în acelaşi tempo şi indiferent de melodie. Prea puţin i-am putut vedea pe cîntăreţi interpretind cîntecele, deoarece regizorul a lucrat mai ales cu planuri generale, ceea ce ar fi avut justificare dacă, în cadrul respectiv, se întîmpla ceva. Dar figuraţia sărăcăcioasă şi stîngaci condusă n-a izbutit să umple spaţiul, servindu-ne o imagine... să-i spunem cel puţin nedistractivă. Aşa că am înţeles în cele din urmă semnificaţia titlului care ne ura de la început „Noapte bună!". In schimb, sîmbătă seara, micul ecran ne-a oferit un moment muzical de foarte bună calitate intitulat „Melodii celebre în ritmuri moderne" (orchestra condusă de Richard Oschanitzki), emisiune care, cu excepţia baletului ce nu ieşea din comun, a dat satisfacţie iubitorilor acestui gen. Tot săptămîna trecută l-am ascultat pe Ion Voicu. Un program muzical bine alcătuit, într-o execuţie demnă de marele nostru artist. Păcat numai că, în goana regizorală după firesc, valorosul recital s-a desfăşurat într-o atmosferă de stînjeneală. Din fericire eforturile în acest sens ale regizorului nu l-au putut reduce din valoare. MARIANA PIRVULESCU PE MICUL ECRAN * MEMENTO Ţara surîsului : Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19.30 ; Oameni şi şoareci : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia (14.71.71), ora 20 ; Vară şi fum : Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, în sala Teatrului de operă şi balet, ora 20; Gritannicus: Teatrul Naţional Vasile Alecsandri“ din Iaşi, în sala Sudio a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“, ora 20; Opera de trei parale: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ sala din b-dul Schitu-Măgureanu nr. 1 (14.60.60), ora 19,30; Fii cuminte Cristofor, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19,30 ; Colombe : Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru (15.93.02), ora 19,30 ; Revista dragostei: Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Nuntă la revistă : Teatrul „Barbu Delavrancea“ (12.94.23), ora 20 ; Năzdrăvanul Occidentului, ora 15 şi Mitică Popescu, ora 20 ; Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ (15.72.59) ; Băiatul şi vîntul : Teatrul „Ţăndărică“, sala Academiei nr. 18 (15.87.37), ora 9 şi ora 11; Laleaua neagră : Patria (11.86.25), orele 9, 11,30, 14, 16,30, 19, 21,30 ; Asta-i tot ce s-a întîmplat : Republica (11.03.72), orele 9,45, 12, 14,15, 16,45, 19, 21,15 ; București (15.61 54), orele 9,30, 11,45, 14, 16,30, 18,45, 21 ; Melodia (12.06.88), orele 10, 12, 14,45, 16,45, 19, 21 ; Spre culmi : Luceafărul (15.87.67), orele 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 ; Festival (15.63.84) orele 10, 12, 15, 17, 19, 21 ; Tomis (21.49,46), orele 10, 12, 14, 16,15, 18,30 20,45 ; Drumul spre înalta societate : Carpaţi (13.92.72), orele 9,15, 11,30, 13,45, 16 ; Nuntă cu peripeţii : Capitol (16.29.17), orele 9, 11, 13,30, 16, 18,30, 21 ; Cînd Martin avea 14 ani: Victoria (16.28.79), orele 10, 12, 14, 16, 18,15, 20,30 ; Fata în doliu : Central (14.12.24), orele 10,30, 12,30, 14,30, 16,30, 18,30, 20,30 ; Ferentari (23.17.50), orele 16, 18, 20 ; Bine aţi venit : Lumina (16.23.35), orele 10, 12, 14, 16, 18,15, 20.30 ; Ucigaşii de femei : Union (13.49.04), orele 15, 17, 19, 21 ; Program pentru copii şi Casa Ricordi : Doina (16.35.38), orele 11,15, 13,45. 16,15, 18,45, 21,15 ; împărăţia oglinzilor strîmbe, Punguţa cu doi bani : Timpuri noi (15.61.10), orele 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 ; Ianoşik : Giuleşti (17. 55.46), orele 16, 19.30 ; Flamura (23.07.40), orele 9, 12,30, 16.15, 20 ; Mă iubeşte nu mă iubeşte, Sănătate Takov : Cultural (16.25.39), orele 15,30, 18, 20.30 ; Cronica unei crime : Feroviar (16.22.73), orele 9.15, 11.30, 13,45, 16, 18,15, 20,30 ; Fernand Cow-Boy : înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele 9,30, 15,45, 18. 20.15 ; Bucegi (17.05.47), orele 10, 12,15, 16-13,15, 20,45 ; Volga (11.91.26), orele 9,45, 12, 14,15, 16,30, 18,45, 21 ; Pe urmele lui Ahmed : Excelsior (18.10.88), orele 10, 12,15, 15,30, 18, 20,30 ; Pădurea spînzuraţilor : Dacia (16 26.10), orele 9,30, 13, 16.30, 20 ; Progresul (23.94.10), orele 15.30, 19 ; Spărgătorul : Buzeşti (15.62.79), orele 14,30, 16,45, 19 ; Animalele — Cum am crescut sănătos : Crîngaşi (17.38.81), orele 16, 18,15, 20,30; Misterele Parisului : Griviţa (17.08.58), orele 10, 12,15, 16, 18,15, 20,30 ; Ne asumăm răspunderea : Unirea (17.10.21), orele 16, 18,15 ; Hanka : Flacăra (21.35.40), orele 14,15, 16,30- 18,45, 21 ; Merii sălbatici : Vitan (21. 39. 82), orele 16, 18, 20 ; Pacea (16.29.02), orele 16, 18, 20 ; Regina cîntecelor : Mioriţa (14.27.14), orele 9,30, 11,45, 14, 16,15, 18,45, 21 ; Parisul vesel _ Călătorie imaginară: Munca (21.50.97), orele 14, 16, 18,15, 20,30 ; Scaramouche : Popular (35.15.17), orele 10,30, 16, 18,15, 20,30; Alerg după o stea : Arta (21.31.86), orele 11, 15,30, 17,45, 20 ; Cu bicicle spre lună : Moșilor (12. 52.93), ore 15,30, 18 ; Roşu şi negru : Auro (35.04.66), orele 9,30, 13, 16,30, 20; B băieţi ca plinea caldă : Cosm (35.19.15), orele 16, 18, 20 ; Două era de fericire : Viitorul (11.48.03), ore 16, 18,15, 20,30 ; Armata codobaturile Colentina (35.07.09), orele 16, 18, 20,30 ; Neamul Şoimăreştilor : Floreaca (12.28.30), orele 10,30, 14, 17, 21 Soţii în oraş : Rahova (23. 91. 00), ore 16, 18,15 ; Casa Ricordi : Mode (23.71.01), orele 10, 12,30, 15, 17,30, 21 Rachetele nu trebuie să decolezi Lira (15.66.66), orele 15, 17,15, 19,31 Joe Limonadă : Drumul sării (14 10 ) orele 16, 18,15, 20,30 ; Logodnicele votive : Cotroceni (13,62,56), orele 15, 19, 21, programul 7 : Radiojurna 7,15 ; Potpuriuri muzică uşoar; 7,30 ; Sfatul meciului ; 7,45 ; Muncă distractivă ; 8, Melodii preferate Muzică populară ; 9,20 ; Muzică soară ; 10 ; Buletin de ştiri ; 10,0: Fragmente din opera „Motanul încăţat“ de Cornel Trăilescu ; 10,50 : Ti sonată nr. 2 în re major cu clavec de I-Iaendel ; 11,01 : Muzică de estră ; 11,30 : Radio Prichindel ; 11,4 Dansuri interpretate de fanfară • 1 Buletin de ştiri ; 12,03 : Muzică uşoră ; 12,30 : Cîntă orchestra „Bar Lăutaru“ a Filarmonicii de stat „Geoge Enescu“ ; 12,59 : Simfonia nr. învăţătorul de Joseph Haydn ; 13,2 Potpuriu din opereta „Fetiţa olandez de Emerit’ Kalman ; 13,39 : Cvartet de coarde opus 10 de Ionel Perlea ; 1 Buletin de ştiri ; 14,10 : Melodii liric 15 : Actul I al operei „Boema“ Puccini ; 15,38 : Melodii populare ; 1 Radiojurnal ; 16,15 : Piese coral 16,30 : Radioracheta pionierilor ; 1 Cîntă sextetul Victoria ; 17,15 : Dial cu ascultătorii ; 17,25 : Valsuri de etradă ; 18 : Universitatea tehnici 18,15 : „O melodie pe adresa dumnevoastră“ ; 19 : Cine ştie cîştigă ; 19,4: Muzică uşoară ; 20 : Radiogazet; 20,30 : Dansăm în familie ; 21,15 : Clendar literar pe luna iunie ; 21,31 Muzică uşoară ; 22 : Radiojurnal ; 22,2 Arii din opere ; 22,45 : Melodii preferate ; 23,52 : Buletin de ştiri. PROGRAMUL II. 7,30 : Buletin 1 ştiri ; 7,35 : Muzică uşoară ; 7,50 : Cîntece populare ; 8,05 : Muzică din opera „Viaţa_pariziană“ de Jacques Offerbach ; 8,35 : Muzică de estradă ; 9 : Biletin de ştiri ; 9,03 : Muzică uşoară 9,20 : Piese instrumentale de mare vituozitate ; 9,30 : Vorbeşte Moscova 10 : Ciclul concerti grossi opus 1a Pietro Locatelli ; 10.30 : Pagini d comedii muzicale ; 10.50 : Muzicăşoară; 11- Buletin de ştiri; 11,0: Din creaţia marilor compozitori pentru micii ascultători ; 11.30 : Pe ten industriale ; 11,55 : Melodii populare 12.15 : Fragmente din opera „Fideli” de Beethoven ; 13 : Buletin de ştiri 13,03 : Muzică uşoară ; 13,30 : Emisiile de versuri ; 13,40 : Muzică populară ; 13,55 : Concert de prînz ; 14,3: Arii din operete ; 15 : Buletin de ştir 15,10 : Melodii populare ; 15,30 : Sti simfonică de Iuliu Mureşianu ; 16 Muzică uşoară ; 16,20 : Sport ; 16,30 Arii din opere ; 17 : Radiojurnal 17,15 : Emisiune muzicală pentru ei mici ; 17,30 : Sfatul medicului ; 18 Cîntă Ioana Radu ; 18,15 : Versuri , lectura autorilor : 18,30 : Melodii distractive ; 19 : Buletin de ştiri ; 19,05 Muzică uşoară ; 19,30 : Pe teme agrare ; 19,55 : Opereta în ritm de dans 20.30 : Noapte bună, copii ; 20,40 : Muzică de jazz ; 21 : Radiojurnal ; 21,20 Muzică uşoară ; 21,35 : Oameni d seamă în istoria culturii : Juvenali 22 : Melodii îndrăgite; 23: Buletin d ştiri ; 23,05 : Opera „Amurgul zeilor de Richard Wagner ; 0,52 : Buletin d ştiri. TEATRU RADIO