România Liberă, noiembrie 1968 (Anul 26, nr. 7475-7500)
1968-11-08 / nr. 7481
t . Aceeaşi Mărie cu altă palane nins oarecare, cocoţat pe scara de hîrtie a schemei, ocupă în pace şi onor, un post ce nu i se cuvine. Treabă nu face. Mai mult încurcă. Meritele celorlalţi. Ie uzurpă el, conform principiului perimat dar primejdios , fiindcă sînt leu. E de-a dreptul grobian nu numai în relaţiile cu subalternii, dar şi cu cetăţenii care au neşansa să-l întîlnească, să-l solicite. Cu cei pe o treaptă mai sus decit el, e miel. Cu alţii, e parcă atins de rabie. Dacă a ajuns cumva responsabil de magazin şi e prins cu mina vîrîtă pînă în fundul sacului, se face luntre şi punte şi scapă. Drept pedeapsă, mai marii lui îl mută disciplinar. Tot responsabil. Să-şi spele păcatele prin muncă în comerţ. Şi, dacă se poate, cu un salariu sporit... Poate că e nu ştiu ce învîrte hîrtii pe la vreun ION MARGINEANU IContinuare in pag. a 5-a) ..SCRISOARE DESCHISĂ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI — nr. 7 481 Vineri 8 noiembrie 1968 6 pagini 30 bani Constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare Ventile sosite aseară la redacţie ne-au anunţat că în mai multe judeţe ale ţării s-au desfăşurat adunări ale reprezentanţilor oamenilor muncii din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare pentru constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, germană, ucrainiană. La adunări au participat reprezentanţiai comisiei centrale de organizare, primii secretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R. Una din măsurile de o deosebită însemnătate hotărîte de recenta plenară a C.C. al P.C.R. este constituirea Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă România şi a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socialistă România, precum și a consiliilor judeţene ale naţionalităţilor care trăiesc pe teritoriul respectiv alături de populaţia de naţionalitate română. Prin aceasta se asigură o şi mai intensă participare a naţionalităţilor conlocuitoare, împreună cu poporul român, sub conducerea partidului, la întreaga viaţă economică, politică şi culturală a patriei noastre — Republica Socialistă România. Crearea acestor consilii, ca şi apropiata organizare a Frontului Unităţii Socialiste, reflectă modul cuprinzător şi unitar în care partidul abordează întregul ansamblu al problemelor evoluţiei societăţii noastre socialiste, preocuparea sa constantă pentru a perfecţiona continuu viaţa socială a ţării pe drumul construcţiei socialiste. Aşa cum sublinia în plenară tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „constituirea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor naţionalităţilor conlocuitoare va reprezenta un eveniment important în viaţa politică a ţării noastre. Aceasta va contribui la întărirea continuă a unităţii poporului, a tuturor oamenilor muncii indiferent de naţionalitate, la cimentarea coeziunii naţiunii socialiste — condiţie fundamentală a trăiniciei şi forţei orînduirii noastre socialiste, uriaşă forţă motrice a progresului material şi spiritual al României noi*. Prin constituirea Consiliilor judeţene ale oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare se creează forme corespunzătoare realităţilor vieţii noastre sociale, menite să asigure o şi mai strânsă înmănunchiere a energiilor, a tuturor capacităţilor de creaţie materială şi spirituală a oamenilor muncii din ţara noastră, fără nici o deosebire de naţionalitate. Crearea acestor organisme duce la întărirea continuă a unităţii moral-politice a poporului muncitor, la coeziunea naţiunii noastre socialiste ; ele reprezintă un puternic instrument pentru dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurîndu-se posibilităţi superioare oamenilor muncii aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare de a-şi manifesta iniţiativa creatoare şi contribuţia la conducerea treburilor de stat şi obşteşti. Noile măsuri hotărîte de plenară la a căror înfăptuire s-a pornit acum prin crearea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare, ilustrează pregnant principiul călăuzitor fundamental al politicii marxist-leniniste a partidului nostru în problema naţională : egalitatea tuturor celor ce muncesc fără deosebire de naţionalitate. Acest principiu, transpus în fapt în viaţa de zi cu zi a adus o contribuţie de cea mai mare importanţă la marile succese obţinute, sub conducerea partidului, în construcţia socialistă a României, la închegarea unităţii şi frăţiei oamenilor muncii din patria noastră, români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi. în pagina a doua a ziarului publicăm relatări de la constituirea primelor consilii judeţene ale oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare. Adunările de constituire continuă. Gospodărirea raţională a pămintului Litera legii nu este încă peste tot respectată Ing. Nicolae Popescu director general in Consiliul Superior al Agriculturii Au trecut cinci luni da cînd Marea Adunare Naţională a aprobat legea cu privire la apărarea, conservarea şi folosirea raţională a terenurilor agricole, timp suficient pentru a aprecia modul cum diferiţii posesori şi, respectiv, solicitanţii de terenuri agricole şi-au împlinit îndatoririle ce le revin în domeniul mai bunei gospodăriri a pămîntului. Astăzi putem arăta că, din partea ministerelor, organelor centrale şi locale există o grijă mult sporită faţă de amplasarea noilor obiective pe un teritoriu cit mai restrîns, în perimentrele construibile ale oraşelor sau în interiorul vetrelor de sat. Remarcăm totodată ca pozitiv faptul că, într-o proporţie crescîndă, o serie de construcţii prevăzute a se realiza in afara acestor perimetre sunt aşezate pe teritorii neproductive iar cînd acestea lipsesc, pe terenuri agricole slab productive, de folosință inferioară sau cu fertilitate scăzută. Litera legii n-a fost însă peste tot respectată. Contrar prevederilor a continuat, în unele locuri, practica dăunătoare de scoatere a unor terenuri din circuitul (continuare in pag. a 2-a) țț.*".» » Ss* I t. ţ 'iţi 10 I I Paralel cu colaborarea cu întreprinderile producătoare de stofe de lină din ţară, Filatura de lînă integrată Constanţa — unitate dotată cu utilaje la nivelul tehnicii mondiale, fabricate în România — livrează produse de export într-o serie de ţări cu vechi tradiţii în branşă, printre care: Anglia, Austria, Italia etc. Un clişeu : aspect din secţia de prelucrare a linii spălate Foto : AGERPRES TELEGRAME Tovarăşului MARIAN SPYCHALSKY preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polona VARŞOVIA In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, vă adresez dv„ Consiliului de Stat al R. P. Polone şi poporului frate polonez calde felicitări şi urări de noi succese în construcţia socialismului, cu prilejul celei de a 50-a aniversări a redobîndirii independenţei de stat a Poloniei, moment de seamă în lupta poporului polonez pentru înfăptuirea năzuinţelor sale seculare de unitate, independenţă naţională, democraţie şi progres social. NICOLAE CEAUŞESCU Domnului RICHARD NIXON ■ Imi este deosebit de plăcut să vă adresez, cu prilejul alegerii Dumneavoastră în funcţia de înaltă răspundere de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima speranţa că relaţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor român şi american, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU * Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a Capitalei, se află în curs de execuţie un complex de ample lucrări hidrotehnice de captare, transport şi tratare a apei, care vor asigura în final un plus de debit de peste un milion m.c. apă potabilă pe zi. Imaginea de mai jos vă prezintă un aspect de la construcţia decantorului de nămol la viitoarea staţie de tratare a apei de la Roşu Foto : AGERPRES Producţie peste prevederile planului Calculele încheiate la Direcţia judeţeană de statistică Bihor, au relevat faptul că în cele 10 luni care au trecut din acest an, colectivele industriale au dat o producţie marfă suplimentară ■— aceste prevederi — în valoare de 69,6 milioane lei. Au fost date n plus aproape 16 000 tone lignit, peste 1100 tone alumină, 22 000 m, ţesături de bumbac, 6 500 bucăţi tricotaje, 9 000 perechi încălţăminte şi alte produse Anomalii comerciale pe calea lactee • Peregrinările nocturne ale produselor lactate şi orarul aproximativ al unităţilor de desfacere • La magazinul de prezentare al Ministerului Industriei Alimentare nu găseşti dimineaţa o ceaşcă cu lapte bătut • Disputa dintre furnizori şi beneficiari creează lacune în rafturile magazinelor Am pornit la miezul nopţii, pe traiectoria nocturnă a produselor lactate, în drumul lor spre consumatori. Incepînd de la această oră, maşinile întreprinderilor furnizoare se îndreaptă spre cele mai diferite puncte ale oraşului, pentru a aproviziona centrele şi magazinele specializate în desfacerea acestor produse. Există în ultimii ani o accentuată diversificare a preparatelor lactate şi aceste succese reliefează volumul tot mai mare de mărfuri alimentare puse la dispoziţia populaţiei. In raidul nostru am constatat insă că, în ultimul timp, îşi face loc o anumită inerţie în producerea şi desfacerea acestor articole, iar o seamă de noi sortimente — larg popularizate la timpul respectiv — îşi pierd pe drum identitatea şi dispar fără nici o urmă. Ne vom referi de la bun început la desfacerea matinală a produselor lactate proaspete. Ieri dimineaţa la ora 5, în faţa unităţilor alimentare mii de navete cu sticle de lapte şi borcane de iaurt îşi aşteptau gospodarii, pentru a fi puse în vînzare. Am cronometrat în cartierul Giuleşti cum funcţionează orarul unităţilor de desfacere. Cu excepţia magazinului de la numărul 113 şi a tonetei din Piaţa Giuleşti, care îşi încep activitatea la ora 5 şi 30 de minute, celelalte stau cu sticlele la uşă pînă îşi deschid obloanele, în jurul orei 6 şi 30. Constantin Barbu, responsabilul magazinului de pe b-dul Dinicu Golescu nr. 21—25, ne mărturisea cu acest prilej : „Este un mare decalaj în orarul magazinelor care desfac astfel de preparate. Deşi laptele soseşte foarte devreme, magazinele se deschid tîrziu şi, adesea, cantităţi însemnate rămin pe trotuare. Sîntem in pragul anotimpului friguros şi dacă această situaţie va mai persista, riscăm — pe timp geros — ca laptele si îngheţe in sticle 11 Ni ea pare de-a dreptul inexplicabilă atitudinea Direcţiei comerciale a municipiului Bucureşti (situaţie valabilă şi pentru alte oraşe din ţară), că pînă acum nu a reglementat ora precisă de deschidere a unităţilor care desfac produsele lactate, lăsînd la bunul plac al gestionarilor stabilirea aproximativă a orarului de funcţionare. Dacă centrele de pîine îşi încep activitatea la ora 5 şi 30 dimineaţa, de ce oare multe alte unităţi alimentare se deschid cu o oră mai tîrziu ? Pentru ca gospodarul — cel care pleacă în zori la lucru — să facă două drumuri şi să piardă astfel în mod inutil timpul ? O altă deficienţă este aceea că în locul sticlelor au apărut în ultimul timp voluminoasele bidoane, care îngreuiază desfacerea laptelui printr-o manipulare dificilă. Zilnic, circa 20 000 de litri, iar duminica cam 50 000 de litri (ceea ce reprezintă aproape 25 la sută din cantitatea integrală livrată Capitalei), sunt transportate în astfel de bidoane, care generează cozi şi, totodată, condiții neigienice de desfacere. Cauza constă în ne-DUMITRU TABACU MIRCEA SCRIPCA (Gontinuare in pag. a 5-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei Partidului Comunist din Japonia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.G. al P.C.R., a primit joi la amiază delegaţia Partidului Comunist din Japonia formată din tovarăşii: Satomi Hakamada, membru al Prezidiului şi Secretariatului C.G. al P.O.J., Koichiro Ueda, membru supleant al Secretariatului, şeful Comisiei Politice a C.G. al P.G.J., Hidesato Namata, membru al Comisiei Centrale de control financiar şi Shunichi Nishizawa, redactor şef al revistei „Documente internaţionale”. Au participat tovarăşii Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.G. al P.C.R., Ştefan Voicu, membru al C.G. al P.C.R., redactor şef al revistei „Lupta de clasă“ şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, într-o atmosferă caldă, tovărăşească a avut loc un schimb de păreri cu privire la probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale situaţiei internaţionale, precum şi în legătură cu dezvoltarea în continuare a relaţiilor frăţeşti între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Japonia. v. ÎN ÎNTÎMPINAREA ADUNĂRII GENERALE A SCRIITORILOR Unitate de concepţie şi de idealuri Convorbire cu acad. Zaharia Stancu Ne mai despart doar cîteva zile de Adunarea Generală a Scriitorilor, manifestare chemată să ofere cadrul unor rodnice dezbateri pe problemele actuale ale literaturii. Publicăm mai jos răspunsurile acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, la întrebările adresate de un redactor al ziarului nostru, în legătură cu acest eveniment. — Ce ne puteţi spune cu privire la Adunarea Generală a Scriitorilor care va avea loc în curînd ? — La Adunarea Generală a Scriitorilor din România, care va avea loc în zilele de 11, 15 şi 16 noiembrie, adică la aproape patru ani de la ultimul Congres al scriitorilor, vor participa la dezbateri şi la alegerea forurilor de conducere ale Uniunii toţi membrii săi, un număr de aproape şapte sute. Aşadar, această Adunare Generală reprezintă un mare pas înainte pe calea procesului de democratizare al vieţii scriitoriceşti. Este o măsură luată în spiritul procesului larg de continuă democratizare ce se desfăşoară in prezent in ţara noastră, la iniţiativa Partidului Comunist Roman In toate sectoarele vieţii sociale. Nu mă Indoiesc că Adunarea Generală, astfel constituită, va prilejui ample, interesante şi rodnice dezbateri care vor duce la concluzii de natură să favorizeze şi mai mult pe viitor, procesul de creaţie, scrierea de noi opere, care să reprezinte acele creaţii spirituale de care are nevoie construcţia socialistă din ţara noastră astăzi şi care să slujească politica internă şi externă a partidului. Sunt convins — şi acest lucru reprezintă cea mai de seamă condiţie a rodniciei discuţiilor — că ele se vor desfăşura Intr-un înalt spirit partinic. In aceste vremuri, cînd unitatea Intre partid, conducerea ţării şi poporul nostru este mai deplină decît oriclnd, scriitorii români Îşi vor afirma In dezbaterile ce vor avea loc. In primul rlnd, unitatea de concepţie şi de Idealuri a obştei lor, convingerea fermă de a lupta cu toată Însufleţirea, de a participa cu Întregul elan creator la înfăptuirea ţelurilor comune. — Dorim să ne spuneţi cîteva cuvinte despre situaţia creaţiei literare de la ultimul Congres al Scriitorilor plnă astăzi şi despre rolul pe care îl vor avea apropiatele dezbateri in dezvoltarea literaturii române. — După părerea mea, In anii care au trecut de la ultimul (Gontinuare in pag, a 3-a) Proiectul legii privind -------------- nr .........im im..im, comisiile de judecată în dezbatere publică Creşte rolul opiniei publice in viaţa socială Dr. Dumitru Mazilu Expresie a adlucirii democratismului nostru socialist, a creşterii rolului opiniei publice în viaţa socială, comisiile de judecată acţionează ca organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, alese în adunări generale ale oamenilor muncii sau în sesiuni ale consiliilor populare. Proiectul de lege supus dezbaterii publice — Unind seama de experienţa pozitivă şi de unele lipsuri manifestate în trecut în activitatea unor organe similare — concentrează toate formele de jurisdicţie în cadrul unui singur organ cu o sferă de atribuţii lărgite. Este cunoscut fiecăruia dintre noi faptul că, în activitatea formelor existente — comisiile de împăciuire, comisiile de litigii, consiliile de judecată din întreprinderi şi instituţii — s-au înregistrat numeroase rezultate pozitive acumulîndu-se o bogată şi valoroasă experienţă demnă de luat în seamă pentru activitatea viitoare. Insă, răspîndirea activităţii cu caracter jurisdicţional obştesc în sarcina mai multor organe cu preocupări asemănătoare — după cum arată practica în materie — a dus la suprapuneri, la complica(Continuare in pag. a 3-a) In Întreaga ţară MARI LUCRĂRI MODERNIZAREA REŢELEI DE DRUMURI Obiectiv al unei amplu plan de perspectivă, reţeaua de drumuri naţionale va fi supusă în continuare acţiunii de modernizare în vederea asigurării fluenţei circulaţiei în condiţiile intensificării traficului auto. Se vor crea astfel posibilităţi de acces pe şoselele asfaltice între noi zone şi localităţi. Anul viitor va fi marcat de darea în folosinţă a unor lucrări de importanţă deosebită. Va fi terminat noul traseu al drumului Bucureşti—Piteşti, care va permite legături rapide între cele două centre, prin evitarea orașelor aglomerate, executarea denivelată a pasajelor (Continuare in pag. a 7-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Guvernul şi poporul iranian mi se alătură în a prezenta Excelenţei Voastre mulţumirile noastre sincere pentru felicitările adresate cu ocazia sărbătorii naţionale iraniene. La rîndul meu vă adresez sănătate şi fericire, iar poporului prieten al României succese şi prosperitate. AMIR ABBAS HOVEIDA Primul ministru al Iranului Recepţia oferită de ambasadorul Uniunii Sovietice cu prilejul aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie cu prilejul celei de a 51-a aniversari a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, A.V. Basov a oferit joi seara o recepţie în saloanele ambasadei. Au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Dumitru Popa, Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Marii Adunării Naţionale, George Macovescu, prim adjunct al ministrului Afacerilor Externe, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. Au luat parte, de asemenea, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S., oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai cultelor, ziarişti români şi străini. Au participat membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-română în frunte cu S.M. Butusov, ministrul gospodăriei comunale a R.S.F.S.R., conducătorul delegaţiei. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres)