România Liberă, decembrie 1968 (Anul 26, nr. 7501-7526)
1968-12-01 / nr. 7501
r ,Románia libera“ nr■7501 — i-xu. 1968 — pag. a 2-3* i_ I AUTONOMIE REALĂ MUNICIPIILOR n această perioadă, cînd se află în dezbatere publică proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, ne propunem să analizăm o problemă care are o importanţă deosebită : competenţa şi autonomia municipiului Constanţa. De ce Constanţa şi de ce tocmai acum ? Mai întîi, pentru că acest municipiu are un specific aparte , este format din patru oraşe (Constanţa, Mangalia, Eforie Sud şi Nord, Techirghiol) şi şase comune suburbane, dispuse pe un teritoriu lung de peste 70 km. Apoi, pentru faptul că pe teritoriul său se află un obiectiv turistic de interes naţional : litoralul, care primeşte anual vizita a sute de mii de turişti. Numai enunţarea acestor două caracteristici sunt — credem — suficiente pentru a demonstra că problemele municipiului Constanţa merită să fie discutate şi, mai ales, rezolvate. Şi asta acum, fiindcă ştiut este că pentru sezonul estival 1969 se fac deja intense pregătiri. Experienţa din vara acestui an, cînd o serie de activităţi spefice municipiului (comerţ, gospodărie comunală etc) au fost concentrate la judeţ, aşa cum de altfel s-a făcut şi în alte părţi, a arătat că se complică prea mult lucrurile şi se creează greutăţi care au efecte negative asupra activităţii pe litoral. După regulile stabilite, ar fi urmat ca şi activitatea balneoclimaterică şi de turism să fie concentrată la judeţ. Discutînd problema, consiliile populare judeţean şi municipal Constanţa au avut buna inspiraţie să lase acest domeniu în subordinea municipiului, deşi astfel au încălcat unele scheme de organizare. Măsura s-a dovedit a fi însă potrivită, asigurînd desfăşurarea oarecum normală a activităţii pe litoral. Spunem oarecum deoarece prin faptul că gospodăria comunală (apă, canalizare, transport în comun, sa-' lubritate) şi comerţul (aprovizionarea magazinelor, servirea cetăţenilor, alimentaţia publi-. că), aparţini»*!de judeţ,au ~a~ părut încttt-cSMrf şi ^gRfflftSiJir care, fireşte, au dăunat mult şipe care le-au resimţit vizitatorii litoralului. Nu-i cazul acum... să mai analizăm toate -n scăzu-■ rile estivale, dar trebuie să dis-, cutăm problema pentru a preveni situaţii şi mai grave. Cu jumătăţi de măsură nu se poate desfăşura -o activitate, eficientft. _ Din analiza aprofundată a situaţiei de pe litoral, se deduce cu claritate faptul că este necesar ca municipiul Constanţa să se sueune"de" autonomie şi de competenţe largi în conducerea tuturor activităţilor de pe teritoriul său, în spiritul măsurilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, întrucît a fost recunoscută necesitatea unităţii teritoriale a litoralului în cadrul delimitării aprobate municipiului Constanţa, care îndeplineşte şi rolul de coordonator al acestei zone, atunci este necesar să fie acordate şi competenţe în conducerea activităţilor economice şi social culturale locale. Dacă unele activităţi, cum sunt cele de industrie locală, construcţii, proiectare etc. pot fi coordonate la nivel judeţean, altele, cum sunt cele de comerţ, gospodărie comunală, sănătate şi altele, care prin natura lor îi priveste direct pe locuitorii şi vizitatorii oraşului şi ai staţiunilor*, de pe litoral, reclamă o .conducere operativă şi atentă ce'poate fi realizată numai la 'nivelul .'.municipiului Constanţa. Se ştie'.dgâjţ c£, între activitatea turistica- si de odihnă și cea de gtrflipttâi tffffgttginală, comerţ, sanatatetc., există o strînsă "-lisgatura determinată de necesitatea de a se asigura populaţiei şi vizitatorilor ,0|Servirg , corespunzătoare cu aceste servicii, de a se gospodări şi salubriza mai bine oraşul şi litoralul. De altfel, e bine să amintim că, din totalul prestaţiilor ce se realizează de întreprinderile de gospodărie comunală pe raza judeţului în valoare de 258 000 000 lei, 221 000 000 lei aparţin municipiului Constanţa ceea ce impune cu atît mai mult ca această activitate să fie condusă în totalitatea ei direct de municipiu. S-a spus uneori că se poate realiza conducerea de către municipiu prin mecanismul „buget“ consiliul popular avînd posibilitatea să dirijeze întreprinderile respective în efectuarea prestaţiilor necesare. Practic însă, această pîrghie este lipsită de operativitate şi nu asigură rezolvarea tuturor problemelor. Bunăoară, transport în comun nu poate fi dirijat prin intermediul bugetului, iar deficienţele semnalate in această direcţie pe raza oraşului şi litoralului nu pot fi tratate în prezent decit prin intermediul consiliului popular judeţean, forul tutelar al acestei întreprinderi, ceea ce constituie o cale greoaie. In spiritul propunerilor noastre ar trebui rezolvată şi problema competenţelor municipiului în domeniul comerţului, ţinîndseama şi de faptul că din volumul total al desfacerilor de mărfuri în valoare de 1906 mii lei anual, 1651 mii lei, adică 86 la sută se realizează pe raza municipiului Constanţa. Fiind subordonată municipiului, activitatea comercială ar putea fi mai bine corelată cu cea de,turism şi odihnă din staţiuni, ar putea fi mai uşor adaptată condiţiilor specifice litoralului, răspunzînd în mai mare măsură necesităţilor de aprovizionare şi rezolvării propunerilor şi sesizărilor populaţiei. Alături de aceste activităţi, procesul unitar de servire al litoralului reclamă ca şi în materie de sănătate, cultură, învăţămînt, etc. să se dispună de operativitatea şi competenţa necesară din partea municipiului Constanţa. Asemenea probleme, care au pentru municipiul Constanţa semnificaţii aparte, prezintă un interes deosebit şi pentru celelalte consilii populare municipale, a căror competenţă, este la fel de scăzută. Desigur, proiectul legii privind organizarea şi funcţionarea consiliilor populare cuprinde, principial, o serie de prevederi, privind sporirea autonomiei şi lărgirea atribuţiilor municipiilor. Va trebui să se găsească însă forme corespunzătoare şi în ce priveşte reglementarea practică a acestor probleme. Şi asta cit mai neîntîrziat, acum, înainte de a se trece la un nou an bugetar. STAN VLAD Experienţa municipiului Constanţa şi unele învăţăminte generale Diversitatea de stiluri IUrmare din pagisul originalităţii lor naţionale şi individuale, muzicienii din ţara noastră. ^Ni se pare firesc să se impună atenţiei publicului autohton şi opiniei artistice de peste hotare tocmai acele creaţii care rostesc un cuvînt, propriu, plin de semnificaţii, inteligibil pentru prezent şi cu virtutea de a cuceri viitorul. Am alege din peisajul recent al creaţiei româneşti, spre exemplificare, cîteva lucrări reprezentative pentru atingerea maturităţii artistice, pentru reliefarea autentică a personalităţii autorilor. Simfonia cantabile de o robustă expresivitate lirică emanînd din melosul naţional, scăldat în luminăşi poemul vocal - simfonic Vis cosmic de Theodor Grigoriu, a cărui subtilă elaborare polifonic-modală şi coloristic-orchestrală s-a confirmat aptă pentru sugerarea unor aspiraţii specifice timpului nostru. La fel de puţin tributar unor sisteme rigide, în ce priveşte mijloacele de expresie folosite, se dovedeşte a fi Pascal Bentoiu în spirituala şi rafinata sa operă satirică Amorul doctor, în recenta creaţie radiofonică Jertfirea Ifigeniei de un dramatism interiorizat, pe cînd în Simfonia Şi Sonata pentru vioară şi pian continuă rodnic şi inovator drumul originalităţii genului deschis la noi de George Enescu, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Zeno Vancea, Ion Dumitrescu. Răspund nevoii artistului contemporan de a se sprijini pe valori selectate din vastul orizont teoretic şi concret — muzical creat de umanitate, compozitori ca Wilhelm Berger care, în Concertul pentru vioară şi orchestră, în simfonii, cvartete, sintetizează cu măiestrie expresivitatea densă şi concentrată a muzicii de cameră cu virtuţile epice şi dramatice proprii artei simfonice. Noi tărîmuri de manifestare a ethosului muzicii noastre descoperim în concerte şi în balada Leu şi June se luptară de Liviu Glodeanu, în care ritmul de obîrşie populară generează întreaga factură modernă a muzicii ; în Concertino de Adrian Raţiu, de o viguroasă construcţie polifonic-timbrală ; în Simfonia a IlI-a de Doru Popovici, inspirată din eposul străvechi. Fideli credinţei în viabilitatea eternă a melodiei, Dumitru Capoianu în Variaţiuni, Dumitru Bughici în Dialoguri dramatice, Carmen Petra — Basacopol în poemul Crengile, Laurentiu Profeta în baletul Prinţ şi Cerşetor, Mircea Chiriac în Simfonietta, Andreas Perfette în cantata Comunistul, Walter Klepper în Divertisment găsesc resurse pentru împrospătarea propriei arte. Fremătînd de vitalitate în Concertul pentru violoncel şi orchestră, de o captivantă efervescenţă liric-meditativă în Simfonia de cameră, ambele născute din tulpina melosului, Anatol Vieru îşi consacră perioada actuală a creaţiei sale unor lucrări dominate de controlul lucid al sistemului, de concentrarea spre interior a sensurilor expresiv-muzicale. Virtuos al arhitecturilor sonore, cercetător fervent al parametrilor matematici abstracţi ai muzicii, cucerind cu Arcade şi cu Laude ,noi zone pentru funcţionalitatea expresivă a muzicii, Aurel Stroe tinde a reconstitui în Oedip la Colona actul creaţiei artistice ca organizare logică, raţională a nebuloasei sonore. Preocupări apropiate reînnoiesc personalităţi diferite cum sunt Tiberiu Olah, ale cărui Poarta sărutului şi Ritm şi Spaţii relevă puternic esenţe al artei folclorice. O tendinţă accentuată spre abstractizarea ■ discursului muzical manifestăm Ştefan Niculescu; tot astfel, Costin Miereanu pornind de la coherentul şi vibrantul Omagiu lui Brâncuşi propune in Culorile timpului soluţia unei răsturnări a raportului cantitativ şi funcţional între acţiunea sonoră şi tăcere , Alexandru Hrisanide care ajunge de la Volume la lucrarea At perpetuam Rei memoriam să concretizeze principiul aleatorie în scopul obţinerii unei maxime spontaneităţi coloristice. Multe dintre lucrările cruute în ultima vreme constituie docamdată căutări aflate în plin proces de confruntare cu puterea de înţelegere şi opiniile estetice ale publicului. Cunoaştem şi admirabile creaţii ale compozitorilor din generaţiile mai vîrstnice, printre care lieduri şi muzică pentru balete de Mihail Jora şi Tudor Ciortea, simfonii de Sigismund Toduţă, concertul pentru orchestră de Ion Dumitrescu, oratoriile Tudor Vladimirescu şi Din lumea cu dorincea fără dor de Gheorghe Dumitriu, concertul pentru orchestră, cvartete de Zeno Vancea, lucrări simfonice şi de cameră de Ludovic Feldman, în care valoarea artistică se afirmă cu certitudine, mai presus decât orice consideraţii privind cronologia tehnicilor de realizare folosite. Criteriul finalizării orcărei inspiraţii de creaţie ni se pare a fi în ultimă analiză rezonanţa umană, ecoul real pe care opera îl suscită în sufletul auditoriului. Experienţa a fost şi va fi indispensabilă, chiar definitorie pentru actul creator, iar progresul artistic nu se consfinţeşte decât prin filiera răbdătoare a timpului. Diversitatea stilistică evidenţiază temperamente, moduri deosebite de a înţelege şi reda viaţa ; formaţii de şcoală diferite, care se desăvîrşesc prin cercetările compozitorilor înşişi, de la aria artei folclorice, pînă la datele electronicii, ale logicii şi matematicii, ale sintezelor structurale. Graţie contribuţiei unora dintre exponenţii tinerelor generaţii, filoanele folclorului vechi şi străvechi îşi afirmă puterea de întinerire a muzicii. Artistul care forează în straturile profunde ale melosului naţional foloseşte azi tehnica modernă de cercetare şi reelaborare. Şi nu este un paradox că multe din adevărurile descoperite ca noi de către abstracţionismul muzical de azi îşi au modelul viu şi cu adevărat artistic în creaţia populară. A ft mandatar i Urmare din pag. II In dorinţa de cîştig cu orice preţ, unii mandatari comit diferite abateri. Nerespectînd indicaţiile M.C.I. şi prevederile Codului Muncii, mandatarii de la bufetele „Doi brazi“ şi „Stadion“ din Constanţa, au angajat personal fără decizii ale T.A.P.L.-ului, pe care l-au folosit şi l-au plătit cum au vrut. Metoda mandatarului Stelian Puchea, de la bufetul „Calafat“ din Bucureşti, era de a ţine personal de probă plătit mai cu nimica, iar cea a mandatarului Ion Vizanti, de la bufetul „Progresul“ din piaţa 7 Noiembrie, de a reţine 1 la sută din cîştigurile zilnice ale ospătarilor. Insuficienţa controlului se face resimţită şi într-o altă privinţă, care interesează în mod direct pe consumatori : preţurile, în ultima vreme, la unele unităţi mandatare acestea sunt tot mai piperate. Mandatarii în cauză socotesc probabil că, dacă achită la termen sumele datorate stătu’”, îşi pot permite orice, pot solicita oricît consumatorului. Deşi sortimentele cu preţuriplafon sunt în număr redus, totuşi unii mandatari le ignoră şi pe acestea. La restaurantul „Cotroceni", la patiseria „Colombo" şi în alte unităţi din Capitală, am constatat că listele cu preturi plafon lipsesc cu desăvîrşire, astfel că aceste sortimente nu pot fi cunoscute de consumatori. La alte unităţi listele există, dar nu se respectă. Mandatarul Teodor Mazilu, de la cofetăria „Teatrului“ de pe calea Victoriei, de pildă, ocolește sortimentele de prăjituri ieftine, la preturi între 1,50—2.50 lei. Aci, ca si la patiseria „Colombo" de pe b-dul Republicii 42—44, ponderea este pusă pe producerea de sortimente scumpe, cu un preț mai ridicat cu 1—1,50 lei decit produsele similare. In localuri se mai pun la dispoziţia consumatorilor şi produse aşa-zise complimentare, care uneori se vînd la preturi exagerate. Ne mai poate mira oare că existenta unor asemenea surse de cîştiguri duc la dobîndirea unor venituri ilicite ? Din verificările efectuate, a rezultat că mandatarul Gheorghe Arion, de la bufetul „Sireiul“ din Buzău, a cumpărat o casă cu 120 000 de lei, mobilă, covoare şi alte obiecte de uz casnic valorind peste 95 000 de lei , el se află în cercetarea comisiei judeţene pentru verificarea cîştigurilor ilicite. In aceeaşi situaţie se găseşte şi mandatarul Constantin Donciu, de la bufetul nr. 4 din acelaşi oraş. Fireşte că, de realizarea unor asemenea cîştiguri ar fi trebuit să ştie în primul rînd Nicolae Vişan, directorul T.A.P.L.-Buzău , dar şi el este nevoit să justifice sumele investite într-o casă cumpărată la Ploiești, intr-un autoturism „Fiat“—1200 etc ! Fată de existenta unor asemenea deficiente, se impun măsuri operative. Ar trebui, în primul rînd, să se extindă experiența pozitivă a multor mandatari, rezultatele dobindite de ei în diversificarea sortimentală, în ridicarea nivelului de servire a consumatorilor. Sunt necesare, de asemenea, măsuri din partea organelor de resort pentru lărgirea sortimentelor de preparate şi produse cu preţuriplafon, în scopul îngrădirii acţiunilor speculative. Pe de altă parte, direcţiile comerciale judeţene, trusturile de alimentaţie publică, au datoria de a asigura o mai atentă şi mai eficientă muncă de îndrumare şi control, punindu-se capăt unor abateri comise de mandatari. UNA PE ZI de MATTY — Mă gîndesc că probabil tot nu te-ai împăcat cu șeful tău dacă n-ai timp să-ți citești ziarele la birou... Programul 1 8,00 : Ora exactă ? Cum va fi vremea . Gimnastica de dimineaţă ?.8,10 : Emisiune pentru copii şi şcolari ? 10: Ora satului ? 11: TV pentru specialiştii din agricultură ; 11,30: De strajă patriei ; 11,55: Telex TV ? 12 : Duminică sportivă ? Fotbal : Progresul — Farul Constanţa ? Rugbi: România — Franţa ; 16,30 : Magazin duminical. In jurul orei 18 : Hochei : U.R.S.S. . —. Canada (repriza a 3-a). Transmisiune de la ly10.s.90.va : 18,30 Continuărea magazinului ; 19 : Telejurnalul de seară ; 19,40 Handbal feminin : România — Iugoslavia (repriza a II-a) ; 20 : Program folcloric susţinut de Ansamblul din comuna StoicăneştiQlt ; 20,30: ,,Perfectul simplu... perfectul compus.; 21,30: film artimatic.. ,,Darul de nuntă" ? 23 : Telejurnalul de noapte. Programul 2 20: Telex TV ? 20,05: Filme premiate . Dragostea unei blonde ? 21,15 : „Vălenii de munte* — reportaj filmat ? 21,30: Seară de operă şi operetă românească. LUNI 2 DECEMBRIE 14,00 : Fotbal : Dinamo Bucureşti— Universitatea Craiova ; 17,30 : Telex TV ; 17,35: TV pentru specialiştii din industrie ? 18,05 : Curs de limba franceză (lecţia a 36-a) • 18,30: Emisiune pentru tineret ; 19: Telejurnalul de seară ? 19,45: Invitaţie pentru sîmbătă ; 20: Zoo ?20,25: Magazin ştiinţific ? 20,45: Film artistic : Domnişoarele din Rochefort? 22,45: Dialog despre cultură ; 23: Telejurnalul de noapte. TELEVIZIUNE CINEMATOGRAFE SELECTIA NOASTRA • • • — filme foarte bun* • o — filme bune • — filme mediocre Fără nici o notaţie — film slab • • ® Columna (ambele serii) : Patria (11 86 25), orele 9 — 12—15 — 18 — 20,45 ? Sala Palatului ora 10 ? § e § Ziua in care vin peştii : Republica (11 03 72), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21,15 ; Capitol (16 29 17), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ? 9 0 9 Anna Karenina (ambele serii) : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12,30 — 16,15 — 19,45 ? • „Judoka“ agent secret : Festival (15 63 84), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 19,30 — 21 ; Melodia (12 06 88), orele 9— 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ? Modern (23 71 01), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ? • Mariana, agentul 0555 : Victoria (16 28 79), orele 9,30 — 11,30 — 13,45 — 15,45 — 18,15 — 20,45 ? Miorița (14 27 14), orele 9,30 — 11,30 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ? • • înțeleptul de pe muntele blestemat : Arta (21 31 86), orele 9 — 15,45 în continuare, 18 — 20,15 ? Grivița (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Ploieasca (33 29 71), orele 18,30 — 20,45 ? • Valea albinelor : Lumina (16 23 35), orele 9,15—16 în continuare, 18,30 — 20,45 ; « Heidl : Doina (16 35 38), orele 9 — 11 — 13 ? • Inimă nebună, nebună de legat : Doina, orele 16 — 18,15 — 20,30 ? •$ • • Lumea comică a lui Harold Lloyd : Plimbarea lui Estp : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15 ? • • • Prințesa : Union (13 49 04), orele 10,30 — 15,30 — 18 — 20,30 ; • Fete în uniformă : Feroviar (16 22 73), orele 9—13,30 în continuare? — 16 — 18,30 — 20,45 ? Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ? • • Ver^. |Cruz : G 1 o r i a (22 44 01). orele 9 - 1,1,,tS — 1330 — 16 — 18,15 - 20,30 ? • Neînțelesul : G iu r e ș ti (17 55 46), orele 15,30 - 18 - 20,30 ? • • Hombre : Aurora (35 04 66) orele 9 - 11,15 - 13.30 — 16 — 18,15 20.45 ? Tomis (21 49 46), orele 9—15,45 în continuare, 18,15 — 20,30 ? Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 - 18,15 - 20,30 ; Winnetou (seria Il--a) , înfrățirea (17 31 64), orele 15.15 — 17.45 — 20 ? Floreasca, orele 9,15 — 11.30 — 14 — 16,15 ? • Lustragiul : B u z e ş t i (15 62 79), orele 15,30 — 20,30 ? • Autorizaţie de căsătorie Buzeşti, ora 18 ? • • Căderea Imperiului Roman : Dacia (16 26 10), orele 8,45—19,30 în continuare ? • Heroina : Bucegl (17 05 47), orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18.15 — 20,30 I • Marysia şi Napoleon : Unirea (17 10 21), orele 15,30 — 20,30 ? • • Unchiul meu : Unirea — ora 18 ? • Eu te-am iubit : Lira (31 71 71), orele 20 ? • • • Viață la castel : Lira — orele 15,30 — 18 ? • Regele suedez : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 — 20,30? • • • Gustul mierii : Viitorul — ora 18 , % • Aventurierii : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 20,30 ! • • A trecut o femeie s Ferentari, ora 18 ? • Fratele doctorului Homer , Cosmos (35 19 *5) orele 15.30 — 18 — 20,15 ? Mărturisirile unui domn cu cameră mobilată : Drumul Sării (31 28 15) orele 15 - 17.30 - 20 ? Rahova (23 91 00), orele 15.30 - 20.30? • • • Colivie pentru doi : Rahova — ora 18 ? a a Sfîntul la pindă : Moşilor (12 52 93), orele 15,30 — 20,30 ? • Tarul general ? Moşilor ora 18 ? Veşnicul întîrziat : Cotroceni (13 62 56) orele 15,30 - 20,30 ? a a Maica Ioana a îngerilor : Cotroceni — orele 18 ? a Tarzan, omul maimuţă : Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 - 20,15 ? • Tarzan, omul-maimuţă : • Fiul lui Tarzan : Volga (11 91 26), orele 9,30—16 în continuare, 19,15 ? • Operaţiunea San Gennaro : Popular (35 15 17) orele 15.30 — 20.30 ? • 4 • Soare şi umbră : Popular — ora 18 ? • • Viva Marla : Munca (21 50 97), orele 16-18-20? • • Romanţă pentru trompetă : Munca — ora 14 ? • • Şapte oameni de aur : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20,30 ? • Duelul lung : V I ta n (21 39 82), orele 15,30 — 20,30 ? • 9 Lady Macbeth în Siberia : Vitan — ora 18 ? ^ • Roata vieţii : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 20,30 ? • • Bella : Progresul —• ora 18 ? • Fiul lui Tarzan : Crîngași (17 38 81), orele 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ? Zilele filmului canadian î Sala Cinemateca- orele : 10 — 12,30 — 18,45 — 21 . Intrat în tradiţie. Festivalul filmului la sate se organizează an de an în perioada de iarnă în scopul impulsionării activităţii culturale şi pentru a contribui la educaţia politică şi estetică a populaţiei din satele noastre. Conceput să aibă o largă desfăşurare (va cuprinde toate localităţile săteşti) pe o durată de două luni (1 decembrie 1968—2 februarie 1969) „Festivalul filmului la sate", în actuala sa ediţie, se doreşte cit mai cuprinzător ca arie tematică şi varietate de genuri. Astfel, se vor organiza „Zilele filmului românesc“ pe ceruri ca trecutul de luptă, al poporului nostru, construi-' rea socialismului în'ţara noastră, ţinliţe româneşti ,premiate' la festivalurile internaţionale, etc. Această manifestare, care caută să răspundă unor necesităţi cultural-educative, dar şi cerinţelor de divertisment, va fi susţinută cu un număr de peste 20 filme artistice de lung metraj („Columna“, „Becket", „Suflete tari“, „Ultimul voievod“ alături de „Planeta maimuţelor“, „Aventurierii", „Vin cicliştii“ etc.) însoţite la fiecare reprezentaţie (avînd loc aproximativ 2 reprezentaţii săptămînal) de cite un documentar precum şi de periodicul „Imagini pentru sate". Pentru ca acţiunea să-şi atingă intr-adevăr scopul, Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmelor trebuie să-şi împletească munca de programare propriu-zisă, cu o sumă de măsuri organizatorice capabile să completeze prin prezentări, discuţii, concursuri pe teme din filme, efectul educativ implicat de festival însuşi. O asemenea Complinire nu se poate imagina, însă, fără sprijinul tuturor factorilor responsabili pe frontul activităţii culturale şi fără colaborarea cu intelectualii de la sate, iubitori ai filmului.Se mai preconizează ca, în aceeaşi perioadă, să se intensifice şi activitatea de sprijinire prin film a învăţămîntului agricol de masă, programîndu-se pachete de filme documentare axate pe tematica şi specificul cursurilor. Urăm acestui festival, gîndit pe multiple planuri educative, să devină o amplă iănifestare culturală. Festivalul filmului la sate In cadrul celui de al V-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale" Teatrul Popular din Turnu Severin a prezentat la faza interjudeţeană piesa „Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian. In clişeu : O scenă din spectacol Foto : MIHAI POPESCU Emil G. Racoviţă Împlinirea a o sută de ani de la naşterea marelui naturalist român, dă prilejul aprecierii sub noi aspecte a realizărilor sale, a ideilor şi concepţiilor înnoitoare care au stat la baza unei activităţi neîncetate, multilaterale, deosebit de valoroase. Născut la 25 noiembrie 1868 la Iaşi, unde face şcoala primară sub îndrumarea plină de afecţiune a ilustrului său învăţător Ion Creangă. Emil Racoviţă urmează liceul la Institutele unite, unde profesori excepţionali ca Poni, Xenopol, Cobălcescu şi alţii îşi dădeau silinţa să deschidă larg orizont cultural şi ştiinţific elevilor prin tălmăcirea evoluţionismului şi materialismului dialectic. Tînărul Racoviţă beneficiază, în acelaşi timp, şi de atmosfera plină de elanul înnoirii de la „Junimea“, din care făcea parte şi tatăl său Gheorghe Racoviţă, numit de prietenii intimi (V. Alecsandri, Titu Maiorescu etc.) „Ghiorghieş“. In etapa următoare, îl găsim la Paris, unde în 1889 îşi ia licenţa în drept. Concomitent a urmat şcoala de antropologie şi s-a înscris în partidul socialist francez. In 1889 participă la activitatea Internaţionalei a I-a şi semnează moţiunea lui Paul Lafaraue prin care se declara ziua de 1 Mai drept sărbătoare a tuturor muncitorilor. Tot în 1889 Emi Racoviţă se înscrie la Facultatea de Ştiinţe Naturale şi ajunge astfel elevul favorit al şefului şcoalei franceze de zoologie din acel timp, Henry Lacaze Duthiers, personalere ştiinţifică remarcabilă. In 1896 isi trece teza de doctorat, considerată de comisia infundată de Lacaze dvept un model. Succesul a fost răsunător, Emil Racoviţă devenind prin această lucrare unul din biologii cei mai apreciaţi din Franţa. Aşa se explică de ce, la organizarea expediţiei antarctice belgiene, Lacaze şi E. van Roocden îl recomandă ca naturalst al acesteia. Cu un an înainte de moarte, Henri Lacaze Duthiers lasă la conducerea Laboratorului „Arago“ de cercetări asupra biologiei marine, de la Banyulssur-Mer, de pe coasta Mediteranei, (localitate situată lingă frontiera cu Spania) pe G. Pruvot, ca director şi pe Emil Racoviţă, ca subdirector. In acelaşi timp, el lasă pe mina celor doi iluştri urmaşi conducerea celebrei reviste de zoologie a Franţei „Archives de Zoologie experimentale et générale“. In 1904, în timpul unor călătorii de studii cu vasul „Roland“ al Laboratorului Arago, cei doi prieteni, Pruvot şi Racoviţă, ajung în insulele Ba- Zeare, în Majorca, unde vizitează Peştera Balaurului. Aici descoperă în apele lacului subteran, un isopod orb, cu semne evidente ale adaptării la viaţa subterană. Cu ocazia descrierii acestei forme, cu totul noi, pe care a denumit-o Typhlocholana moraguesi, Emil Racoviţă îşi concentrează atenţia asupra problemelor vieţii subterane şi scrie în 1907 lucrarea „Eseu asupra problemelor biospeologice“ în Archives de Zoologie. Această lucrare, numită de academicianul Albert Vandel, „celebrul manifest al lui Racoviţă“ sau de academicianul René Jeannel „statutul fundamental al biospeologiei“, reprezintă cu adevărat „actul de naştere al acestei ştiinţe, cum s-a exprimat Grigore Antipa în 1926, cu ocazia primirii ca membru în Academia Română a marelui om de ştiinţă. In timpul cînd Racoviţă scria eseul şi dădea astfel directivele cercetărilor în acest domeniu nou, el a organizat împreună cu tînărul său elev — marele său colaborator de mai tîrziu — René Jeannel, asociaţia internaţională „Biospeologica“ sub egida căreia cei doi naturalişti cu numeroşi colaboratori, au studiat pînă în 1920 peste o mie de peşteri. In acest an, savantul român vine la Cluj, unde înfiinţează primul institut de speologie din lume şi primul institut de cercetări fundamentale din România şi unde va desfăşura pînă la sfîrşitul zilelor o bogată activitate ştiinţifică şi educativă. Nenumăratele memorii asupra faunei subterane apărute sub titlul „Biospeologica“ în „Archives de Zoologie“ şi în lucrările Institutului de Speologie din Cluj, reprezintă astăzi mărturia unei activităţi considerabile pornită şi condusă de Emil Racoviţă cu o energie ieşită din comun şi cu o competenţă ştiinţifică şi organizatorică de cel mai înalt nivel. Crearea biospeologiei moderne şi organizarea continuării cercetărilor pentru viitor constituie realizări excepţionale care au adus marelui învăţat român un renume binemeritat în lume. Părerile emise de Racoviţă în „Eseu...“ s-au dovedit juste în toate problemele abordate de el. Activitatea speologică injisă a dus pînă în zilele la o creştere apreciabil noştinţelor din dominiui subterane. S-a văzut speciile tipic cavernicoli zintă urmaşii unor care au trăit în difer geologice la suprafa retrăgîndu-se în perferit o evoluţie funcţie de caracter mediului subteran. Racovîi vut meritul de a fi interţ fauna subterană şi caractier în spirit evoluţionist, de arătat în acelaşi timp că uni important a avut în evolul faunei subterane şi procesul folosirii sau nefolosirii organelor, însistind, de asemenea, asupra factorului izolare care în peşsteri a jucat un rol special neîntîlnit în alte medii de viaţă. Prin realizările sale, prin ideile creatoare care s-au manifestat încă din tinereţe, marele savant român, Emil Racoviţă deţine un loc de frunte între creatorii biologiei secolului al XX-lea. Prof. dr. docent MARGARETA DUMITRESCU şef de secţie la Institutul de speologie „Emil Racoviţă* mmmm în construcţie la Brăila (Urmare din pag. 1) reduce termenul afectat pentru probele tehnologice. Aceasta cu toate că fabrica de CMC este, în felul ei, unică în ţară. Implicit aceste realizări au creat beneficiarului o nouă problemă şi anume instruirea personalului. Ing. MIHAI BERI, director tehnic al combinatului şi ing. GHEORGHE CINCA, directorul noii fabrici, ne arătau că acest proces este esenţial în pornirea şi apoi în deservirea instalaţiilor deoarece cea mai modernă tehnică şi-a dat concursul la realizarea ei. Toată linia de CMC este automatizată iar funcţionarea este dirijată cu ajutorul celor mai noi procedee de comandă programată pe principiul benzii perforate. Ca atare o parte din colectivul viitoarei fabrici de carboximelil celuloză a început cursurile teoretice şi practice de instruire. Buna organizare ştiinţifică a şantierului, actualul nivel înaintat al realizării graficelor de execuţie precum şi cooperarea permanentă dintre constructor şi combinat sînt asigurări valabile că acest nou produs al industriei chimice româneşti necesar la fabricarea medicamentelor, lacurilor şi vopselelor, detergenţilor şi săpunurilor, cleiurilor şi la flotaţia noroaielor în industria petrolieră, va fi livrat la timp numeroşilor beneficiari. Cind consiliul de conducere ignoră pe cei care i-au ales (Urmare din pag. I) lor ce le impune viaţa de zi cu zi. Lucrînd în felul acesta consiliul de conducere şi-a dobîndit o bună reputaţie, încredere şi prestigiu în faţa cooperatorilor. Ca urmare în acest an cu toate condiţiile grele provocate de secetă, producţiile sunt depăşite în toate sectoarele. Bine muncesc şi consiliile de conducere din cooperativele agricole Salcia, Pristol, Gruia, Vrata şi altele din acelaşi judeţ, care dau cu regularitate socoteală în faţa cooperatorilor, se consultă cu ei în toate problemele privind dezvoltarea avutului obştesc şi obţin rezultate economice bune. In alte unităţi însă principiile democraţiei cooperatiste se, încalcă grosolan. Cooperativa agricolă din comuna N. Bălcescu, de exemplu, bate de mai mult timp pasul pe loc, iar posibilităţile de care dispun pentru sporirea producţiilor şi implicit a veniturilorbăneşti nu sunt folosite cum trebuie. Pe lîngă faptul că membrii consiliului de conducere nu discută probleme majore în şedinţele de lucru ei tolerează tendinţele de cocoloşire a lipsurilor. Mai mult, unele hotărîri stabilite de adunarea generală şi în şedinţele de lucru ale consiliului nu sunt duse la îndeplinire. Intr-una din adunările generale din anul acesta s-a stabilit, printre altele, să se întreprindă acţiuni de fertilizare a solului, lucrare ce nu a fost realizată decit parţial. Situaţia din sectorul zootehnic a fost discutată şi ea în nenumărate rînduri dar măsurile stabilite nu au fost aduse la îndeplinire. Adunarea generală a cooperatorilor din iulie a.c. a constatat că în sectorul zootehnic procentul mortalităţii este ridicat din lipsa de preocupare a brigadierului şi a îngrijitorilor. Printre altele s-a stabilit atunci înlocuirea brigadierului. Deşi au trecut de atunci patru luni, consiliul de conducere nu a dus la îndeplinire această hotărire şi în zootehnie continuă să existe aceeaşi situaţie dezastruoasă. De asemenea, deşi s-au manifestat tendinţe de neglijenţă şi sustrageri din avutul cooperatorilor, consiliul de conducere se rezumă la măsuri administrative şi la afişarea de tabele cu cei sancţionaţi. Rezultatele bune depind in mare măsură de cei aleşi să conducă treburile în cooperativele agricole, de felul cum aceştia ştiu să organizeze munca, să antreneze pe toţi cooperatorii la rezolvarea operativă şi competentă cu maximum de eficienţă economică, a tuturor problemelor. De aici concluzia că adunarea generală a cooperatorilor nu are doar menirea să aleagă cadrele de conducere, ci şi de a le analiza activitatea depusă de ele, mergînd pînă la înlăturarea din funcţiile ce le deţin a acelora care au dat dovadă de incapacitate, de nepăsare şi care încurcă lucrurile în unităţile agricole. FLOREA CEAUŞESCU