România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)
1969-10-09 / nr. 7767
NICI UN RĂGAZ ŞI EXECUTAREA LEUUULII AGRICOLE UE TOAMNA! • Pină la sfîrşitul acestei campanii să se lucreze ziua şi noaptea • Insămînţatul griului în limitele epocii optime • Combine de recoltat porumb care n-au „spart gheaţa44 în acest an • Cind şedinţomanii se agită, oameniisustraşi de la munca cîmpului)v sint convocaţi la centrul judeţului ■> v V *■. Intrucît timpul optim în care se face semănatul griului se reduce de la o zi la alta — intrăm doar in ultima decadă — ţinind seama că există pericolul ca restanţele la recoltare să fie surprinse de intemperii, TREBUIE SA SE IA MASURI URGENTE PENTRU INTENSIFICAREA RITMULUI LUCRĂRILOR AGRICOLE, SA SE ACŢIONEZE PE UN FRONT LARG, CU TOATE FORŢELE. Deşi s-au obţinut în ultimul timp o seamă de rezultate bune în linele judeţe, totuşi la ora actuală a mai rămas de executat un volum mare de lucrări. Potrivit datelor pe care le deţinem, la începutul acestei săptămîni mai erau de semănat cu grîu şi secară în unităţile agricole socialiste aproape un milion de hectare şi de recoltat, numai cu porumb boabe, o suprafaţă de peste 1,2 milioane hectare. ÎN ASEMENEA CONDIŢII ESTE IMPERIOS NECESAR CA ÎNTREAGA ENERGIE A OAMENILOR MUNCII DIN AGRICULTURA SA FIE CANALIZATA ÎN DIRECŢIA FOLOSIRII, ZI ŞI NOAPTE, A FIECĂREI ORE, A UTILIZAII CU RANDAMENT MAXIM A TUTUROR TRACTOARELOR ŞI UTILAJELOR ANGAJATE ÎN ACEASTA MARE BĂTĂLIE DE CARE DEPINDE RECOLTA PREZENTĂ ȘI CEA VIITOARE. Necesitatea urgentării campaniei agricole nu înseamnă cituşi de puţin — cum încearcă unii specialişti să acrediteze ideea—o abdicare de la pretenţiile justificate privind calitatea, nivelul agrotehnic al lucrărilor. Dimpotrivă. Este cu totul normal şi absolut necesar ca în toate unităţile să se vegheze ca pregătirea terenului (chiar dacă în unele locuri timpul este secetos), să fie bine făcută, sămînţa folosită să fie de bună calitate, iar la semănat să se respecte întocmai indicaţiile consfătuirii griului din acest an. Se vor lua măsuri ca în pas cu recoltarea să se organizeze transportul şi predarea către beneficiari a produselor contractate, astfel ca această operaţiune să decurgă în cele mai bune condiţiuni. O seamă de aspecte — constatate la faţa locului de redactori şi corespondenţi ai ziarului nostru — dove (Continuare In pag. a 2-a) Dovada înaltei şi patriotice a onorarea integrală asumate faţă de stat Cei 20 ani care au trecut de la cooperativizarea agriculturii, succesele dobîndite în acest răstimp confirmă întru totul justeţea drumului pe care partidul l-a deschis în faţa ţărănimii. In toată această perioadă, ţărănimea a simţit din plin sprijinul multilateral, frăţesc dat de clasa muncitoare, de statul socialist. Numai beneficiind de acest sprijin, ţărănimea a putut înregistra creşterea bunăstării sale generale, sporirea contribuţiei ei la dezvoltarea economiei naţionale, la progresul României pe calea socialismului. Datorită efortului deosebit făcut de stat, de clasa muncitoare, agricultura are o bază tehnico-materială modernă, în continuă dezvoltare. Investiţiile mari alocate — care în 1968 au fost de 16 ori mai mari decât în 1950 — s-au transformat în tractoare, substanţe chimice, insecto-fungicide, material săditor, animale de reproducţie etc. Să adăugăm la acestea faptul că, an de an, cooperativele agricole de producţie au primit credite în parte, fără dobîndă, care se ridică la 4,5 miliarde de lei, şi vom avea o imagine care este departe de a fi completă despre ajutorul deosebit pe care agri- I cultura l-a primit pentru dez- I voltarea sa. La sfîrșitul anului 1968 existau în agricultură peste I 96 000 tractoare fizice, circa 156 000 semănători și aproximativ 1 47 000 combine pentru recolta- r rea păioaselor. In 1950, din totalul forţei de tracţiune, forţa mecanică reprezenta doar 20 la sută. In prezent ea este de circa 90 la sută. Pentru fertilizarea ogoarelor, industria noastră chimică a furnizat cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte. In 1969, agricultura va primi, în total 658000 tone substanţă activă, faţă de 88000 tone în 1960, iar potrivit Directivelor Congresului al X- lea al P.C.R., în 1975, ogoarele vor beneficia de circa 2 milioane tone îngrăşăminte substanţă activă. Un efort deosebit face statul pentru extinderea irigaţiilor şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. In 1975, suprafaţa amenajată pentru irigat va reprezenta circa 25 la sută din terenurile arabile ale ţării. La acest masiv sprijin trebuie adăugată preocuparea statului pentru ajutorarea unităţilor cu cadre calificate de spe- Ing. VASILE STANCU (Continuare in pag. a 2-a) conştiinţe cetăţeneşti taranimu — obligaţiilor a n cadrul amplului program de înflorire a României socia- liste elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., care preis vede printre obiectivele sale centrale continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, o deosebită importanţă se acordă dezvoltării intensive şi multilaterale a agriculturii, în scopul creării condiţiilor necesare pentru ca această importantă ramură a economiei naţionale să-şi sporească contribuţia sa la satisfacerea multiplelor nevoi ale societăţii, la progresul economic al ţării. --------- Proletari 'din toate ţările, uniţi-vă! 'mm COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE EGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru amabilul şi sensibilul mesaj de felicitare adresat mie şi poporului nigerian cu ocazia celei de-a IX-a aniversări a zilei independenţei Nigeriei. La rindul meu, vă rog să primiţi urările noastre cele mai bune de fericire personală şi de bunăstare poporului dv. Cu înaltă consideraţiune şi stimă, General maior YAKUBU GOWON Şeful guvernului militar federal şi comandant suprem al forţelor armate Anul XXVII nr. 7 767 @ Joi 9 octombrie 1969 1969 e 6 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe savantul Henri Coandă Miercuri la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe savantul român Henri Coandă, care se află în ţară. La primire a participat to- J varăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Convorbirea, care a avut loc cu acest prilej, s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate. După întrevedere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, a oferit un dejun în onoarea savantului Henri Coandă şi a soţiei sale. A luat parte tovarăşul Manea Mănescu, împreună cu soția. Corespondenţă specială de pe platforma siderurgică Calaţi AL DOILEA FURNAL DE 1700 m A INTRAT In probe generale — Realizarea planului anual la producţia de oţel, prin recuperarea integrală a restanţelor, capătă un puternic impuls determinat de intrarea în funcţiune înainte de termen a acestui important obiectiv industrial . Platforma industrială de la Galaţi trăieşte în aceste zile momente deosebite, premergătoare celui mai de seamă eveniment al anului din ramura siderurgiei. Toate privirile sunt îndreptate spre sectorul furnale, unde se desfăşoară ultimele pregătiri menite să ducă la elaborarea primei şarje la cel de-al doilea jurnal de 1 700 mc. Interesul deosebit faţă de debutul în producţie al aţiuni sunt concentrate, în momentele hotărîtoare la care participăm, în mina inginerului DRAGOŞ DAIJIJA, consilier al Institutului de proiectări pentru uzine şi instalaţii metalurgice. . . „ Aflat la cel de-al optulea fu acestui important obiectiv si de- junat la a cărui pornire centrilurgic, pentru a cărui reducere buie, experimentatul inginer a a duratei de execuţie constructorii, montorii gălăţeni şi unele uzine furnizoare de utilaje au făcut eforturi deosebite, nu se opreşte de data aceasta doar la, intrarea înainte de termen în circuitul economiei naţionale a unui nou furnal de mare capacitate şi înalt nivel tehnic. De astă dată este în joc însuşi planul producţiei de oţel al combinatului gălăţean — şi dat fiind ponderea lui — pe întreaga economie naţională. După cum se ştie, în ciuda depăşirilor substanţiale obţinute pină acum la Hunedoara şi Reşiţa, producţia de oţel nu s-a ridicat în acest an la nivelul planificat. Rămînerea în urmă de la Galaţi atîrnă încă greu în balanţa de metal a ţării. Prin intrarea în funcţiune înainte de termen a celui de-al doilea furnal de mare capacitate, se creează posibilitatea ca lupta pentru recuperarea restanţelor la producţia de oţel să intre într-o etapă nouă, hotărîtoare, sporul de fontă ce urmează să se obţină pe această cale puţind asigura utilizarea integrală a capacităţii modernei oţelării gălăţene ce dispune de trei convertizoare de mare randament. Ca şi la toate celelalte etape importante de construcţie şi montaj ale noului furnal gălăţean, sintem şi acum în mijlocul echipelor de specialişti care supraveghează desfăşurarea probelor. Toate firele acestei nesigură coordonarea mai multor grupuri de specialişti — în proiectare, în lucrări de automatizare şi montaje de echipament electric — înmănunchind într-un singur efort comun toate forţele. Este după părerea tuturor una din condiţiile de bază prin care s-a putut imprima activităţii complexe din aceste zile calmul şi siguranţa pe care o solicită buna desfăşurare a operaţiilor de reglaj şi a probelor. Primele file din „jurnalul de bord“" al celui mai tînăr vlăstar al siderurgiei româneşti au putut astfel consemna la 19 septembrie aprinderea focului la preîncâlzitoare. Patru zile mai tîrziu a primit botezul focului şi furnalul, începîndu-se încălzirea pentru uscarea căptuşelii refractare Toate aceste pregătiri au culminat marţi 7 octombrie, cînd în jurul orei 10 s-a dat semnalul de declanşare a probelor generale de 72 de ore. Alaltăieri au început deci cele trei zile şi nopţi fierbinţi ale noului atregat, timp în care verificarea instalaţiilor şi mecanismelor se face în flux continuu, cu simulările de funcţionare pe întregul ansamblu al furnalului conduse pe automate dintr-un singur punct. Este ultimul şi cel mai greu examen dinaintea şarjei inaugurale. / TUDOR GHEORGHIU jgjfy sr&Li fi, mit Hi' Silueta impunătoare a celui de-al doilea furnal de 1 700 mc întregește acum peisajul industrial al puternicului centru siderurgic de la Galați Locul specialistului nu este la birou Judeţul Botoşani aşteaptă, de la înfiinţarea sa, răspunsul ministerelor privind repartizarea raţională a cadrelor cu pregătire superioară. Nici ASTĂZI (!) răspunsul nu a fost dat Dezvoltarea generală a economiei ţării noastre a fost însoţită permanent, de-a lungul anilor, de o creştere firească a numărului de specialişti în diferitele domenii ale ştiinţei şi tehnicii, ale învăţămîntului şi culturii. De altfel, elementul hotărîtor al introducerii largi a progresului tehnic îl constituie potenţialul acestor cadre de specialişti. Cu o condiţie însă : să existe un raport raţional între numărul acestora şi locurile de muncă asigurate pe întreaga suprafaţă a ţării. Cu alte cuvinte, să fie respectat principiul ca necesităţile reale de cadre ale fiecărui judeţ în parte, ale fiecărei ramuri economice sau domeniu de activitate, să fie satisfăcute integral printr-o distribuţie raţională a lor, în raport cu profilul şi pregătirea profesională. In repetate rînduri conduce- i Interviu cu ing. Dumitru Breaban Secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R. rea de partid şi de stat a trasat sarcini concrete ministerelor şi celorlalte organe centrale de a se preocupa mai mult de folosirea raţională a specialiştilor, de a asigura o repartizare echilibrată pe teritoriu în funcţie directă de interesele generale ale economiei, de nevoile reale ale unităţilor. Cu toate acestea întîlnim astăzi situaţii, în special în judeţele mai tinere ca potenţial economic, unde lipsa de cadre, de toate specialităţile, este deosebit de acută, în timp ce în unele centre şi, în special, în Bucureşti concentrarea specialiştilor este atît de mare incit mulţi dintre ei sunt puşi în situaţia de a se descalifica treptat, prostind activităţi nelegate de pregătirea superioară pe care au dobîndit-o cu mari cheltuieli făcute de stat. Ne-am interesat, în judeţul Botoşani, despre nevoile de cadre reclamate astăzi de unităţile existente în această parte a ţării şi l-am rugat pe inginerul I. BREAIBAN, secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., să ne vorbească despre modul cum au răspuns ministerele la repetatele solicitări ale judeţului în cei aproape doi ani care au trecut de la organizarea administrativă a ţării. Imediat după înfiinţarea judeţului, ni s-a spus, analizînd nevoile de cadre cu pregătire Ing. C. AAAARIŢEI (Continuare în pag. a 2-a) Hotărîri ale Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor in agricultură Consiliul de Miniştri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură. (Continuare în pag. a 5-a) Fotó : NICU VASILE