România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)
1969-11-19 / nr. 7802
Anul XXVII nr. 7 802 , 8 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, initi vul COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau, deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecindu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul (Continuare in pag. a 7-a) Aplicînd ample măsuri de organizare a producţiei, siderurgiştii reşiţeni şi-au îndeplinit şi depăşit substanţial angajamentele luate pe anul în curs. Astfel, au fost date peste plan 22 000 tone fontă, 2 400 tone laminate finite pline, iar oţelarii au livrat numai pe primele 10 luni ale anului curent 7 232 tone oţel, reprezentînd un procentaj de 200 la sută faţă de angajamentul iniţial. O deosebită atenţie s-a acordat şi elaborării unor noi mărci de oţeluri speciale destinate agregatelor şi construcţiilor metalice cu caracteristici tehnice superioare. In clişeu : Turnarea lingourilor unei noi sarje de oţel special Foto : AGERPRES în construcţie la Baia: Instalaţie pentru încărcarea minereurilor TULCEA (coresp. R.L.). In comuna Baia din judeţul Tulcea au început lucrările de construcţie a unui important obiectiv industrial: o instalaţie pentru încărcarea complexă a minereurilor extrase din exploatarea Altîn- Tepe. Se vor construi aici mai multe hale care vor adăposti secţia de primire şi sfărîmare a minereurilor şi staţia de flotaţie. Pentru evacuarea şi decantarea sterilului, provenit în urma prelucrării minereului, proiectul prevede amenajarea unui iaz special. Instalaţia de flotaţie, cu care va fi înzestrată această unitate, va produce anuail 90 000 tone de concentrate de pirită de cupru şi fier. O nouă fabrică de suilfîi hidraulici pentru abataje VULCAN (coresp. R. 1.). La Vulcan a intrat parţial în funcţiune o nouă fabrică de stîlpi hidraulici pentru abataje. Ea va produce anual 15 000 stîlpi hidraulici necesari pentru extinderea metodelor moderne de susţinere a abatajului la minele din Valea Jiului şi din alte părţi ale ţării. Noua fabrică şi-a început parţial activitatea cu o lună mai devreme. Locomotiva Diesel electrică nr. 800 Pe porţile Uzinei „Electroputere“ din Craiova a ieşit marţi locomotiva Diesel electrică cu numărul de fabricaţie 800. Măsurile întreprinse in acest an în scopul îmbunătăţirii tehnologiei de fabricaţie, a organizării ştiinţifice a producţiei şi creşterii gradului de mecanizare au contribuit la sporirea productivităţii muncii şi reducerea ciclului de fabricaţie. în prezent, la mai puţin de trei zile, de pe fluxul de montaj al acestei întreprinderi este gata de expediţie o locomotivă electrică sau Diesel electrică. De altfel, durata de execuţie a locomotivelor Diesel electrice, fabricate acum la „Electroputere“, este de cinci ori mai mică decât acum 9 ani. Tot marţi au intrat în faza montajului general zece locomotive Diesel electrice şi trei locomotive electrice. (Agerpres). e Miercuri 19 noiembrie 1969 Constructorii braşoveni de autocamioane est scurtă, convorbirea cu ing. SERGIU ŞERBANESCU, directorul general al Uzinei de autocamioane din Braşov, a fost deosebit de edificatoare. La capătul celor zece luni scurse din anul 1969, colectivul acestui pilon al industriei româneşti de autovehicule a raportat depăşirea cu peste 72 milioane lei a importantului indicator al producţiei marfă vîndută şi încasată. Făuritorii puternicilor ,,Bucegi“ şi „Carpaţi“ au intrat totodată în bătălia ultimelor două luni ale anului cu o zestre de 531 autocamioane realizate peste prevederi. Rezultatele primei decade din noiembrie vin să confirme în continuare avintul sporit al întrecerii din această perioadă : 37,4 la sută din planul lunar. Dar dovada cea mai elocventă a hărniciei și priceperii colectivului vestitei uzine brașovene, a hotărîrii lui ferme de a fi in permanenţă la înălţimea sarcinilor de onoare pe care le are de îndeplinit, o constituie atingerea de pe acum a ritmului de fabricaţie prevăzut pentru ultimul an al actualului cincinal. In cadenţa în care de pe banda de montaj coboară zilnic acum 122 de autocamioane, se regăsesc strădaniile fiecărui compartiment al marii uzine şi în mod deosebit al secţiilor motor, genţi şi tratament, evidenţiate recent în întrecere pentru rezultatele dobîndite în trimestrul III al anului. Din rîndul acestor numeroase rotiţe ce compun complexul angrenaj al uzinei, face parte şi un colectiv care a cucerit pentru a şaptea oară consecutiv titlu de secţie fruntaşă. Aceasta este secţia ce poartă numărul 390, sculărie. Cineva din conducerea uzinei îmi atrăgea atenţia că „seva producţiei trece prin sculărie". Alt interlocutor era de părere că „mersul sculăriei constituie un barometru al uzinei". Pînă să-l întilnesc pe conducătorul colectivului de la sculărie am avut răgazul să intru în temă prin intermediul numeroaselor grafice ce acoperă practic pereţii biroului său. Ca o primă carte de vizită, reţin că la aproape o dublare, în ultimii patru ani, a producţiei de autocamioane, îi răspunde azi „cerinţelor fabricaţiei o sculărie cu un efectiv neschimbat numeric, dar în schimb mai bine organizat, mai bine dotat şi în plus deţinătorul unei valoroase experienţe. Ing. IOAN LEANCU — intrat pe porţile uzinei ca ucenic în urmă cu 26 de ani — a preluat conducerea secţiei sculărie într-o perioadă foarte grea. Era în anul 1967, cînd colectivul uzinei se afla abia la începutul urcuşului ce avea să aducă redresarea producţiei. — Era predominantă pe atunci — mi-a spus şeful sculăriei — concepţia că o sculărie nu poate lucra ritmic. Numai că o astfel de practică provoca o neritmicitate şi în secţiile de fabricaţie ale uzinei, cu consecinţele cunoscute. Odată biruită o astfel de idee, astăzi la noi în sculărie nici nu se mai vorbeşte de acest capitol. Şi am ajuns la acest rezultat îndeosebi prin legarea realizării ritmice a planului de aplicare a sistemului premiat. Pentru sectoarele calde ale uzinei — turnătoriile de fontă şi oţel, forjă — pentru cele de prelucrare mecanică, ca şi pentru montajul general, această veritabilă fabrică este astăzi furnizorul prompt şi calificat al întregii game de scule speciale, dispozitive şi verificatoare necesare fabricaţiei curente, devenind practic mina dreaptă a fiecăruia dintre constructorii autocamioanelor româneşti. Introdus TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 7-a) D A IN CADENTA ANULUI 1970 In hala de montaj general a uzinei de autocamioane „Steagul roşu" Braşov O orb//ya//e de cinste pentru fiecare agricolă de producţie Livrarea integrală a produselor contractate Demonstrînd o înaltă conştiinţă civică, patriotică, ţărănimea cooperatistă continuă în aceste zile să livreze, în contul contractelor încheiate cu statul, cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare. Foarte multe unităţi, după reevaluarea posibilităţilor existente, au hotărît, în adunări generale, să furnizeze la fondul central, cantităţi suplimentare de produse vegetale sau animaliere. Aceste angajamente au şi fost, în bună parte, îndeplinite. Cooperatorii din judeţul Bihor, de pildă, au livrat bazelor de recepţionare întreaga cantitate de porumb contractată. In magazinele statului au intrat, de asemenea, peste prevederi 3 500 tone porumb. Caracteristică multor unităţi agricole cooperatiste este promptitudinea cu care au înţeles să răspundă sprijinului multilateral acordat de stat pentru dezvoltarea agriculturii. îndeplinirea şi depăşirea prevederilor contractuale au constituit pentru cooperatorii din LANURILE, judeţul Brăila, o datorie pe care au onorat-o cu cinste. Ei au dat statului în plus 1160 tone porumb, livrare care le-a permis să încaseze un venit suplimentar de 1,3 milioane lei. Operativitatea în îndeplinirea prevederilor contractuale şi a angajamentelor suplimentare este proprie şi cooperatorilor din DOR MĂRUNT, judeţul Ialomiţa, TOPORU, FURCULEŞTI, ROŞIORI şi multe altele din judeţul Teleorman etc. Demnă de remarcat este unitatea de voinţă a cooperatorilor, hotărirea lor de a participa, pe măsura posibilităţilor crescute pe care le au, cu o contribuţie tot mai substanţială la dezvoltarea economiei naţionale, la edificarea construcţiei socialiste. Recent, cooperatorii din CUCI, judeţul Mureş, analizînd cu discernămint rezultatele anului agricol, rezervele şi surplusurile pe care le au, au hotărît să vîndă statului, peste prevederile iniţiale, importante cantităţi de cereale sau produse animaliere. Potrivit contractului, ei trebuiau să furnizeze statului, în acest an, 36 tone carne dar, pînă la 17 noiembrie, au dat 53 tone. Cooperativele agricole de producţie din judeţul Covasna, răspunzînd chemării de a se asigura cît mai multe produse la fondul central, au livrat, zilele acestea, peste contractele încheiate, 100 tone grîu şi 200 tone orz şi orzoaica. Exemplu de înaltă conştiinţă cetăţenească oferă şi cooperatorii din MIROSLAVEŞTI, judeţul Iaşi, care, pe lingă cele 207 tone de porumb contractate iniţial, au mai vîndut statului alte 70 de tone. Este de asemenea semnificativ faptul că marea majoritate a unităţilor agricole cooperatiste care nu-şi pot onora, la unele produse, obligaţiile asumate, datorită neobţinerii producţiilor planificate, îşi lichidează restanţele pe calea livrării altor produse agricole. Cu toate că în această perioadă ritmul de recepţionare a produselor la bazele de recepţionare s-a intensificat foarte mult trebuie spus însă că o serie de unităţi nu şi-au onorat încă decât în parte datoriile faţă de stat. Cooperatorii din VAIDA RECEA şi HIRŞENI, judeţul Braşov, bunăoară, nu au achitat pînă acum contravaloarea lucrărilor efectuate de către întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii. Cei de la C.A.P. DUMEŞTI sau ANDRIEŞENI, judeţul Iaşi efectuează transporturi sporadice la bază, nu organizează convoaie de atelaje. Adeseori se argumentează că nu-s suficiente mijloace de transport, dar nu se vede faptul că o parte din ele sunt folosite la diverse alte lucrări mai puţin presante. Se ştie că asigurarea produselor animaliere prezintă o importanţă deosebită pentru aprovizionarea populaţiei şi a industriei prelucrătoare. Asigurarea (Continuare in pag. a 7-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul Danemarcei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi dupăamiază pe Torben Busch-Nielsen, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Danemarcei la Bucureşti, în vizită protocolară de prezentare. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres). I Succese de I seamă in I realizarea planului CONSTANŢA (coresp. R.I.) Numeroase colective de muncă din judeţul Constanţa anunţă îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Printre unităţile care au obţinut aceste succese se află Fabrica de ciment-Medgidia care a reali- I zat în primele 10 luni ale anului importante sporuri de producţie (10 700 tone de ciment, 10 100 tone de clincher şi 6,5 km tuburi de asbociment). De asemenea, colectivul fabricii de ulei „Argus“ din Constanţa şi-a îndeplinit de pe acum angajamentele luate pe întregul an, obţinînd o producţie suplimentară de 226 tone de ulei comestibil şi 200 tone de uleiuri brute, precum şi un beneficiu peste plan in valoare de 833.000 lei. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Uzinei de reparaţii din Năvodari au anunţat la rîndul lor îndepli-I nirea angajamentelor anuale. Măsurile tehnico-organizatorice aplicate aici în procesul de producţie s-au soldat cu realizarea unui beneficiu peste plan în valoare de 1 119 000 lei, ceea ce reprezintă aproape dublu faţă de angajamentul pe care uzina şi l-a luat la începutul anului. BRAŞOV (coresp. R. 1.) Buna organizare a muncii a dat posibilitatea colectivului de la fabrica de şuruburi din Braşov să obţină un nou şi important succes : îndeplinirea cu 12 zile înainte de termen a planului producţiei globale şi marfă pe 11 luni Datorită acestui fapt muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii amintite s-au angajat să realizeze peste prevederi, pînă la 30 noiembrie, produse în valoare de 9 milioane lei, îndeplinind cu o lună înainte de termenul stabilit angajamentul luat in întrecerea socialistă pe întregul an.