România Liberă, aprilie 1970 (Anul 28, nr. 7914-7939)
1970-04-01 / nr. 7914
„România liberă" nr. 1914 — i.jv. 1970 — pag. a 2-a Procesul de trecere a omenirii fie la capitalism la socialism cuprinde o amplă epocă, implicind profunde şi complexe mutaţii in viata popoarelor. Aceste schimbări sunt determinate de legi obiective, cu caracter general a căror acţiune se manifestă in istoria fiecărei naţiuni. Aşa se explică faptul că orinduirea capitalistă a căpătat un caracter universal, iar socialismul şi comunismul constituie trepte necesare pentru evoluţia istorică a tuturor popoarelor. Orînduirea socialistă este aceeaşi in esenţa sa, pretutindeni unde ea se construieşte, fiind rezultatul unor legi generale şi avînd trăsături fundamentale comune. Dar marxismul nu înţelege necesitatea obiectivă în mod metaforic, mecanic, nu concepe evoluţia istorică în mod uniform, fără contingenţă cu realităţile istorice particulare. Deosebit de clar apare abordarea dialectică, nuanţată a acestei probleme în gîndirea lui Vladimír Ilici Lenin, cel dinţii teoretician marxist, aflat în faţa sarcinii măreţe de a transforma idealul socialist , în realitate. Cu marea sa capacitate de înţelegere a fenomenelor sociale în toate determinările sale, călăuzit de un profund spirit creator Lenin a văzut clar că formele şi metodele de înfăptuire a trecerii la o orînduire superioară vor varia şi trebuie să se modifice în raport cu condiţiile istorice concrete din fiecare ţară. El a considerat drept o sarcină indiscutabilă şi obligatorie a marxiştilor ruşi de a porni de la realităţile politice, economice, "sociale, naţionale ale poporului "lor în elaborarea programului şi stabilirea metodelor de înfăptuire a acestui program. După victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, ei s-a aplecat cu atenţie asupra condiţiilor istorice concrete nu numai ale Rusiei în general, ci ale fiecărei regiuni şi zone naţionale sau geografice ale imensului continent, pe care-l reprezenta fostul imperiu ţarist. El a făcut permanent comparaţie între situaţia dinn Rusia şi din alte ţări europene, a folosit experienţa dobîndită de celelalte popoare, de mişcarea muncitorească, internaţională în măsura in care corespundea specificului situaţiei din Rusia. Concomitent a criticat cu vehemenţă şi sarcasm încercările de transplantare mecanică, dogmatică, în alte ţări, a formelor de organizare proprii Rusiei. Elaborînd planul de construire a noii societăţi, el a avut în vedere atît cerinţele generale ale evoluţiei societăţii umane cit şi stadiul de dezvoltare economică, socială şi politică în care se afla Rusia Sovietică. Lenin a fost ostil oricărei tendinţe de copiere „ad literem“, de transpunere mecanică, fără discernămint, a unor soluţii care au fost rezultanta aplicării legilor generale în condiţii specifiIn cartea „Stingismul, boala copilăriei comunismului“, el prevenea cu vehemenţă asupra pericolului pe care-l reprezintă uniformizarea tacticii comuniste. Transformarea socialismului in sistem mondial, victoria noii orînduiri în ţâri situate petrei continente, a amplificat considerabil diapazonul variaţiilor în care se desfăşoară procesul logic de lichidare a orînduirii vechi şi edificare a societăţii socialiste. Experienţa istorică a demonstrat cu o pregnanţă absolută că trăsăturile generale ale noii orînduiri nu există în stare pură, de model abstract. Societatea socialistă capătă viaţă in condiţii extrem de diverse şi poartă pecetea acestei varietăţi, care se va amplifica pe măsură ce noi popoare vor trece la socialism. Nici nu ne putem imagina viitoarea societate comunistă ca o domnie a uniformităţii. Socialismul este acea perioadă istorică in care naţiunea poate şi trebuie să-şi manifeste deplin valenţele sale de progres. Aşa cum apreciază tovarăşul Nicolae Ceauşescu „Spre deosebire de oreliduirile precedente, socialismul oferă premisele pentru înflorirea multilaterală a naţiunilor, pentru îmbinarea organică a intereselor naţionale cu interesele internaţionale ale popoarelor“. Trecerea la socialism ridică naţiunea pe o treaptă calitativ superioară. Naţiunea socialistă, întemeiată pe desfiinţarea asupririi şi exploatării, pe egalitate şi echitate socială, asigură pentru prima dată îmbinarea intereselor şi aspiraţiilor tuturor claselor, a tuturor membrilor societăţii, punerea în valoare şi dinamizarea energiei întregului popor, în direcţia progresului social. Socialismul are menirea de a întări şi dezvolta naţiunea, care va continua să existe multă vreme şi are de jucat un rol considerabil în evoluţia istorică a omenirii spre progres şi libertate. Aniversarea centenarului naşterii lui V. I. Lenin coincide cu aniversarea a 25 de ani de cînd in România se desfăşoară procesul revoluţionar de făurire a unei noi orînduiri sociale, democratice, populare, in ultimă instanţă socialistă. Retrospectiva istorică ne dă posibilitatea să punem in evidenţă caracterul creator al politicii Partidului Comunist Român, fidelitatea sa neclintită faţă de spiritul marxism-leninismului. In întreaga sa activitate, partidul nostru a îmbinat cerinţele generale ale vieţii sociale, ale trecerii la socialism, universal-valabile, cu necesităţile izvorite din stadiul concret de evoluţie a României. Clasa muncitoare din ţara noastră, călăuzită de avangarda ei marxist-leronistă, a realizat într-un mod specific cerinţa esenţială a oricărei revoluţii socialiste : cucerirea puterii politice. Lichidarea vechiului aparat de stat s-a înfăptuit treptat, prin lupta maselor pentru democratizarea ţării, prin folosirea timp de peste patru ani, a formelor de organizare a puterii şi administraţiei de stat existente, dar schimbînd conţinutul, adecvîndu-l nevoilor transformărilor revoluţionare socialiste. Orice societate modernă şi cu deosebire societatea socialistă, nu poate fiinţa şi nu se poate dezvolta decit pe baza unei industrii puternice. România era în mare măsură lipsită de această premisă şi de aceea partidul nostru a militat încă de la începutul revoluţiei populare pentru industrializarea ţării. Perseverenţa, fermitatea cu care oamenii muncii au înfăptuit linia generală de industrializare promovată de partidul nostru şi-au demonstrat justificarea istorică. Congresul al X-lea al P.C.R. a subliniat cu deosebită forţă necesitatea de a continua politica de industrializare, menită a reduce şi în cele din urmă a lichida decalajul dintre ţara noastră şi ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Cooperativizarea agriculturii cerinţă obligatorie pentru o ţară în care această ramură a economiei ocupă un loc important s-a înfăptuit în România într-un mod specific, rezultat din condiţiile concrete, din tradiţiile existente în satul românesc, din psihologia şi modul de viaţă al ţărănimii noastre. Aceasta a permis ca procesul complex şi dificil al victoriei relaţiilor de producţie socialiste în agricultură să se realizeze fără scăderea producţiei agricole. Victoria deplină a socialismului în toate sferele vieţii sociale nu înseamnă uniformizarea societăţii noi. Etapele pe care fiecare ţară le parcurge în procesul acumulării premizelor materiale, politice şi spirituale pentru făurirea, comunismului, pot fi şi sunt diferite. Particularităţile nu încetează să-şi pună pecetea asupra modului de concretizare a legilor generale ale dezvoltării societăţii. Tocmai pornind ele la acest adevăr, Partidul Comunist Român îşi aduce contribuţia sa la îmbogăţirea teoriei şi practicii revoluţionare. Congresul al X-lea al partidului a stabilit drept obiectiv al acţiunii conştiente a maselor din ţara noastră în perioada deceniului opt, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, care va semnifica o asemenea treaptă a evoluţiei sociale în care România se va înfăţişa ca o ţară cu forţe de producţie puternice, moderne, cu o înaltă cultură spirituală, cu un nivel de trai ridicat pentru întregul, popor. In procesul de edificare a noii societăţi, partidul nostru caută soluţii care să corespundă cit mai adecvat realităţilor ţării, cerinţelor fiecărei etape. Măsurile adoptate în cele mai diferite domenii — suprastructura politici, conducerea vieţii economice, dezvoltarea democraţiei — poartă pecetea spiritului inovator, creator al partidului, care se călăuzeşte după necesitatea de a îmbina adevărurile generale ale marxism-leninismului cu particularităţile concrete ale României. Totodată, in stabilirea sarcinilor de perspectivă partidul ţine seama de procesele generale, fundamentale care au loc in evoluţia sistemului mondial socialist, , în ansamblul lumii contemporane, ţintindsă conexeze cit mai puternic economia şi societatea românească la aceste tendinţe, care îşi găsesc concretizarea în raport cu nivelul de dezvoltare şi posibilităţile ţării noastre înţelegerea spiritului leninist de abordare a problemelor construirii noii societăţi este inchisolubil legată de atitudinea de respect faţă de dreptul fiecărui partid comunist de a-şi stabili politica în deplină independenţă şi autonomie. Experienţa arată că numai partidul marxist renimat din fiecare ţară este în măsură să cunoască cel mai bine realităţile şi condiţiile concrete în care acţionează, să stabilească cele mai potrivite mijloace, metode şi forme de organizare a activităţii sale. Partidul nostru militează consecvent pentru promovarea în relaţiile dintre partidele comuniste şi muncitoreşti a principiilor egalităţii în drepturi şi neamestecului in treburile altui partid, respectarea dreptului inalienabil al fiecărui partid de a-şi stabili în mod autonom politica sa. Aceste principii, expresie a internaţionalismului proletar, constituie un element fundamental al succesului luptei revoluţionare. Internaţionalismul înseamnă deplina egalitate, combaterea oricăror tendinţe de subordonare a unui partid faţă de alte partide, colaborare frăţească. Elaborarea unei politici corespunzătoare condiţiilor concrete din fiecare ţară, nu vine în contradicţie cu interesele generale ale mişcării revoluţionare mondiale. Dimpotrivă. Cu cit vor fi mai bine înfăptuite sarcinile ce revin fiecărei ţări socialiste, cu cit partidul comunist va exprima mai fidel aspiraţiile de progres ale naţiunii sale, cu atît mai puternic va fi întreg sistemul socialist, cu atît mai mare va fi raza de acţiune şi de influenţă a ideilor marxist-leniniste. Internaţionalismul proletar, principiu fundamental al activităţii partidelor revoluţionare ale clasei muncitoare, constantă a activităţii Partidului Comunist Român, nu presupune in nici un fel ignorarea sau sacrificarea Intereselor naţionale, ci creează cele mai propice condiţii pentru deplina lor afirmare. Progresul fiecărei ţări socialiste constituie temelia trainică a solidarităţii internaţionale a tuturor statelor socialiste, a victoriei socialismului în lume. ce. CENTENARUL NAŞTERII LUI VLADIMIR ILICI LENIN V.I. LENIN ŞI VARIETATEA FORMELOR Şl METODELOR DE EDIFICARE A SOCIETĂŢII SOCIALISTE Conf. univ. dr. Ion Şerbănescu ZILELE FILMULUI MAGHIAR , palmaresul şcolilor naţionale de film intrate in atenţia lumii după cel de al doilea război mondial, cinematografia maghiară, care se sprijinea de interesante tradiţii, a pătruns, totuşi, relativ lent. Raportul de forte se dezvoltă, in ultima vreme, în favoarea cineaştilor unguri, care impun din ce în ce mai multe realizări şi nume arenei internaţionale. Cu un nume de prima mărime s-au deschis săptămîna trecută. ..Zilele filmului maghiar“, organizate la Bucureşti, cu prilejul celei de- a 25-a aniversări a eliberării Ungariei. Este vorba despre regizorul Miklós Jancso. Cînd istoria cinematografului va recapitula deceniul 1060—1970, numele acesta va fi pomenit, fără îndoială, printrecele dintii din lume — dacă nu va fi chiar primul. Jancso este cunoscut publicului românesc prin trei opere remarcabile proiectate mai de mult pe ecranele noastre : „Sărmanii flăcăi“ (film care a obţinut in 1937 un premiu important la Cannes), „Roşii si albii“, „Linişte si strigăt“. In programul festiv am văzut primul film al realizatorului: „Aşa am venit“. Titlul capătă astăzi sunetul unei prevestiri căci, dincolo de povestea arătată — poveste care urmărește cum a venit spre casă, la sfîrşitul războiului, un tînăr — filmul se constituie în mărturie asupra drumului creatorului. Aşa a venit în cinematografia maghiară şi mondială Jancso — cu o epopee care deapănă întimplări din timpul în care frontul trecea peste ţară, provocind, în viaţa tuturor, descumpăniri ciudate. Episodul de mijloc este acela al prieteniei dintre adolescentul maghiar, prizonier din întimplare, şi paznicul său, un adolescent rus, soldat sovietic, care are în grijă o stînă de vaci. Nu povestea are însemnătate, in primul rînd, ci înlănţuirea de împrejurări, intîlniri, despărţiri neaşteptate şi fugare pe care le declanşează viaţa de război. Pe maestrul care şi-a cristalizat deplin modul filmic in a doua realizare, „Sărmanii flăcăi", II recunoaştem de multe ori in opera de început : în felul în care el trăieşte spaţiul, desfăşurarea de coline, cîmpii şi păduri, adunînd mereu în jurul destinelor urmărite, vibraţia universului , în mişcările largi, mlădioase ale aparatului de filmat, care cuprinde într-o privire, uimitoare cascade de fapte : în densitatea timpului cinematografic care ne sileşte să trăim adine fiecare clipă ; în revărsarea pestriţă a descrierilor de mulţime Adolescenţii exilaţi intr-o clădire dărăpănată din pustă au obiceiul să se aşeze,, la amiază, în umbra unui zid, privind, minute de-a rîndul — sau, poate ore întregi — cîmpiile toropite de căldură. Noi „recunoaştem“ curând apropierea familiară a acestui zid — sărăcăcios punct de sprijin in arşită şi singurătate — aşa cum recunoaştem cusimţurile, în realitate, locuri şi obiecte familiare , atît de vie este relaţia cu lucrurile cuprinse in imagine. „Aşa am venit“ este singurul film al lui Janesc in care derularea subiectului adună un moment de tandreţe — prietenia celor doi tineri, mai curînd copii decit soldaţi. Momentul este însemnat căci, văzindu-l, înţelegem nevoia de căldură, de viaţă omenească normală, care hrăneşte marile tragedii ale cineastului. Al doilea film al „zilelor festive“ a fost „Familia Toth“, ecranizare după piesa lui István Örkény, foarte cunoscută şi des jucată în teatrele maghiare. Regizor este Zoltán Fábri, realizator devenit clasic in această şcoală naţională. Piesa înfăţişează un subiect de satiră sinistră inspirat tot din timpurile de război. Locul acţiunii este un sat paşnic, îndepărtat de front, spiritul războiului este întrupat într-un maior pe jumătate nebun, venit în permisie. Zoltán Fábri a lucrat — paradoxal — comedia neagră in culori tari, extrăgînd sensul unei lumi dintr-o acumulare înceată de amănunte. Jocul actorilor — Imre Sinkovitz, Márta Fónay, Vera Venczel, Zoltán Latinovitz, este apăsat, cu caracterizări naive și stridente, ca în operetă. Este interesant mai ales felul în care această tonalitate de ieftină veselie este încet, încet, prefăcută în atmosferă de groază şi dezgust. „Stelele din Eger“ — ultima producţie cuprinsă în program — a prezentat o realizare istorică inspirată din evenimente glorioase. Cîteva peripeţii aventuroase, cîteva descrieri de situaţii pitoreşti (tabere turceşti şi maghiare, o aşezare de ţigani de la mijlocul secolului XVI, străzile Istanbulului) şi o mare bătălie ca punct culminant , toate filmele istorice realizate la nivelul acestor ambiţii seamănă între ele şi „Stelele din Eger“ nu pare să fi căutat altceva decit tiparul obişnuit. ANA MARIA NARTI . Concertul Radioteleviziunii bișnuitul concert simfonic al Radioteleviziunii a fost dirijat de Pietro Argento. Muzician multilateral — compozitor, profesor la Academia „Santa Cecilia“ din Roma, director al orchestrei simfonice a Radioteleviziunii italiene - și, pe deasupra, cronicar muzical — Pietro Argento a dovedit, în fruntea orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, însuşiri dirijorale de primul ordin. Aprofundînd gîndirea muzicală şi pronunţatul specific naţional caracteristice Preludiului simfonic de Ion Dumitrescu, le-a redat cu multă pondere şi în chip elocvent melodiile atît de cursive, ritmurile de esenţă, populară, precum şi intensul colorit orchestral cu care le-a împodobit compozitorul. Solista concertului a fost pianista Maria Fotino. A interpretat Concertul pentru pian şi orchestră de Schumann. Artistă de mare sensibilitate, Maria Fotino ne-a redat muzica marelui romantic în tonuri calde dar neîntinate de acele exagerări ale sentimentului care sunt de natură mai degrabă să umbrească decât să lumineze lucrarea. Am urmărit apoi,în primă audiţie, Simfonia a VI-a de Mario Zafred, lucrare agreabilă, concisă şi al cărei caracter oarecum eclectic nu ne-a contrariat. In încheierea serii de concert, Preludiile lui Liszt au confirmat în plus calităţile orchestrei, ale dirijorului, I. V.PANDELESCU CURIER ’CETĂŢENESC Drumuri „recondiţionate" JS nu mai putem ieşi din sat — ne scriu inginerul şef şi preşedintele cooperativei agricole de producţie din Dimieni, localitate ce face parte din comuna Tunari, judeţul Ilfov. Şi asta din cauză că în toamna anului trecut, tehnicienii direcţiei judeţene de drumuri, cu ajutorul unor maşini şi utilaje mecanizate, au aplicat o nouă metodă de „recondiţionare“ a drumurilor: au luat, pur şi simplu, pămînt negru, arabil, şi l-au pus strat peste piatra şoselei. Ploile şi zăpezile căzute intre timp au transformat acest strat într-o pastă cleioasă, peste care nu se mai poate trece nici măcar cu piciorul. Ha, s-a şi mai format şi două lacuri care au început să ia proporţii. Pentru sectoarele zootehnic şi legumicol ale cooperativei noastre este necesar să facem zilnic o serie de transporturi cu autocamioanele şi nu putem din cauza stării drumurilor „recondionate“. Cerem ca direcţia judeţeană de resort să ia urgente măsuri de îndreptare a situaţiei, astfel ca în cel mai scurt timp să putem folosi în bune condiţii drumurile, mai ales că ne aflăm la început de campanie agricolă. Pe strada Luminii.. . -n iarta februarie, Alexandru Marinescu, salariat la I.M.A. Tg. Secuiesc, s-a mutat intr-un apartament nou din blocul nr. 7, aflat pe strada Luminii. Evident, bucuria — ne scrie cetăţeanul în cauză— afost mare. Numai că nu a ţinut mult, adaugă el. O înştiinţare trimisă de întreprinderea de gospodărie locativă, la cîteva zile după mutarea în noul apartament, îi făcea cunoscut că este restanţier pe luna ianuarie cu suma de 350 lei pentru chirie, încălzire, apă caldă şi rece etc. A încercat omul să ea să se facă lumină parce celor de la I.G.L. că, de fapt, în luna ianuarie, blocul era încă în construcţie, că pentru această lună a plătit chirie la vechea locuinţă (150 lei), dar degeaba. — Dacă nu-ţi convine, mută-te înapoi! Dar numai după ce plăteşti această datorie — a fost răspunsul primit la ghişeu. Pentru că acest caz nu este izolat, se impune ca organele în drept să facă lumină atît pe strada Luminii din Tg. Secuiesc cit şi în celelalte situaţii similare, scrie în încheiere cititorul nostru. • POŞTA REDACŢIEI • UN GRUP de cetăţeni din Capitală care au contractat locuinţe proprietate personală întreabă de la ce dată urmează să plătească locatorul cheltuielile de întreţinere. RASPUNIT: Beneficiarul contractului plăteşte cheltuielile de întreţinere de la dataa semnării procesului-verbal de" predare-primire a locuinţei. Dacă la data anunţării recepţiei provizorii (care poate fi dovedită cu scrisoare), timp de şapte zile beneficiarul contractului, nu s-a prezentat, se socoteşte că acesta a admis-o şi, ca atare plata cheltuielilor începe din ziua recepţiei provizorii. VIORICA PANDETR., Mediaş, judeţulSibiu." seo licită unele lămuriri în legătură cu retribuţia pensionarilor pentru activitatea prestată la catedră. RĂSPUNS : Pensionarii , cu pensii integrale pentru limită de vîrstă, angajaţi ca suplinitori în învăţămînt la ore sub norma legală de predare, se retribuie prin plata cu ora, p pînă la maximum şase ore săptămînal, în învăţămîntul profesional, tehnic sau liceal de specialitate şi numai pentru orele efective prestate la clasă. Pe perioada vacanţelor de iarnă, de primăvarăşi de vară ale elevilor, personalul didactic respectiv nu este retribuit. ELISABETA MURF.ŞAN Bucureşti, cere lămuriri in legătură cu concediul de odihnă acordat suplinitorilor încadraţi in invăţămînt. RĂSPUNS : Suplinitorii încadraţi in invăţămint pe întregul an școlar, pe catedre rezervate sau vacante, au dreptul la concediul de odihnă integral, dacă depun activitate neîntreruptaa de la 1 septembrie la 30 iunie sau au dreptul lacâte cinci zile lucrătoare pentru fiecare lună servită, în cazul în care au început activitatea după 1 septembrie şi au funcţionat pina la 30 iunie. Suplinitorii din invăţămînt care înlocuiesc temporar cadre didactice aflate în concediu de boală, de naştere etc. pot beneficia de concediul de odihnă numai dacă funcţionează în continuare pe acelaşi post de la 1 septembrie la 30 iunie, adică dacă înlocuiesc același titular care absentează temporar. l^îWNiĂsmcÂLE* ■ iVrT' ■ 'Wi»i'i'iVtwi«'wl)jii'ii iViii'iiié»V> -Seară Mozart ozart face săli mai pline decât mulţi alţi compozitori ; am putea spune — exceptând pe Bacii şi poate, pe Beethoven — decit toţi compozitorii. Este o realitate. Ne-am bucurat, îndeosebi pentru tineretul care popula în număr mai mare sala mică a Palatului, unde pianistul Cornel Gheorghiu a interpretat trei sonate mozartiene. Cornel Gheorghiu este un artist subtil. Meşteşugul său ii situează pe o treaptă înaltă a pianisticii româneşti. Repertoriul său e mare, dar Mozart, prin înclinare temperamentală, prin educaţie şi abilitate pianistică, rămîne „tăria“ sa. Sonata die debut a recitalului (a 5-a în la major) a fost redată ponderat, cu seninătate, ginditămatur, iar tehniceşte ireproşabil , ceea ce este extrem de important. Legătura ideilor muzicale, bogăţia ornamentaţiilor au fost foarte bine redate de interpret, încheierea recitalului a fost făcută cu Sonata nr. 7, in do major, reprezentind îndrumarea către sonatele denumite de compozitor „dificile“ şi a căror interpretare o aşteptăm de la Cornel Gheorghiu cu interes și încredere. N' GRĂDINĂRIE ANACRONICĂ , există primăvară, de cilimi încoace, ca ziarul nostru să nu se fi ocupat prin diferite forme publicistice, de felul cure rezolvă unităţile de specialitate ale Consiliului popular al municipiului Bucureşti una dintre problemele cele mai însemnate ale înfrumuseţării citadine , servirea cetăţenilor cu tot ce trebuie pentru a-şi transforma balcoanele in mici grădini, atît de atrăgătoare în peisajul urban. Cite nu s-au publicat ' De la articole plodind pentru sporirea acestei asistenţe horticole în raport cu ritmul de dezvoltare urbanistică bucureşteană, pînă la anunţurile în chenar ale întreprinderii „Horticola 1 Mai“, care invitau cetăţenii să i se adreseze pentru satisfacerea cerinţelor lor. Ei bine, după atîta consumă de coloneală tipografică pe această temă, primim noi scrisori care ne arată cum se „rezolvă“ aceste cerinţe acurţi, în primăvara lui '70. După fel de fel de dibuiri telefonice (între altele, la o unitate prin care aflasem că: „Serveam" anul trecut şi cetăţeni la domiciliu, de acum nu mai servim“), după... încercarea puterii de răbdare în a aştepta eliberarea firului la unicul număr telefonic pentru cetăţeni, ocupat peste o oră, nu pentru a-i servi pe cetăţeni, nu, ci pe funcţionarii a două servicii de la întreprindere cuplaţi la acelaşi număr, începemdialogul. — Sigur, facem amenajări de balcoane şi la domiciliu — răspunde o voce amabilă de altfel. — Cu tot ce trebuie? . — Cu tot ce trebuie. — Aş dori, deci, nişte jardiniere, pămînt de flori, răsaduri — adică echipamentul complet. — A, nu, jardiniere nu avem. — Dar unde puneţi pămîntul şi florile dacă n-aveţi jardiniere ? Parcă aşa anunţaţi în ziar, că aveţi... — A, am avut cîteva, din plastic, dar s-au terminat. Căutaţi dv. la Obor — a nu, nu se mai găsesc nici în Obor — încercaţi pe la „Fondul plastic“ că ei au, din fier forjat, sau ceramică, sau, unde ştiţi, şi după ce aveţi jardiniere, vă servim cu pămînt, flori. — Şi pentru astea luaţi comanda, nu ? — A, nu, veniţidv. la noi, completaţi un formular-tip, va facem socoteala şi pe urmă... . Nu vă mai povestesc ce-a fost pe urmă, pentru că n-a mai fost nimic. Dacă pentru modestă grădiniţă din balcon nu se pot procura decit jardiniere la preţul de cost al unui... parc, dacă pentru o comandă ce poate fi recepţionată telefonic trebuie să-ţi pierzi vremea cu drumurile şi formalităţi birocratice, atunci orice iluzie despre promptitudine, operativitate, eficienţa asistenţei horticole căutate la întreprinderea de specialitate, devine inutilă. Aşa că, dacă din întîmplare, nu vă pricepeţi la grădinărit, neavînd nici materialul necesar pentru aceasta,nu vă mai pierdeţi vremea căutînd acum, în ’70 chiar, pe la cei datori îri a ajuta, ci aşteptaţi-l pe căruţaşul cu „Pămînt de florii“ care se va învîrti curînd în jurul blocului dv. şi deschideţi-vă totodată un atelier de timplărie la domiciliu. GRAZIELA VANTU DE MIN TO Lacul lebedelor : Opera Româna ( 14 43 20) ora 19,30 ; My fair Lady : Teatrul de Opereta (14 80 11), ora 19,30 ; Coana Chiriţa : Teatrul National ,,I. L. Caragiale" sala Comedia (14 71 71), ora 19,30 ; Leonce si Lena : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20 ; Dezertorul : Teatrul Mic (15 65 88), ora 20; Primarul lunii şi iubita sa : Teatrul Mic în sala teatrului ,,Ciuleşti“, ora 19,30 ; Nora : Teatrul dramatic Baia Mare în sala Teatrului de C.Pr medie, ora 20 ; Dona Juşica : Teatrul dramatic Baia Mare în sala Studio a Teatrului Naţional, ora 20.; Vijelie în crengile de sassafras : Teatrul , C. I. Nottara", sala Magheru (15 02 02), ora 19.30 ; Domnişoara din Sighişoara : Teatrul de revistă şi comedie ,Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19.30 ; O poveste cu cîntec : Teatrul , ,Ţăndărică" sala Victoria (15 23 77), ora 15'; Nicuță la Tănase : Teatrul ,,C. Tănase", sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18) ora 19,30 ; Enigmatica doamna ...M" Teatrul ,C. I. Nottara", sala Studio, ora 20. Splendoare în Iarbă : Patria (11 as 25) orele 1) - 11,30 — 14 — 10,30 — 19 — 21,30, Asterix și Cleopatra : Republica (11 03 72) orele *9.15 — 11.30 — 14 - 16.15 - 18.45 — 21 ; Joc dublu în Serviciul secret : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 -**-18.30’ 5M București (15 61 54) orele 9 - 11.15 — 13 30 - 16.30 - 18.45 — 21 ; Modern (23 71 01) orele 9.15 — 11.30 — 13.45 — 16 - 18.15 — 20.30 5 Civica Madigan : Capitol (16 29 17): 9,30 - 11,45 — 14 * 16,30 — 18 45 — 21 ; Domnisoara doctor : Festival (15 63 84) orele 8,30 - 11 - 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Favorit (Drumul Taberei) orele 10 — 13 — 15,30 — 18 45 — 21 ; Fecioara care-mi place : Victoria (16 23 79) orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18 30 — 20,45 ; Ultima dragoste : Central (14 12 24) orele 9 - 11.15 — 13.30 — 15 45 — 18.15 - 20.45 ; Stelele din Eger: Lumina (16 23 35), orele 9.30 — 15.45 în continuare 19.30 ; Ghici cine vine la cină : Doina (16 35 33) orele 11.30 — 13 45 - 16 18.110 — 20 45; Miorița (14 27 14), orele 10 - 12 30 - 15 — 17 30 — 20 ; Filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 19 în continuare ; Moll Flanders : Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11.30 — 14 30 - 17.30 — 20.30 ; Excelsior (18 10 88), orele 9.30 — 12.15 - 15 - 17.45 - 20.30 ; Melodia (12 06 88) orele 9 — 11 45 — 15.30 - 18 15 - 20.45 ; Adio Texas : Grivita (17 08 58), orele 9.30 - 11.45 - 16 - 18,15 — 20.31 : Fiorensca (33 29 71) orele 9 30 — 11.45 — 16 - 18,15 - 20.30 : Gloria (22 44 01), orele 9 — 11.15 — 13.30 _ *B _ 18,15 - 20 30 ; Winnetou în Valea, Morţii , în,frătirea între popoare (17 31 64), orele 15 15 17.45 _ 20 ; Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 18; Păsări şi ogari : Viitorul, ora 20,30 ; Cătmnăriţa • Buzeşti (15 62 79) orele 15 30 — 19. Cînd se arată cucuveaua : Dacia (16 26 10) orele 8,30 — 19,45 în continuare ; Flacăra (21 35 40) orele 15,30 — 18 - 20,30 ; VisulX domnului Gentil : Bucgi (17 05 47) orele 16 - 18 15 - 20,30 ; Ciuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Arta (21 31 86), orele 10—16 în continuare. 18,15 — 20,30 • Explozie în munţi : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 ; Viridiana : Lira, ora 20,15 ; Via Mala ! Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17 45 — 20 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 ; Tandreţe Rahova, ora 20,15 ; Păcatul ‘ dragostei : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,30; Pacea (31 32 52) orele 16 — 18 — 20 ; ’ La Nord prin Nord-Vest : Cotroceni (13 62 56), orele 15 30 — 19; Stăpîn pe situație : Volga (11 g1 26) orele 15 30 - 18 — 20 30; Mireasa era în negru : Aurora (35 04 66) orele 9 — 11,15 — 13,30 —15,45 - 18 - 20,15 ; Tomis (21 49 46), orele 9.30 — 15 30 în continuare 18 - 20.15 ; Urmărirea : Flamura (23 07 40) orele 9 - 11 30 - 15 - 17.30 - 20 ; Doi bărbaţi pentru o moarte : Moşilor (12 52 93) orele 20.30; A trăi pentru a trăi : Moşilor, orele 15.30 — 18 ; Comisarul X şr .Panterele albastre" : Munca (21 50.97) orele 16 — 18 — 20 ; Profesioniştii : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Valea păpuşilor : Vitan (21 39 32), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Blow-Up : Progresul (23 94 01) orele 15,30 — 18 — 20,30. Călugăriţa : Popular (35 15 17) orele 15,30 — 19 . Băieţii în haine de piele : Unirea (17 10 21) orele 15,30 — 18 — 20.15 ; Pentru încă puţini dolari : Cringaşi (17 38 81) orele 15.30 — 18 — 20.15 • Fiul şeicului : Cinemateca sala Union (13 49 04) orele 10 — 12 — 14. ■***••«» @NEMgOSBRAIFf TK*T*E Teatrul de dramă şi comedie din Constanţa a prezentat’ recent in premieră piesa „Romanţioşii" de Edmond Iîosand, în regia lui Jan Maximilian. Rolurile principale sînt interpretate de actorii Aurora Simionică, Petre Lupu, Sandu Simionică, M. Constantinescu, Constantin Guţu, Minodora Condur etc. în clișeu : Scenă din spectacol Foto : f. POPOVICI * mmmm* brewsar •■§ ASTÂZI soseste in Bucureşti Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat „Silezia“ din Katowice (R. P. Polonă) care va prezenta un singur concert la Ateneul Român, astă seară. Concertul va cuprinde lucrări de Pandereck, Chopin, Brahms. Dirijor : Karol Stryja. MIINE seară pe scena Teatrului de Stat din Tîrgu Mureş (secţia maghiară) va avea loc premiera pe ţară a piesei lui G. B. Shaw „Convertirea căpitanului Brassbound“. LA PALATUL PIONIERILOR din Capitală a fost organizată de către Consiliul judeţean Ilfov al pionierilor o expoziţie de cusături naţionale, broderie şi ţesături. La realizarea acestei interesante expoziţii care numără peste 300 exponate au participat 200 de cercuri pioniereşti din comunele şi oraşele judeţului Ilfov. televiziune 18 : Exterra 70 : Emisiune concurs pentru școlari ; 18.25 : Actualitatea muzicală ; 18.50 : Desene animate ; 19 : Telejurnalul ; 19.20 A'tUinca L“ —’ Lerjii"'!c!,,lro • ip 3n ~ - q. cholî ; 20 : Șarje de 1 aprilie . 20.11 : Tele-cinemateca . Vin ploile . V.S5 : Un zîmbet de fetită. Reportaj : 22,10 : Telejurnalul : 22,20 : Salonul literar al televiziunii.