România Liberă, aprilie 1970 (Anul 28, nr. 7914-7939)

1970-04-01 / nr. 7914

„România liberă" nr. 1914 — i.jv. 1970 — pag. a 2-a P­rocesul de trecere a omeni­rii fie la capitalism la socia­­lism cuprinde o amplă epo­că, implicind profunde şi com­plexe mutaţii in viata popoarelor. Aceste schimbări sunt determi­nate de legi obiective, cu caracter general­ a căror acţiune se mani­festă in istoria fiecărei naţiuni. Aşa se explică faptul că orindui­­rea capitalistă a căpătat un ca­racter universal, iar socialismul şi comunismul constituie trepte­­ necesare pentru evoluţia istorică a tuturor popoarelor. Orînduirea socialistă este a­­ceeaşi in esenţa sa, pretutindeni unde ea se construieşte, fiind rezultatul unor legi generale şi avînd trăsături fundamentale comune. Dar marxismul nu înţelege ne­cesitatea obiectivă în mod meta­foric, mecanic, nu concepe evo­luţia istorică în mod uniform, fără contingenţă cu realităţile is­torice particulare. Deosebit de clar apare abordarea dialecti­că, nuanţată a acestei probleme în gîndirea lui Vladimír Ilici Lenin, cel dinţii teoretician mar­xist, aflat în faţa sarcinii măreţe de a transforma idealul socialist , în realitate. Cu marea sa capacitate de în­ţelegere a fenomenelor sociale în toate determinările sale, că­lăuzit de un profund spirit crea­tor Lenin a văzut clar că for­mele şi metodele de înfăptuire a trecerii la o orînduire superi­oară vor varia şi trebuie să se modifice în raport cu condiţiile istorice concrete din fiecare ţară. El a considerat drept o sarci­nă indiscutabilă şi obligatorie a marxiştilor ruşi de a porni de la­ realităţile politice, economice, "sociale, naţionale ale poporului "lor în elaborarea programului şi stabilirea metodelor de înfăp­tuire a acestui program. După victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, ei s-a­­ aplecat cu atenţie asupra condi­ţiilor istorice concrete nu numai ale Rusiei în general, ci ale fie­cărei regiuni şi zone naţionale sau geografice ale imensului continent, pe care-l reprezenta fostul imperiu ţarist. El a făcut permanent comparaţie între si­tuaţia dinn Rusia şi d­in alte ţări europene, a folosit experienţa dobîndită de celelalte popoare, de mişcarea muncitorească, in­ternaţională în măsura in care corespundea specificului situaţiei din Rusia. Concomitent a criticat cu vehemenţă şi sar­casm încercările de transplan­tare mecanică, dogmatică, în alte ţări, a formelor de organi­zare proprii Rusiei. Elaborînd planul de construi­re a noii societăţi, el a avut în vedere atît cerinţele generale ale evoluţiei societăţii umane cit şi stadiul de dezvoltare eco­nomică, socială şi politică în care se afla Rusia Sovietică. Lenin a fost ostil oricărei ten­dinţe de copiere „ad literem“, de transpunere mecanică, fără d­iscernămint, a unor soluţii care au fost rezultanta aplicării legi­­­­lor generale în condiţii specifi­In cartea „Stingismul, boala copilăriei comunismului“, el pre­venea cu vehemenţă asupra pe­ricolului pe care-l reprezintă u­­niformizarea tacticii comuniste. Transformarea socialismului in sistem mondial, victoria noii orînduiri în ţâri situate pe­­trei continente, a amplificat consi­derabil diapazonul variaţiilor în­­ care se desfăşoară procesul logic de lichidare a orînduirii vechi şi edificare a societăţii socialiste. Experienţa istorică a demons­trat cu o pregnanţă absolută că trăsăturile generale ale noii o­­rînduiri nu există în stare pură, de model abstract. Societatea so­cialistă capătă viaţă in condiţii extrem de diverse şi poartă pe­cetea acestei varietăţi, care se va amplifica pe măsură ce noi po­poare vor trece la­­ socialism. Nici nu ne putem imagina vii­toarea societate comunistă ca o domnie a uniformităţii. Socia­lismul este acea perioadă isto­rică in care naţiunea poate şi trebuie să-şi manifeste deplin valenţele sale de pro­gres. Aşa cum apreciază to­varăşul Nicolae Ceauşescu „Spre deosebire de oreliduirile precedente, socialismul oferă premisele pentru înflorirea mul­tilaterală a naţiunilor, pentru îmbinarea organică a interese­lor naţionale cu interesele internaţionale ale popoare­lor“. Trecerea la socialism ridică naţiunea pe o treaptă ca­litativ superioară. Naţiunea so­cialistă, întemeiată pe desfiinţa­rea asupririi şi exploatării, pe egalitate şi echitate socială, a­­sigură pentru prima dată îm­binarea intereselor şi aspiraţii­lor tuturor claselor,­­ a tuturor membrilor societăţii, punerea în valoare şi dinamizarea energiei întregului popor, în direcţia progresului social.­­ Socialismul are menirea de a întări şi dezvolta naţiunea, care va continua să existe mul­­­­tă vreme şi are de jucat un rol considerabil în evoluţia istorică a omenirii spre progres şi liber­tate. Aniversarea centenarului naş­terii lui V. I. Lenin coincide cu aniversarea a 25 de ani de cînd in România se desfăşoară proce­sul revoluţionar de făurire a unei noi orînduiri sociale, de­mocratice, populare, in ultimă instanţă socialistă. Retrospectiva istorică ne dă posibilitatea să punem in evidenţă caracterul creator al politicii Partidului Comunist Român, fidelitatea sa neclintită faţă de spiritul mar­­xism-leninismului. In întreaga sa activitate, partidul nostru a îmbinat cerinţele generale ale vieţii sociale, ale trecerii la so­cialism, uni­versal-valabile, cu necesităţile izvorite din stadiul concret de evoluţie a României. Clasa muncitoare din ţara noastră, călăuzită de avangarda ei marxist-leronistă, a realizat într-un mod specific cerinţa e­­senţială a oricărei revoluţii so­cialiste : cucerirea puterii poli­tice. Lichidarea vechiului apa­rat de stat s-a înfăptuit trep­tat, prin lupta maselor pentru democratizarea ţării, prin fo­losirea timp de peste patru ani, a formelor de organizare a pu­terii şi administraţiei de stat existente, dar schimbînd conţi­nutul, adecvîndu-l nevoilor transformărilor revoluţionare so­cialiste. Orice societate modernă şi cu deosebire societatea socialistă, nu poate fiinţa şi nu se poate dez­volta decit pe baza unei indus­trii puternice. România era în mare măsură lipsită de această premisă şi de aceea partidul nostru a militat încă de la înce­putul revoluţiei populare pentru industrializarea ţării. Perseve­renţa, fermitatea cu care oame­nii muncii au înfăptuit linia ge­nerală de industrializare promo­vată de partidul nostru şi-au de­monstrat justificarea istorică. Congresul al X-lea al P.C.R. a subliniat cu deosebită forţă necesitatea de a continua politi­ca­ de industrializare, menită a reduce şi în cele din urmă a lichida decalajul dintre ţara noastră şi ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Cooperativizarea agriculturii cerinţă obligatorie pentru­ o ţară în care această ramură a economiei ocupă un loc impor­tant s-a înfăptuit în România într-un mod specific, rezultat din condiţiile concrete, din tra­diţiile existente în satul româ­nesc, din psihologia şi modul de viaţă al ţărănimii noastre. A­­ceasta a permis ca procesul complex şi dificil al victoriei re­laţiilor de producţie socialiste în agricultură să se realizeze fără scăderea producţiei agrico­le. Victoria deplină a socialismu­­lui în toate sferele vieţii socia­le nu înseamnă uniformizarea societăţii noi. Etapele pe care fiecare ţară le parcurge în pro­cesul acumulării premizelor ma­teriale, politice şi spirituale pen­tru făurirea, comunismului, pot fi şi sunt diferite. Particularită­ţile nu­ încetează să-şi pună pe­cetea asupra modului de concre­tizare a legilor generale ale dez­voltării societăţii. Tocmai por­nind ele la acest adevăr, Partidul Comunist Român îşi aduce con­tribuţia sa la îmbogăţirea teori­ei şi practicii revoluţionare. Congresul al X-lea al partidu­lui a stabilit drept obiectiv al acţiunii conştiente a maselor din ţara noastră în perioada dece­niului opt, făurirea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, care va semnifica o asemenea treaptă a evoluţiei sociale în care România se va înfăţişa ca o ţară cu forţe de producţie pu­ternice, moderne, cu o înaltă cultură spirituală, cu un nivel de trai ridicat pentru întregul, popor. In procesul de edificare a noii societăţi, partidul nostru caută soluţii care să corespundă cit mai adecvat realităţilor ţării, cerinţelor fiecărei etape. Măsu­rile adoptate în cele mai diferi­te domenii — suprastructura politici, conducerea vieţii eco­nomice, dezvoltarea democraţi­ei — poartă pecetea spiritului inovator, creator al partidului, care se călăuzeşte după necesi­tatea de a îmbina adevărurile generale ale marxism-leninis­­mului cu particularităţile con­crete ale României. Totodată, in stabilirea sarci­nilor de perspectivă partidul ţine seama de procesele genera­le, fundamentale care au loc in evoluţia sistemului mondial socialist, , în ansamblul lumii contemporane, ţintind­­să cone­­xeze c­it mai puternic economia şi societatea românească la a­­ceste tendinţe, care îşi găsesc concretizarea în raport cu ni­velul de dezvoltare şi posibilită­ţile ţării noastre înţelegerea spiritului leninist de abordare a problemelor con­struirii noii societăţi este inchi­solubil legată de atitudinea de respect faţă de dreptul fiecărui partid comunist de a-şi stabili politica în deplină independenţă şi autonomie. Experienţa arată că numai partidul marxist reni­­mat din fiecare ţară este în mă­sură să cunoască cel mai bine realităţile şi condiţiile concrete în care acţionează, să stabileas­că cele mai potrivite mijloace, metode şi forme de organizare a activităţii sale. Partidul nos­tru militează consecvent pentru promovarea în relaţiile dintre partidele comuniste şi muncito­reşti a principiilor egalităţii în drepturi şi neamestecului in tre­burile altui partid, respectarea dreptului inalienabil al fiecărui partid de a-şi stabili în mod autonom politica sa. Aceste prin­cipii, expresie a internaţionalis­mului proletar, constituie un e­­lement fundamental al succesu­lui luptei revoluţionare. Inter­naţionalismul înseamnă deplina egalitate, combaterea oricăror tendinţe de subordonare a unui partid faţă de alte partide, co­laborare frăţească. Elaborarea unei politici cores­punzătoare condiţiilor concrete din fiecare ţară, nu vine în con­tradicţie cu interesele generale ale mişcării revoluţionare mon­diale. Dim­potrivă. Cu cit vor fi mai bine­ înfăptuite sarcinile ce revin fiecărei ţări socialiste, cu cit partidul comunist va expri­ma mai fidel aspiraţiile de pro­gres ale naţiunii sale, cu atît mai puternic va fi întreg siste­mul socialist, cu atît mai mare va fi raza de acţiune şi de in­fluenţă a ideilor marxist-leni­­niste. Internaţionalismul prole­tar, principiu fundamental al activităţii partidelor revoluţio­nare ale clasei muncitoare, con­stantă a activităţii Partidului Comunist Român, nu presupune in­ nici un fel ignorarea sau sa­crificarea Intereselor naţionale, ci creează cele mai propice con­diţii pentru deplina lor afir­mare. Progresul fiecărei ţări so­cialiste constituie temelia trai­nică a solidarităţii internaţio­nale a tuturor statelor socialis­te, a victoriei socialismului în lume. ce. CENTENARUL NAŞTERII LUI VLADIMIR ILICI LENIN V.I. LENIN ŞI VARIETATEA FORMELOR Şl METODELOR DE EDIFICARE A SOCIETĂŢII SOCIALISTE Conf. univ. dr. Ion Şerbănescu ­ ZILELE FILMULUI MAGHIAR , palmaresul şcolilor na­ţionale de film intrate in atenţia lumii după cel de al doilea război mondial, cinematografia maghiară, care se sprijinea de interesante tradiţii, a pătruns, totuşi, rela­tiv lent. Raportul de forte se dezvoltă, in ultima vreme, în favoarea cineaştilor unguri, care impun din ce în ce mai multe realizări şi nume are­nei internaţionale. Cu un nume de prima mă­rime s-au deschis săptămî­­na trecută. ..Zilele filmului maghiar“, organizate la Bu­cureşti, cu prilejul celei­ de- a 25-a aniversări a eliberării Ungariei. Este vorba despre regizorul Miklós Jancso. Cînd istoria cinematografului va recapitula deceniul 1060—1970, numele acesta va fi pomenit, fără îndoială, printre­­cele d­intii din lume — dacă nu va fi chiar primul. Jancso este cunoscut publi­cului românesc prin trei o­­pere remarcabile proiectate mai de mult pe ecranele noastre : „Sărmanii flăcăi“ (film care a obţinut in 1937 un premiu important la Can­nes), „Roşii si albii“, „Linişte si strigăt“. In programul fes­tiv am văzut primul film al realizatorului: „Aşa am ve­nit“. Titlul capătă astăzi su­netul unei prevestiri căci, din­colo de povestea arătată — poveste care urmărește cum a venit spre casă, la sfîrşitul războiului, un tînăr — fil­mul se constituie în mărturie asupra drumului cr­eatorului. Aşa a venit în cinematografia maghiară şi mondială Jancso — cu o epopee care deapănă întimplări din timpul în care frontul trecea peste ţară, pro­vocind, în viaţa tuturor, des­cumpăniri ciudate. Episodul de mijloc este acela al prieteniei dintre adolescentul maghiar, prizonier din întim­­plare, şi paznicul său, un ado­lescent rus, soldat sovietic, care are în grijă o stînă de vaci. Nu povestea are însemnătate, in primul rînd, ci înlănţuirea de împrejurări, intîlniri, despărţiri neaşteptate şi fugare pe care le declanşează viaţa de război. Pe maestrul care şi-a cristalizat deplin modul filmic in a doua realizare, „Sărmanii flăcăi", II recunoaştem de multe ori in opera de început : în felul în care el trăieşte spaţiul, desfă­şurarea de coline, cîmpii şi pă­duri, adunînd mereu în jurul destinelor urmărite, vibraţia u­­niversului , în mişcările largi, mlădioase ale aparatului de fil­mat, care cuprinde într-o pri­vire, uimitoare cascade de fapte : în densitatea timpului cinematografic care ne sileşte să trăim adine fiecare clipă ; în revărsarea pestriţă­ a descrieri­lor de mulţime Adolescenţii exilaţi intr-o clă­dire dărăpănată din pustă au obiceiul să se aşeze,, la amiază, în umbra unui zid, privind, minute de-a rîndul — sau, poate ore întregi — cîmpiile toropite de căldură. Noi „recunoaştem“ curând apropierea familiară a acestui zid — sărăcăcios punct de sprijin in arşită şi singură­tate — aşa cum recunoaştem cu­­simţurile, în realitate, locuri şi obiecte familiare , atît de vie este relaţia cu lucrurile cuprinse in imagine. „Aşa am venit“ este singurul film al lui Janesc in care deru­larea subiectului adună un mo­ment de tandreţe — prietenia celor doi tineri, mai curînd co­pii decit soldaţi. Momentul este însemnat căci, văzindu-l, înţele­gem nevoia de căldură, de viaţă omenească normală, care hră­neşte marile tragedii ale ci­neastului. Al doilea film al „zilelor fes­tive“ a fost „Familia Toth“, e­­cranizare după piesa lui István Örkény, foarte cunoscută şi des jucată în teatrele maghiare. Re­gizor este Zoltán Fábri, realiza­tor devenit clasic in această şcoală naţională. Piesa înfăţi­şează un subiect de satiră sinis­tră inspirat tot din timpurile de război. Locul acţiunii este un sat paşnic, îndepărtat de front, spiritul războiului este întrupat într-un maior pe ju­mătate nebun, venit în permi­sie. Zoltán Fábri a lucrat — pa­radoxal — comedia neagră in culori tari, extrăgînd sensul u­­nei lumi dintr-o acumulare în­ceată de amănunte. Jocul acto­rilor — Imre Sinkovitz, Márta Fónay, Vera Venczel, Zoltán La­tinovitz, este apăsat, cu carac­terizări naive și stridente, ca în operetă. Este interesant mai ales felul în care această to­nalitate de ieftină veselie este încet, încet, prefăcută în atmos­feră de groază şi dezgust. „Stelele din Eger“ — ultima producţie cuprinsă în program — a prezentat o realizare isto­rică inspirată din evenimente glorioase. Cîteva peripeţii aven­turoase, cîteva descrieri de si­tuaţii pitoreşti (tabere turceşti şi maghiare, o aşezare de ţi­gani de la mijlocul secolului XVI, străzile Istanbulului) şi o mare bătălie ca punct culmi­nant , toate filmele istorice rea­lizate la nivelul acestor ambiţii seamănă între ele şi „Stelele din Eger“ nu pare să fi căutat alt­ceva decit tiparul obişnuit. ANA MARIA NARTI . Concertul Radioteleviziunii bișnuitul concert simfonic al Radioteleviziunii a fost dirijat de Pietro Argento. Muzician multilateral — compo­zitor, profesor la Academia „Santa Cecilia“ din Roma, di­rector al orchestrei simfonice a Radioteleviziunii italiene - și, pe deasupra, cronicar muzical — Pietro Argento a dovedit, în fruntea orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, însuşiri diri­jorale de primul ordin. Apro­­fundînd gîndirea muzicală şi pronunţatul specific naţional caracteristice Preludiului simfo­nic de Ion Dumitrescu, le-a re­dat cu multă pondere şi în chip elocvent melodiile atît de cursi­ve, ritmurile de esenţă, popu­lară, precum şi intensul colorit orchestral cu care le-a împodo­­­bit compozitorul. Solista concertului a fost pia­nista Maria Fotino. A interpre­tat Concertul pentru pian şi or­chestră de Schumann. Artistă de mare sensibilitate, Maria Fo­tino ne-a redat muzica marelui romantic în tonuri calde dar ne­întinate de acele exagerări ale sentimentului care sunt­ de na­tură mai degrabă să umbrească decât să lumineze lucrarea. Am urmărit apoi,­­în primă audiţie, Simfonia a VI-a de Ma­rio Zafred, lucrare agreabilă, concisă şi al cărei caracter oare­cum eclectic nu­ ne-a contrariat. In încheierea serii de concert, Preludiile lui Liszt au confirmat în plus calităţile orchestrei, ale dirijorului, I. V.­PANDELESCU CURIER ’CETĂŢENESC Drumuri „recondiţionate" JS n­u mai putem ieşi din­­ sat — ne scriu ingi­nerul şef şi preşedin­tele cooperativei agricole de producţie din Dimieni, localitate ce face parte din comuna Tunari, judeţul Il­fov. Şi asta din cauză că în toamna anului trecut, tehnicienii direcţiei judeţe­ne de drumuri, cu ajutorul unor maşini şi utilaje me­canizate, au aplicat o nouă metodă de „recondiţionare“ a drumurilor: au luat, pur şi simplu, pămînt negru, arabil, şi l-au pus strat peste piatra şoselei. Ploile şi zăpezile căzute intre timp au transformat acest strat într-o pastă cleioasă, peste care nu se mai poate trece nici măcar cu picio­rul. Ha, s-a şi mai format şi dou­ă lacuri care au început să ia proporţii. Pentru sec­toarele zootehnic şi legu­micol ale cooperativei noastre este necesar să fa­cem zilnic o serie de trans­porturi cu autocamioanele şi nu putem din cauza stă­rii drumurilor „recondio­­nate“. Cerem ca direcţia judeţeană de resort să ia urgente măsuri de îndrep­tare a situaţiei, astfel ca în cel mai scurt timp să pu­tem folosi în bune condi­ţii drumurile, mai ales că ne aflăm la început de campanie agricolă. Pe strada Luminii.. . -n iarta februarie, A­­lexandru Marinescu, salariat la I.M.A. Tg. Secuiesc, s-a mutat intr-un apartament nou din blocul nr. 7, aflat pe strada Lu­minii. Evident, bucuria — ne scrie cetăţeanul în cau­ză­­— a­­fost mare. Numai că nu a ţinut mult, adaugă el. O înştiinţare trimisă de întreprinderea de gospodă­rie locativă, la cîteva zile după mutarea în noul a­­partament, îi făcea cunos­cut că este restanţier pe luna ianuarie cu suma de 350 lei pentru chirie, în­călzire, apă caldă şi rece etc. A încercat omul să ea­ să se facă lumină parce celor de la I.G.L. că, de fapt, în luna ianuarie, blocul era încă în con­strucţie, că pentru această lună a plătit chirie la ve­chea locuinţă (150 lei), dar degeaba. — Dacă nu-ţi convine, mută-te înapoi! Dar nu­mai după ce plăteşti aceas­tă datorie — a fost răspun­sul primit la ghişeu. Pentru că acest caz nu este izolat, se impune ca organele în drept să facă lumină atît pe strada Lu­minii din Tg. Secuiesc cit şi în celelalte situaţii simi­lare, scrie în încheiere ci­titorul nostru. • POŞTA REDACŢIEI • UN GRUP de cetăţeni din Capitală care au con­tractat locuinţe proprietate personală întreabă de la ce dată urmează să plătească locatorul cheltuielile de în­treţinere. RASPUNIT: Beneficiarul contractului plăteşte cheltuie­lile de întreţinere de la dataa semnării procesului-verbal de" predare-primire a locuinţei. Dacă la data anunţării recep­ţiei provizorii (care poate fi dovedită cu scrisoare), timp de şapte zile beneficiarul con­tractului, nu s-a prezentat, se socoteşte că acesta a admis-o şi, ca atare plata cheltuielilor începe din ziua recepţiei pro­vizorii. VIORICA PANDET­R.,­­ Mediaş, judeţul­­Sibiu." se­o licită unele lămuriri în le­­gătură cu retribuţia pensio­narilor pentru activitatea prestată la catedră. RĂSPUNS : Pensionarii ,­ cu pensii integrale pentru limită de vîrstă, angajaţi ca suplini­tori în învăţămînt la ore sub norma legală de predare, se retribuie prin plata cu ora, p pînă la maximum şase ore săptămînal, în învăţămîntul profesional, tehnic sau liceal de specialitate şi numai pen­tru orele efective prestate la clasă. Pe perioada vacanţelor­ de iarnă, de primăvară­­şi de vară ale elevilor, personalul didactic respectiv nu este re­tribuit. ELISABETA MURF.ŞAN Bucureşti, cere lămuriri in legătură cu concediul de odihnă acordat suplinitori­­lor încadraţi in invăţămînt. RĂSPUNS : Suplinitorii în­cadraţi in invăţămint pe între­gul an școlar, pe catedre rezer­vate sau vacante, au dreptul la concediul de odihnă integral, dacă depun activitate neîntre­­­rup­ta­a de la 1 septembrie la 30 iunie sau au dreptul la­­câte cinci zile lucrătoare pen­­t­­ru­ fiecare lună servită, în ca­zul în care au început activita­tea după 1 septembrie şi au funcţionat pina la 30 iunie. Suplinitorii din invăţămînt care înlocuiesc temporar ca­dre didactice aflate­ în con­cediu de boală, de naştere etc. pot beneficia de concediul de odihnă numai dacă funcţionea­ză în continuare pe acelaşi post de la 1 septembrie la­­ 30 iunie, adică dacă înlocuiesc a­­cela­și titular care absentează temporar. l^îWNiĂsmcÂLE* ■ iVrT' ■ 'Wi»i'i'iVtwi«'wl)jii'ii iViii'iiié»V> -Seară Mozart ozart face săli mai pline decât mulţi alţi compozi­tori ; am putea spune — exceptând pe Bacii şi poate, pe Beethoven — decit toţi compo­zitorii. Este o realitate. Ne-am bucurat, îndeosebi pentru tine­retul care popula în număr mai mare sala mică a Palatului, un­de pianistul Cornel Gheorgh­iu a interpretat trei sonate mozar­­tiene. Cornel Gheorghiu este un ar­tist subtil. Meşteşugul său ii si­tuează pe o treaptă înaltă a pia­nisticii româneşti. Repertoriul său e mare, dar Mozart, prin înclinare temperamentală, prin educaţie şi abilitate pianistică, rămîne „tăria“ sa. Sonata die debut a recitalului (a 5-a în la major) a fost re­dată ponderat, cu seninătate, gindită­­matur, iar tehniceşte­ ireproşabil , ceea ce este ex­trem de important. Legătura ideilor muzicale, bogăţia orna­mentaţiilor au fost foarte bine redate de interpret, încheierea recitalului a fost făcută cu Sonata nr. 7, in do major, reprezentind îndruma­rea către sonatele denumite de compozitor „dificile“ şi a căror interpretare o aşteptăm de la Cornel Gheorghiu cu interes și încredere. N' GRĂDINĂRIE ANACRONICĂ , există primăvară, de cili­­mi încoace, ca ziarul nostru să nu se fi ocupat prin diferite forme publicistice, de felul cure rezolvă unităţile de specialitate ale Consiliului popular al municipiului Bucu­reşti una dintre problem­ele cele mai însemnate ale înfrumuseţă­rii citadine , servirea cetăţeni­lor cu tot ce trebuie pentru a-şi transforma balcoanele in mici grădini, atît de atrăgătoare în peisajul urban. Cite nu s-au publicat ' De la articole plodind pentru spori­rea acestei asistenţe horticole în raport cu ritmul de dezvol­tare urbanistică bucureşteană, pînă la anunţurile în chenar ale întreprinderii „Horticola 1 Mai“, care invitau cetăţenii să i­ se adreseze pentru satisfacerea ce­rinţelor lor. Ei bine, după atîta consum­ă de coloneală tipografică pe această temă, primim noi scrisori care ne arată cum se „rezolvă“ aceste cerinţe acurţi, în primăvara lui '70. După fel de fel de dibuiri telefonice (între altele, la o u­­nitate prin care­ aflasem că: „Serveam" anul trecut şi cetă­ţeni la domiciliu, de­ acum nu mai servim“), după... încercarea puterii de răbdare în a aştepta eliberarea firului la unicul nu­măr telefonic pentru cetăţeni, ocupat peste o oră, nu pentru a-i servi pe cetăţeni, nu, ci pe funcţionarii a două servicii de la întreprindere cuplaţi la a­­celaşi număr, începem­­dialo­gul. — Sigur, facem amenajări de balcoane şi la domiciliu — răs­punde o voce­ amabilă de altfel. — Cu tot ce trebuie? . — Cu tot ce trebuie. — Aş dori, deci, nişte jardi­niere, pămînt de flori, răsaduri — adică echipamentul complet. — A, nu, jardiniere nu avem. — Dar unde puneţi pămîntul şi florile dacă n-aveţi jardinie­re ? Parcă aşa anunţaţi în ziar, că aveţi... — A, am avut cîteva, din plastic, dar s-au terminat. Cău­taţi dv. la Obor — a nu, n­u se mai găsesc nici în Obor — în­cercaţi pe la „Fondul plastic“ că ei au, din fier forjat, sau ce­ramică, sau, unde ştiţi, şi după ce aveţi jardiniere, vă servim cu pămînt, flori. — Şi pentru astea luaţi co­manda, nu ? — A, nu, veniţi­­dv. la noi, completaţi un formular-tip, va facem socoteala şi pe urmă... . Nu vă mai povestesc ce-a fost pe urmă, pentru că n-a mai fost nimic. Dacă pentru modestă grădiniţă din balcon nu se pot procura decit jardiniere la pre­ţul de cost al unui... parc, dacă pentru o comandă ce poate fi recepţionată telefonic trebuie să-ţi pierzi vremea cu drumuri­le şi formalităţi birocratice, a­­tunci orice iluzie despre promp­­titudine, operativitate, eficienţa asistenţei horticole căutate la întreprinderea de specialitate, devine inutilă. Aşa că, dacă din întîmplare, nu vă pricepeţi la grădinărit, neavînd nici mate­rialul necesar pentru aceasta,­nu vă mai pierdeţi vremea căutînd acum, în ’70 chiar, pe la cei da­tori îri a ajuta, ci aşteptaţi-l pe căruţaşul cu­­ „Pămînt de florii“ care se va învîrti curînd în jurul blocului dv. şi desch­i­­deţi-vă totodată un atelier de timplărie la domiciliu. GRAZIELA VANTU DE MIN TO Lacul lebedelor : Opera Româna ( 1­4 43 20) ora 19,30 ; My fair Lady : Teatrul de Opereta (14 80 11), ora 19,30 ; Coana Chiriţa : Teatrul Na­tional ,,I. L. Caragiale" sala Come­dia (14 71 71), ora 19,30 ; Leonce si Lena : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bu­­landra" sala din bd. Schitu Măgu­­reanu (14 60 60), ora 20 ; Dezertorul : Teatrul Mic (15 65 88), ora 20; Pri­marul lunii şi iubita sa : Teatrul Mic în sala teatrului ,,Ciuleşti“, ora 19,30 ; Nora : Teatrul dramatic Baia Mare în sala Teatrului de C.Pr medie, ora 20 ; Dona Juşica : Teatrul dramatic Baia­­ Mare în­­ sala Studio a Teatrului Naţional, ora 20.; Vije­lie în crengile de sassafras : Tea­trul , C. I. Nottara", sala Magheru (15 02 02), ora 19.30 ; Domnişoara din Sighişoara : Teatrul de revistă şi co­medie ,Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19.30 ; O poveste cu cîntec : Teatrul , ,Ţăndărică" sala Victoria (15 23 77), ora 15'; Nicuță la Tănase : Teatrul ,,C.­ Tănase", sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18) ora 19,30 ; Enigmati­ca doamna ...M"­­ Teatrul ,C. I. Not­­tara", sala Studio, ora 20. Splendoare în Iarbă : Patria (11 as 25) orele 1) - 11,30 — 14 — 10,30 — 19 — 21,30, Asterix și Cleopatra : Republica (11 03 72) orele *9.15 — 11.30 — 14 - 16.15 - 18.45 — 21 ; Joc dublu în Serviciul secret : Lu­ceafărul (15 87 67), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 -**-18.30’­ 5M­­ Bucu­rești (15 61 54) orele 9 - 11.15 — 13 30 - 16.30 - 18.45 — 21 ; Mo­dern (23 71 01) orele 9.15 — 11.30 — 13.45 — 16 - 18.15 — 20.30 5 Civica Madigan : Capitol (16 29 17): 9,30 - 11,45 — 14 *­ 16,30 — 18 45 — 21 ; Domnisoara doctor : Festival (15 63 84) orele 8,30 - 11 - 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Favorit (Dru­mul Taberei) orele 10 — 13 — 15,30 — 18 45 — 21 ; Fecioara care-mi place : Victoria (16 23 79) orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18 30 — 20,45 ; Ultima dragoste : Central (14 12 24) orele 9 - 1­1.15 — 13.30 — 15 45 — 18.15 - 20.45 ; Stelele din Eger: Lumina (16 23 35), orele 9.30 — 15.45 în continuare 19.30 ; Ghici cine vine la cină : Doina (16 35 33) orele 11.30 — 13 45 - 16 18.110 — 20 45; Miorița (14 27 14), o­rele 10 - 12 30 - 15 — 17 30 — 20 ; Filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 19 în continu­are ; Moll Flanders : Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11.30 — 14 30 - 17.30 — 20.30 ; Excelsior (18 10 88), orele 9.30 — 12.15 - 15 - 17.45 - 20.30 ; Melodia (12 06 88) orele 9 — 11 45 — 15.30 - 18 15 - 20.45 ; Adio Texas : Grivita (17 08 58), o­­rele 9.30 - 11.45 - 16 - 18,15 — 20.31 : Fi­or­ensca (33 29 71) orele 9 30 — 11.45 — 16 - 18,15 - 20.30 : Glo­ria (22 44 01), orele 9 — 11.15 — 13.30 _ *B _ 18,15 - 20 30 ; Winnetou în Valea, Morţii , în,fră­­tirea între popoare (17 31 64), orele 15 15 17.45 _ 20 ; Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 18; Păsări şi ogari : Viitorul, ora 20,30 ; Cătmnăriţa • Buzeşti (15 62 79) ore­le 15 30 — 19. Cînd se arată cucuveaua : Dacia (16 26 10) orele 8,30 — 19,45 în con­tinuare ; Flacăra (21 35 40) orele 15,30 — 18 - 20,30 ; Visul­­X domnului Gentil : Buc­gi (17 05 47) orele 16 - 18 15 - 20,30 ; Ciuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Arta (21 31 86), orele 10—16 în continuare. 18,15 — 20,30 • Explozie în munţi : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 ; Viridiana : Lira, ora 20,15 ; Via Mala ! Drumul Sării (­31 28 13), or­ele 15,30 — 17 45 — 20 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 ; Tandreţe­­ Rahova, ora 20,15 ; Păcatul ‘ dragostei : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,30; Pacea (31 32 52) orele 16 — 18 — 20 ; ’ La Nord prin Nord-Vest : Cotro­­ceni (13 62 56), orele 15 30 — 19; Stăpîn pe situație : Volga (11 g1 26) orele 15 30 - 18 — 20 30; Mireasa era în negru : Aurora (35 04 66) orele 9 — 11,15 — 13,30 —­­15,45 - 18 - 20,15 ; Tomis (21 49 46), orele 9.30 — 15 30 în con­tinuare 18 - 20.15 ; Urmărirea : Flamura (23 07 40) ore­le 9 - 11 30 - 15 - 17.30 - 20 ; Doi bărbaţi pentru o moarte : Mo­şilor (12 52 93) orele 20.30; A trăi pentru a trăi : Moşilor, o­­rele 15.30 — 18 ; Comisarul X şr .Panterele albas­tre" : Munca (21 50.97) orele 16 — 18 — 20 ; Profesioniştii : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Valea păpuşilor : Vitan (21 39 32), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Blow-Up : Progresul (23 94 01) ore­le 15,30 — 18 — 20,30. Călugăriţa : Popular (35 15 17) orele 15,30 — 19 . Băieţii în haine de piele : Unirea (17 10 21) orele 15,30 — 18 — 20.15 ; Pentru încă puţini dolari : Crin­gaşi (17 38 81) orele 15.30 — 18 — 20.15 • Fiul şeicului : Cinemateca sala Union (13 49 04) orele 10 — 12 — 14. ■***••«» @NEMgOSBRAIFf TK*T*E Teatrul de dramă şi comedie din Constanţa a prezentat’ recent in premieră piesa „Romanţioşii" de Edmond Iîosand, în regia lui Jan Maximilian. Rolurile principale sînt interpretate de actorii Aurora Simionică, Petre Lupu, Sandu Simionică, M. Constanti­­nescu, Constantin Guţu, Minodora Condur etc. în clișeu : Scenă din spectacol Foto : f. POPOVICI * mmm­m* brewsar •■§ ASTÂZI soseste in Bucureşti Orchestra Simfonică a Filar­monicii de Stat „Silezia“ din Katowice (R. P. Polonă) care­ va prezenta un singur concert la Ateneul Român, astă seară. Concertul va cuprinde lucrări de Pande­reck, Chopin, Brahms. Dirijor : Karol Stryja. MI­INE seară pe scena Teatrului de Stat din Tîrgu Mureş (secţia maghiară) va avea loc premiera pe ţară a piesei lui G. B. Shaw „Convertirea căpitanului Brassbound“. LA PALATUL PIONIERILOR din Capitală a fost orga­nizată de către Consiliul judeţean Ilfov al pionierilor o ex­poziţie de cusături naţionale, broderie şi ţesături. La reali­zarea acestei interesante expoziţii care numără peste 300 exponate au participat 200 de cercuri pioniereşti din comu­nele şi oraşele judeţului Ilfov. televiziune 18 : Ex­terra 70 : Emisiune concurs pentru școlari ; 18.25 : Actualitatea muzicală ; 18.50 : Desene animate ; 19 : Telejurnalul ; 19.20 A'tUinca L“ —’ Lerjii"'!c!,,l­ro • ip 3n ~ - q. cholî ; 20 : Șarje de 1 aprilie . 20.11 : Tele-cinemateca . Vin ploile . V.S5 : Un zîmbet de fetită. Reportaj : 22,10 : Telejurnalul : 22,20 : Salonul literar al televiziunii.

Next