România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)
1970-05-26 / nr. 7959
V Proletari din toate tarile, unifi-va COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE I Anul XXVIII nr. 7 959 Marţi 26 mai 1970 8 pagini 30 bani P Un nou val de inundaţii a lovit unele părţi din ţară EROISMUL ACESTOR ZILE ŞI ACESTOR NOPŢI BRĂILA: Membrii gărzilor patriotice au fost mobilizaţi în apărarea Insulei Mari a Brăilei. GALAŢI: Zi şi noapte, oamenii lucrează la îndiguiri. SIGHIŞOARA: Apele care au inundat a doua oară oraşul, se retrag. FĂGĂRAŞ: Tensiunea în lupta cu apele Oltului, intrate în oraş, continuă. BLAJ: Viiturile de pe Tîrnave au ajuns în Mureş, fără să inunde oraşul. entru a doua oară, fora este lovită de un val de inundaţii. A nins — zăpada pe Omul a depăşit un metru —, a plouat neîntrerupt, apele au crescut şi s-au năpustit iar, neaşteptat. Peste durerea dezastrelor suferite de aproape doua săptămîni încoace, s-a abătut valul noilor calamităţi. Oraşe şi sate care abia au ieşit de sub apă, au fost inundate a doua oară. Buletinul hidrologic a devenit o lectură dramatică. Tîrnava Mare, Prutul, Oltul, Bîrladul au ieşit din dlbii şi au trecut peste tot ce-au întîlnit în cale. Pe cursul Dunării, veghea a crescut. în împrejurări cînd am fi vrut să publicăm în primul rind ştiri despre eforturile pentru normalizare în zonele calamitate, atenţia a fost solicitată brusc spre Mediaş, Sighişoara, Blaj, Făgăraş, Brăila, Galaţi, Tecuci, localităţi care au devenit în ultimele 48 de ore FRONTUL PRINCIPAL IN LUPTA CU APELE. Corespondenţii noştri şi trimişii speciali ai ziarului — martori ai dramaticelor evenimente din ultimele două zile — au transmis de la faţa locului, în tot cursul zilei, reportaje şi ştiri. BRĂILA. Transmite corespondentul nostru V. CHIURTU . Norii grei, plumburii,care au slobozit asupra teritoriului judeţului Brăila duminică toată ziua şi toată noaptea cite 40 litri apă pe metru pătrat, mai stăruie şi azi. Apă şi iar apă, cit vezi cu ochii. Pămîntul este suprasaturat şi nu mai primeşte nici un strop. Vintul, care azi noapte bătea cu 70 km pe oră, continuă, aducînd şi el nenumărate pagube. Pomii cu roadele lor bogate se pleacă dureros sub bătaia nemiloasă a vintului. In ciuda atîtor vitregii, viaţa rezistă eroic în lupta cu stihiile naturii dezlănţuite. Oamenii sunt la posturi. Ziua de lucru nu mai are program. Toate privirile locuitorilor judeţului Brăila sunt aţintite către Insula Mare a Brăilei, care trebuie apărată cu orice preţ de furia apelor. Azi dimineaţă, 2 400 de membri ai gărzilor patriotice, muncitori, cooperatori, au plecat în insulă, în frunte cu secretarul comitetului judeţean de partid,Marinache Ilieş, la punctele Filipoiu şi Lunca. S-au luat măsuri ca toate bunurile aflate în insulă, in caz de pericol, să poată fi salvate în cel mai scurt timp. In diferite puncte din insulă stau acostate 12 şlepuri, dormitoare plutitoare, remorchere şi şalupe, gata oricînd să intervină. Trimisul nostru special la GALAŢI, C. SIRBU comunică: Prutul a marcat la punctul Oancea o creştere de 28 cm. Apele Bîrladului au crescut cu 7 cm, inundînd noi suprafeţe de teren. In oraşul TECUCI, apa a încercuit 45 de case. Trei străzi au fost inundate. în sectorul Ghidigeni-Tutova, linia ferată Tecuci-Birlad a fost întreruptă pe o distanţă de 700 m. Este inundat, de asemenea, drumul naţional Tecuci-Birlad, între Iacome-Ghidigeni-Criveşti. In oraşul Galaţi au fost afişate duminică după-amiază apeluri în care se cere populaţiei să participe operativ la efectuarea lucrărilor de apărare a oraşului. Ecoul acestui apel este puternic. ZI ŞI NOAPTE OAMENII LUCREAZĂ LA Îndiguiri. Este consolidat digul pe Prut pe o porţiune de 19,5 km, în zona Brateşului de Jos şi de 6,5 km, în cea a Brateşului de Sus. ZIUA DE astAzi ESTE HOTARÎTOARE IN LUPTA CU ACEST RIU. Se lucrează intens la digul de pe malul Dunării, pentru preîntîmpinarea pericolului care aşteaptă oraşul în jurul datei de 4—5 iunie, cînd aici vor fi înregistrate cotele maxime ale fluviului. Două din cele patru tronsoane ale centurii de apărare a oraşului sînt terminate. Se crede că ÎNTREAGA LUCRARE VA FI ISPRĂVITĂ MÎINE. Cînd apele au năvălit a doua oară în SIGHIŞOARA, corespondentul nostru T. O. CEPRAGA era acolo. Transcriem din relatarea lui telefonică . Duminică la 4 dimineaţa, TÎRNAVA MARE a atins cota de 602 m. In ajun, la orele 20 în punctul Topa, nu avea decit 2,25 m. Tîrnava Mare s-a menţinut în jurul cotei de 6 m pînă seara tîrziu, apoi a început să scadă. Cota de inundaţie fiind de 3 m, surplusul de apă a invadat Sighişoara. Ploile au căzut necontenit în ziua de 24 mai şi au produs umflarea afluenţilor Tîrnavei Mari. In urma ploilor, DEALURILE PREZINTĂ PERICOL DE SURPARE, ameninţînd casele din vale şi unele obiective industriale. Luni dimineaţa, apele Tîrnavei Mari scăzuseră la 5,20 m. Sighişoara începe să iasă a doua oară de sub apă, cu străzile pline de nămol, cu oameni evacuaţi, după ce abia se reîntorseseră acasă şi se ocupau intens de normalizarea vieţii. Sîmbătă noaptea, după încheierea ziarului, corespondentul nostru din BRAŞOV ne avertiza că s-a creat pericolul unor noi inundaţii, din cauza ploilor ce n-au contenit toată ziua. Azi, corespondentul nou (Continuare in pag. a 7-a) Mediaşul din nou sub ape : Uzina automecanica La Închiderea ediţiei ALBA IULIA. Mureşul a atins 5,17 m, depăşind cota de inundaţie. A crescut în cursul zilei cu 29 cm. După aprecierile comandamentului judeţean, nu se anunţă un pericol deosebit, deşi se impun măsuri preventive şi grijă. TÎRNAVENI. Tîrnava Mică inundă din nou oraşul şi aşa greu încercat în zilele de 13 şi 14 mai. Unda de viitură a atins cota de 4,60 m. Pe străzi apa se ridică 40—50 cm. In zona combinatului chimic, oamenii depun eforturi pentru întărirea digului, luptînd împotriva pericolului unei a doua inundări. O ştire sosită din amonte de oraş, Tîrnava Mică este în scădere. TECUCI. Apa revărsată din rîul Birlad şi care a inundat 21 de străzi, a ajuns pînă la un metru. Au fost inundate 51 de case din comuna suburbană Munteni, iar 237 sînt ameninţate şi ele de inundaţie. Apele rîului Bîrlad sînt in scădere. Tovarăşului NICOLAE Secretar general al Partidului Comunist Român BUCUREŞTI Profund impresionată de cumplita şi neaşteptata catastrofă care îndoliază poporul român, doresc să vă transmit dumneavoastră. Partidului Comunist Român şi tuturor familiilor afectate condoleanţele mele frăţeşti şi afectuoase. Cu cordialitate. DOLORES IBARRURI Preşedintele Partidului Comunist din Spania INTERVIUL ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, ziarului „L’Humanite“ După cum s-a anunţat, la 8 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziarista franceză Marie Rose Pineau, secretar general de redacţie la ziarul „L’Humanite", căreia i-a acordat un interviu. Interviul a fost publicat în ziarul „L’Humanite" din 25 mai a.c. ÎNTREBARE : România este o ţară în care ritmul de creştere a producţiei a fost deosebit de important in ultimii ani. Puţini contestă aceasta, chiar în ţările capitaliste. Ceea ce se uită să se menţioneze este starea în care regimul capitalist lăsase o ţară care, deşi înzestrată cu importante bogăţii naturale, se caracteriza în ajunul celui de-al doilea război mondial printr-un ţel de statut semicolonial. RĂSPUNS: România era atunci o ţară care avea o economie slab dezvoltată. Industria se afla într-o fază incipientă şi chiar agricultura — din care cea mai mare parte era în mîinile marilor proprietari funciari — se găsea într-o stare de înapoiere. Monopolurile străine deţineau o parte importantă din bogăţiile ţării, în industriile petrolieră, carboniferă, chimică, metalurgică, precum şi în industria alimentară, îndeosebi, în rafinăriile de zahăr. Toate acestea contribuiau la accentuarea exploatării clasei muncitoare, a poporului român care, se poate afirma, avea în acel moment unul din nivelurile de trai cele mai scăzute din Europa. Această situaţie s-a agravat şi mai mult în cursul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a jafului exercitat în economia ţării noastre de Germania hitleristă şi distrugerilor cauzate de război. La sfîrşitul conflictului, producţia scăzuse cu 50 la sută faţă de nivelul existent înainte de dezlănţuirea lui. Plecînd de la această situaţie, clasa muncitoare, puterea populară au trecut, după eliberare, la reorganizarea economiei şi la transformarea socialistă a ţării. ÎNTREBARE : Ce a întreprins partidul dumneavoastră pentru ca bogăţiile naturale să fie exploatate in mod judicios ? RĂSPUNS : In anii care au trecut de la cucerirea puterii de către clasa muncitoare, Partidul Comunist Român, în colaborare cu celelalte forţe democratice şi progresiste din ţară, a pus pe primul plan problema industrializării României pe baze socialiste, precum şi cea a transformării socialiste a agriculturii. Acum, producţia industrială globală este de peste 16 ori mai mare decât cea dinainte de război. România este astăzi în măsură să satisfacă din producţia sa proprie aproape 70 la sută din necesarul de maşini şi utilaje al întregii economii naţionale ; ea dezvoltă o întreagă serie de rarmuri moderne, ca electronica, folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice, chimia — îndeosebi producţia de fibre sintetice şi cea de materiale plastice; ea exportă în numeroase ţări o serie de maşini şi utilaje. La ora actuală, preocuparea esenţială a partidului nostru, în domeniul economiei este asigurarea unui ritm înalt de dezvoltare a industriei. In ultimii 20 de ani, ritmul, mediu anual de creştere a fost de circa 14 la sută ; pentru cincinalul următor prevedem o creştere medie anuală de peste 10 la sută, accentul fiind pus îndeosebi pe introducerea tehnicii moderne în toate ramurile economiei. ÎNTREBARE : Şi agricultura ? Ultima plenară a Comitetului Central şi-a consacrat lucrările acestei probleme. RĂSPUNS : Doresc să subliniez în primul rind că, în urma încheierii colectivizării, în 1962, agricultura română a reuşit nu numai să satisfacă necesităţile consumului intern, dar şi să permită o serie de exporturi de produse agroalimentare. Desigur, în ciuda progreselor evidente obținute, noi considerăm că avem încă mult de făcut pentru ca să se poată afirma că posedăm o agricultură modernă, avansată. Avem în vedere o serie de măsuri foarte importante, urmărind extinderea irigaţiilor, mecanizării şi folosirii descoperirilor ştiinţei, măsuri care vor asigura un progres mai rapid al producţiei agricole. In acest scop, noi prevedem un volum important de investiţii; numai din fondurile de stat se vor aloca pentru susţinerea acestui program de ridicare a agriculturii 80 miliarde lei. ÎNTREBARE: Nu este inutil să precizăm pentru cititorii francezi că România, care a fost prezentată mult timp ca o ţară agricolă, întimpină, chiar in agricultura sa, unele dificultăţi de ordin geografic. RĂSPUNS : Este un element de care noi ţinem seama în programul nostru. Deşi România are o suprafaţă relativ redusă, există zone în care, in unele perioade, se înregistrează un exces de umiditate, şi altele, destul de întinse, în care există, cîteva luni pe an, o secetă puternică. De aceea acordăm o atenţie specială lucrărilor de asanare, de ameliorare a fertilităţii solului, de irigaţii. Ne propunem, ca pînă în anul 1975, suprafaţa terenurilor irigate să depăşească 2 milioane hectare, faţă de 230000 ha în 1965. Ceea ce reprezintă în ultimă analiză esenţialul este omul, munca sa, pentru că toate condiţiile geografice, de climat, pot să fie îmbunătăţite, şi socialismul creează premise de dezvoltare a agriculturii în cele mai bune condiţii. In acest domeniu, ca şi în altele, partidul nostru a acordat şi continuă să acorde o atenţie deosebită folosirii cuceririlor ştiinţei. Plecăm de la faptul că construirea noii societăţi nu ar putea fi realizată decit pe baza ultimelor cuceriri ale ştiinţei, realizărilor celor mai preţioase ale gîndirii umane ; de aceea, noi veghem la organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică, la introducerea cuceririlor ştiinţei în producţie, în întreaga viaţă socială. Astfel am repurtat succesele de care vorbeam. ÎNTREBARE : Deci, in această ţară, in care situaţia iniţială era de asemenea natură incit risca să meargă pe calea ţărilor slab dezvoltate, socialismul a permis transformarea radicală a orientării. RĂSPUNS : Explicaţiile date dovedesc aceasta. Doresc însă să menţionez, de asemenea, că paralel cu eforturile depuse de poporul nostru pentru dezvoltarea economiei — aceste eforturi fiind ilustrate şi de faptul că noi alocăm anual pentru acumulări peste 30 la sută din venitul naţional —, un rol important îl au relaţiile de colaborare şi cooperare cu ţările socialiste şi cu celelalte ţări din lume. De altfel, în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice, nu s-ar putea concepe dezvoltarea unei ţări relativ mici, ca România, fără o largă colaborare şi cooperare cu alte state. Astfel, noi punem un accent deosebit pe dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi cooperare între statele socialiste, relaţii care sunt în măsură să asigure progresul rapid al fiecărei ţări. Şi dezvoltarea fiecărei ţări socialiste contribuie la afirmarea socialismului în lume, la creşterea forţei şi influenţei sale mondiale. ÎNTREBARE : Această dezvoltare economică se concentrează in unele regiuni-cheie ? Este o orientare care se conturează în Franţa, de pildă, unde unele departamente sunt tot mai dezmoştenite, şi anume date uitării. RĂSPUNS: în trecut, în România, ca în toate ţările (Continuare in pag. a 2-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Regatului Maroc la Bucureşti Luni la amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul Regatului Maroc la Bucureşti, Hassan Raghad, la cererea acestuia. Ambasadorul a transmis președintelui Consiliului de Stat un mesaj, din partea regelui Hassan II, al Marocului. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a participat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Prezentări de scrisori de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu Ambasadorul Australiei La 25 mai 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Roy Robert Fernandez, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotențiar al Australiei in Republica Socialistă România. (In pag. a 7-a cuvîntările rostite cu acest prilej). Ambasadorul Elveţiei La 25 mai 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Alfred William Rappard, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Elveţiei în Republica Socialistă România. (în pag. a 7-a cuvîntărire rostite cu acest prilej). Preşedintele Consiliului de Miniştri a primit pe ambasadoruliunii Sovietice la Bucureşti Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, luni la amiază, pe ambasadorul Uniunii V. Sovietice la Bucureşti, A. Basov, la cererea acestuia. La convorbirea, care a avut loc cu acest prilej, a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres).