România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)
1970-05-31 / nr. 7964
Să apelăm la arsenalul agrotehnicii moderne Ploile de mai, care reprezintă de regulă belşug pentru ogoare, depăşind cantitatea normală cu miliarde de metri cubi şi inundînd peste 800 000 de hectare au pricinuit pagube însemnate agriculturii. Este cazul să subliniem însă, că, pe restul terenurilor, au sporit în limite utile rezerva de apă a solului şi s-a creat posibilitatea obţinerii unor recolte bune, chiar foarte bune la numeroase culturi. Ca să poată produce, fiecare suprafaţă agricolă trebuie în primul rind să fie grabnic însămânţată*. Soarele, vîntul, încălzirea timpului usucă pămîntul umed, fie că a stagnat pe el apa din ploi fie că s-a retras unul revărsat. în aceste zile, o cultură de porumb, de sfeclă sau de floarea-soarelui crește zilnic în greutate cu 50—200 kg la hectar. Pierderea provocată de întîrzierea executării lucrărilor agricole reduce recolta pentru fiecare zi întîrziere calculat la 100 hectare cu 5—20 tone masă totală sau cu cantitatea proporţională de boabe de porumb, de rădăcini de sfeclă sau de alt produs. Deci, GRĂBIREA EVACUĂRII apei, a zvîntarii solului, a pregătirii terenului şi A EXECUTĂRII SEMĂNATULUI SÎNT ELEMENTE ESENŢIALE ÎN FOLOSIREA SUPRAFEŢELOR CARE ÎNCĂ NU AU FOST INSAMÎNŢATE SAU AU IEŞIT DE SUB APE ŞI TREBUIE REÎNSAMÎNŢATE. Rezultatele experimentale obţinute prin însăminţări tîrzii la sfirşitul lunii mai şi la începutul lunii iunie după borceag de toamnă şi de primăvară sau alte culturi au arătat că în CONDIŢIILE unei bune aprovizionări CU APA A SOLULUI SE POT OBŢINE PRODUCŢII RIDICATE DE PORUMB, SOIA, FASOLE, FLOAREASOARELUI, IN, CULTURI FURAJERE, în condiţiile lunilor de vară, cu mult soare, lumină şi căldură, creşterea şi dezvoltarea plantelor este accelerată. Fazele de vegetaţie se scurtează, înspicarea, formarea boabelor decurg în timp mai scurt, maturizarea este grăbită. Pămîntul este bogat in apă, deci există o mare probabilitate ca şi culturile pentru boabe însămânţate acum să se dezvolte bine, să ajungă la maturitate în timp util pentru recoltat, să dea o producţie bună. Succesul însămînţărilor depinde în mare măsură de calitatea şi ritmul în care se execută lucrările, de alegerea cu multă chibzuinţă a culturii, a speciei sau hibridului Dr. ing. Gh. Sipos şef de secţie la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea precoce cel mai potrivit. Insămîntarea sau reînsămînţarea este O NECESITATE URGENTA nu numai pentru tarlale întregi, ci și pentru părțile de tarla calamitate, completările se vor face deci (mecanic sau manual) pe porţiunile unde au pierit. Ploile multe căzute din iarnă pînă acum, apele revărsate au spălat din sol cel mai uşor solubil element : azotul. Plantele arată formele unei vizibile „FOAME DE AZOT“. Din cauza acestei lipse de azot pe multe tarlale plantele sînt galbene, ritmul lor de creştere e încetinit, producţia e ameninţată să rămînă scăzută. Aceeaşi lipsă de azot se va resimţi şi la culturile semănate în ultimul timp sau care se seamănă acum. APLICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CU AZOT, a azotatului de amoniu, a ureei atît pentru culturile care se însăminţează, cît şi pentru plantele în creştere şi dezvoltare dacă acestea arată semnele unei lipse de azot, ESTE O MASURA IMPORTANTA A TEHNICII DIN ACEST AN. Fiecare vagon de azotat de amoniu, de uree împrăştiat în, aceste zile şi săptămîni, permite realizarea în plus a 3—5 vagoane la recolta de porumb boabe, a 10—15 vagoane la recolta de sfeclă sau cea de plante furajere. Executarea lucrărilor de întreţinere în condiţiile acestui an cere o atenţie mare. Apa stimulează, creşterea plantelor cultivate, dar şi a buruienilor. Culturile de porumb, de sfeclă, de floarea-soarelui pot fi repede acoperite de buruieni, şi chiar dacă praşilele executate cu întîrziere le curăţă, producţia va suferi, totuşi. Să nu pierdem din vedere faptul că scăderile de recoltă provocate de buruieni sunt evaluate în anii normali la peste 10—15 la sută din producţie, deci, pe întreaga agricultură, la pierderea recoltei de pe o suprafaţă mai mare decit cea care a suferit în prezent de inundaţii. Oricît de surprinzătoare e această cifră ea exprimă o realitate. Deci, PRINTR-O EXECUTARE LA TIMP A PRÂŞITULUI, A RÂRITULUI, PRIN SPORUL DE RECOLTA REALIZAT, SE POATE ADUCE O COMPENSARE DEOSEBIT DE EFICACE A PIERDERILOR SUFERITE DE AGRICULTURA. Peste o lună, poate chiar mai curînd se eliberează suprafeţe mari cultivate cu orz, grîu, mazăre şi alte plante ce se recoltează în prima parte a verii. De la data eliberării terenului mai sînt 100— 200 de zile prielnice vegetaţiei plantelor, zile însorite, cînd culturile pot realiza încă o producţie de masă verde sau chiar şi de boabe, atunci cînd apa necesară le e asigurată. Această suprafaţă care se eliberează de culturi este de 3—4 ori mai mare ca cea afectată de inundaţii. Avem deci la indemînă o REZERVA VALOROASA, oposibilitate îmsemnată de compensare a pierderilor de producţie cauzate de inundaţii, cu condiţia realizării însămînţărilor în cel mai scurt timp. Insăminţind numai o treime — în judeţele din sud proporţia poate ajunge la 80 la sută — din terenul cultivat cu cereale păioase, mazăre şi alte culturi recoltate în iunie—iulie, cultivând integral suprafaţa irigată cu cea de a doua cultură există POSIBILITATEA OBŢINERII UNOR RECOLTE MARI DE FURAJE (MASA verde, sau chiar de BOABE. Imediat ce o cultură este recoltată, o alta trece să-i ia locul S uprafaţa legumicolă calamitată total de inundaţii la C.A.P. şi I.A.S. se ridică la circa 10 000 ha. în afară de aceasta, importante suprafeţe au avut de suferit efectele negative ale precipitaţiilor prelungite, grindinei, temperaturilor scăzute și viiturilor. Pierderile de producţie sînt, aşadar, considerabile. ESTE ÎNSĂ POSIBIL CA PRINTR-O IMEDIATA ŞI BUNA ORGANIZARE A MUNCII ÎN FERMELE LEGUMICOLE, ÎN GRĂDINILE DE LEGUME SA SE ASIGURE APROVIZIONAREA CORESPUNZĂTOARE ATÎT A POPULAȚIEI CÎT ȘI A INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE DE LEGUME. Cu cel mai mare efect se poate şi trebuie să se acţioneze în primul rind în judeţele neafectate de inundaţii, în special în sudul ţării, unde şi clima este cea mai favorabilă culturii legumelor. Avem în vedere, înainte de toate, sporirea suprafețelor cultivate în aceste zone. Pentru ca producția pe aceste terenuri să fie la nivelul dorit este necesar SA FIE FOLOSITE SOIURILE DE LEGUME CELE MAI TIMPURII, CU O PERIOADA DE VEGETATIE CÎT MAI SCURTA. Insămînțările făcute zilele trecute pentru producerea răsadului de tomate trebuie îngrijite cu deosebită atenţie astfel ca acesta să fie bun de plantat pînă la 15 — 20 iunie. Pentru grăbirea vegetaţiei şi apărarea plantelor de intemperii este bine ca straturile să fie protejate cu folii de polietilenă. în acelaşi scop, se vor efectua fertilizări repetate, la fiecare udare, cu soluţii nutritive. Culturilor ce se însămînţează sau plantează în această perioadă li se vor administra, la pregătirea terenului o îngrfişare de pornire în vegetaţie cuprinzînd 3—400 kg/ha superfosfat şi 2—300 kg/ha azotat de amoniu, în scopul grăbirii dezvoltării vegetaţiei şi ajungerii mai rapide a plantelor la maturitate. ing. Sorin Sociu directorul Institutului de cercetări pentru legumicultură şi floricultură O altă rezervă hotărîtoare pentru acoperirea deficitului creat este OBŢINEREA UNOR PRODUCŢII MAXIME PE TOATE TERENURILE CULTIVATE CU LEGUME, CARE NU AU AVUT DE SUFERIT DE PE URMA INUNDAŢIILOR. In mod deosebit, specialiştii, toţi lucrătorii din legumicultură, trebuie să asigure O ÎNGRIJIRE PERFECTA A CULTURILOR : să mobilizeze solul, să extirpeze buruienile, să combată bolile şi dăunătorii. Spre a se grăbi şi aici vegetaţia şi a se asigura un spor cît mai substanţial de producţie SE RECOMANDA INGRASARI SUPLIMENTARE cu 2.300 kg/ha, azotat de amoniu, diferenţiat, în funcţie de cultură. Cu deosebită grijă trebuie să se acţioneze în aceste zile în toate zonele afectate de inundaţii. Important este că aici să se realizeze EVACUAREA IMEDIATĂ A APEI şi PREGĂTIREA SOLELOR ZVÎNTATE PENTRU CULTURA. De îndată ce este posibil SE RECOMANDĂ A SE DISCUI SOLUL. Odată cu executarea arăturii, TERENURILE VOR TREBUI SA FIE ÎNGRĂŞATE cu 3—500 kg./ha superfosfat şi obligatoriu cu 2—300 kg./ha azotat de amoniu, pentru completarea substanţelor spălate de ape. Apoi, TERENURILE SE VOR MODELA ÎN BRAZDE ÎNĂLŢATE ŞI SE VOR ÎNSÂMÎNŢA SAU PLANTA FARA ÎNTÎRZIERE Menţionăm că pentru unităţile care nu au rezervă de răsad, s-au luat măsuri de producerea acestuia în zonele sudice neafectate de inundaţii, de unde vor putea să-l primească cel mai tirziu la 20 iunie. Altă cale de recuperarea a pagubelor este următoarea : REALIZAREA ÎN TOATE ZONELE, FARA EXCEPŢIE, DE CULTURI SUCCESIVE PE TOATE SUPRAFEŢELE IRIGATE DIN GRĂDINI SAU CHIAR DUPĂ CULTURI DE CÎMP, CUM SÎNT : SECARA, MASA VERDE, ORZ, MAZĂRE. Imediat ce o cultură este recoltată, locul ei trebuie luat de alta. Furtunile şi viiturile au distrus numai la cooperativele agricole suprafeţe mari de legume cultivate în SOLARII. Şi aici este necesar să se acţioneze cu discernămînt. In solariile rămase trebuie să se asigure prin îngrijire minuţioasă, prin combaterea bolilor şi dăunătorilor, obţinerea unor producţii timpurii maxime. Pentru a se putea livra tomate toamna tirziu, după apariţia brumelor, legumicultorii să folosească practica culturii continue (prin recepare sau cîrnire), sau să asigure replantarea suprafeţelor, pină la 15 iulie, cu răsad bine dezvoltat. Lupta desfăşurată pe malul Mureşului cu apele învolburate a făcut ca pagubele in agricultura judeţului să fie mult diminuate. Au fost totuşi inundate 31 717 hb, din care 20 752 ha în C.A-P., au fost distruse 23 ha cu solarii unde se încheiase plantarea răsadurilor, au fost afectate în unele comune stocurile de furaje. Direcţia agricolă judeţeană — la indicaţia Comitetului judeţean de partid — a elaborat un program amănunţit pentru rezolvarea operativă a multiplelor probleme care se pun în unităţile agricole pentru ca întreaga suprafaţă să reintre în circuitul agricol. La Lipova, Semlac, Păuliş, Nădlac, Pecica şi în alte unităţi ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, au fost repartizaţi specialişti cu multă experienţă pentru a acorda sprijin calificat la faţa locului. Acolo unde este posibil , apele Mureşului se menţin Încă la cote destul de înalte — S-A TRECUT LA EVACUAREA EXCESULUI DE UMIDITATE PRIN SAPAREA DE CANALE, PRIN FOLOSIREA MOTOPOMPELOR ȘI AGREGATELOR DE ASPERSSUNE. Pentru ca terenurile zvîntate să poată fi lucrate într-un interval cît mai scurt, s-a stabilit ca unele mijloace mecanizate existente în unităţile din judeţ neafectate de inundaţii să fie trimise urgent în ajutor. Dacă situaţia o va impune se va apela şi la formaţiunile mecanizate pregătite in judeţele limitrofe. La cererea unităţilor agricole, s-a asigurat, pentru Început, 170 de tone de porumb din grupa hibrizilor timpurii, urmînd ca, pe măsura cunoaşterii exacte a situaţiei, să facă demersuri pentru noi cantităţi. Profit de prilejul care mi s-a oferit pentru a preciza că PE BAZA UNOR COMENZI FERME suNTEM în măsura să SATISFACEM INTEGRAL NEVOILE ÎN SEMINŢE ALE ARADULUI, PRECUM ŞI ALE CELORLALTE JUDEŢE CARE AU SUPRAFEŢE CALAMITATE. în ceea ce priveşte refacerea legumiculturii, vreau să arăt că atît prin redistribuirea de răsad pe plan judeţean, cît şi prin sprijinul judeţelor Timiş şi Bihor, această problemă va putea fi rezolvată în bune condiţiuni. Şi în sectorul creşterii animalelor se revine la normal. Cele 74 de adăposturi zootehnice care au fost inundate sunt la ora actuală curăţite, reparate şi dezinfectate. în cele şase unităţi afectate de inundaţii, specialiştii laboratorului veterinar din Arad au şi efectuat analiza probelor de apă şi acolo unde a fost cazul s-a făcut dezinfecţia. Un număr de 20 de medici veterinari execută examenul clinic sanitar-veterinar şi cu ajutorul a 40 de tehnicieni au trecut la vaccinarea animalelor. Repopularea adăposturilor s-a Dr. ing. Nicolae Ştefan, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, împărtăşeşte cititorilor noştri Experienţa judeţului Arad făcut numai atunci cînd s-au putut asigura cantităţi de vin pentru cel puţin zece zile de consum. Pentru rezolvarea bazei furajere, ministerul a repartizat, pentru primele urgenţe, 150 de tone deconcentrate, iar organele silvice au permis, în mod excepţional păşunatul animalelor în pădure pînă la 15—20 iunie. Modul cum se acţionează în judeţul Arad dă garanţie CA GREUTĂŢILE APĂRUTE VOR FI ÎNVINSE, CĂ ACTIVITATEA ÎN AGRICULTURA VA REVENI PE FĂGAŞUL NORMAL. Măsurile întreprinse, cît şi cele care se vor lua in următoarele zile pentru redresarea agriculturii în judeţul Arad, îşi păstrează întreaga valabilitate şi pentru alte zone calamitate. O sintetizare a indicaţiilor teleconferinţei pe care o vom organiza la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii în cursul zilei de miine va stabili în acelaşi timp direcţiile în care trebuie să acţioneze, cu maximum de operativitate, toţi oamenii muncii de la sate . — IDENTIFICAREA TUTUROR SUPRAFEŢELOR CARE TREBUIE REINSAMINTATE ŞI DEFINITIVAREA PLANULUI DE ÎNLOCUIRE A CULTURILOR COMPROMISE. — EVACUAREA APELOR CARE STAGNEAZĂ PE TEREN. — EXECUTAREA ÎN SCURT TIMP A SEMĂNATULUI, PRECUM ŞI A LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR. — FORŢAREA VEGETAŢIEI ÎNTÎRZIATE PRIN APLICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE. — ÎNSĂMÎNȚAREA UNOR SUPRAFEŢE CÎT MAI MARI DE CULTURI SUCCESIVE ȘI DUBLE. Pagina a 2-a — 37 mai 1970 Trei specialişti răspund la întrebările puse de redactorii noştri: CUM POT REDEVENI FERTILE OGOARELE INUNDATE ? ŢM CUM PUTEM RECUPERA PAGUBELE PROVOCATE AGRICULTURII ? Bătălia începută pentru normalizarea activităţii în agricultură obligă ca, diferenţiat, în funcţie de condiţiile de pe fiecare parcelă, să se folosească din arsenalul agrotehnicii armele cele mai potrivite. Pentru a veni în sprijinul celor care dau acum bătălia recoltei, redacţia ziarului nostru s-a adresat unor specialişti din agricultură cu rugămintea de a prezenta cititorilor principalele măsuri, ce se impun acum aşa cum reies din cercetările ştiinţifice sau din practica unor judeţe, măsuri care trebuie luate în toate unităţile agricole pentru ca producţia de cereale, plante tehnice, şi legume să crească cît mai mult. ,România liberă. UN CUVlNT TULBURĂTOR ACASĂ Prin grija partidului fi statului cei ce şi-au pierdut locuintele in timpul inundafiilor, ii vor putea rosti din nou Hotărîrea partidului ţi statului nostru referitoare la unele măsuri de ajutorare a populaţiei ţi a cooperativelor agricole a deschis, pe temeiul sprijinului material hotărîtor al statului, etapa refacerii. Ceea ce apele au distrus trebuie reclădit şi, în multe locuri, mai bine decît a fost. Refacerea solicită eforturi extrem de mari. Pentru a doua oară, poporul nostru este chemat să acţioneze hotărit, să-şi dirijeze energia deopotrivă spre activitatea de refacere propriu-zisă şi spre sprijinirea refacerii, în primul rînd printr-o muncă exemplară în unităţile economice, pentru a fi compensate pagubele deosebit de grave cauzate de inundaţii. OAMENII — spre ei s-a îndreptat din prima clipă grija partidului şi statului nostru. UGRAN ROZALIA, muncitoare la întreprinderea de panificaţie din TÎRGU MUREŞ : „Am avut o casă proprietate personală. Aveam televizor, radio, iar ultima rată la mobilă o plătisem chiar în 12 mai. Casa a fost dusă cu totul de apă. Acum locuiesc cu cele două fete în birou la întreprindere. Am aflat din Hotărîre că pot opta ~entru un apartament în ilo" și că-1 fot primi, fără rită. în proprietari personali Sîntem numai noi trei, cu si ‘tele. Singure nu ne putem construi o casă Poate să-șihucuie oricine ce înseamnă pentru ajutorul statului.“. NICOLAE MOLDOVAN^ nume la uzina Automecanica din MEDIAȘ : „Sîntem în familie șapte persoane. Casa a fost distrusă cu totul. Am avut o casă proprietatea noastră. Aş fi bucuros dacă aş putea primi un apartament in bloc. Știu că-mi pot construi o altă casă, că statul mă ajută cu o sumă pînă la 20 000 lei. Dar dacă primesc o locuinţă în bloc, fără plată şi care să devină proprietatea mea, asta înseamnă pentru mine un ajutor neînchipuit.“ FRIEDRICH WEBER. g*l vanizator la uzina „Emailul Roşu“ din MEDIAŞ: „Au căzut toţipereţii casei, au rămas doar doi în interior. Acoperişul a rămas şi el pe jumătate. Dar eu doresc să-mi refac casa, s-o clădesc pe acelaşi loc, pe o temelie mai înaltă. Vreau s-o refac exact aşa cum a fost. Statul mă ajută şi familia mea va face tot ce stă in putinţa ei ca să vedem la loc gospodăria.“ Hotărîrea a creat două posibilităţi pentru cei cărora le-au fost distruse locuinţele proprietate personală : să opteze pentru un apartament în bloc, fără plată şi cu dreptul la titlul de proprietate, sau să folosească ajutorul bănesc al statului pentru reclădirea casei. Dar să continuăm relatarea. DUMITRU OLARU, electrician, MEDIAŞ : „Casa noastră a fost avariată, dar ca s-o refacem trebuie s-o demolăm. Cu banii pe care îi vom primi ca ajutor din partea statului, vom reuşi să reclădesc casa.“ Recuperarea materialelor deconstrucţie are o însemnătate de prim ordin. Orice posibilitate trebuie folosită pentru grăbirea refacerii. BALOJI FRANCISC, muncitor la I.R.V.A., TÎRGU MUREŞ : „Casa mi-a fost distrusă, acoperişul mai stă nu ştiu cum, dar totul trebuie reclădit. Apa mi-a luat vreo două mii de cărămizi. Am strîns tot ce-am mai găsit şi acum, cînd am aflat că voi primi ajutor din partea statului, ştiu că-mi voi vedea casa la loc, chiar dacă n-are să fie uşor. O să depunem muncă şi tot ce trebuie.“ Da, nu va fi uşor şi nici simplu. Consiliile populare vor trebui să facă uz de întreaga lor experienţă şi capacitate organizatorică pentru a îndruma activitatea de refacere. O seamă de măsuri au şi fost luate, în multe locuri, cu sprijinul unităţilor industriale, al cooperativelor agricole, s-au format echipe speciale de meseriaşi, care să ajute la reclădirea şi repararea caselor. EMANOIL ŞICLOVAN, om in vîrstă de 71 de ani, din Bodrogul Vechi, JUDEŢUL ARAD : „Mă doare sufletul cătrebuie să plec la bătrâneţe de pe locurile unde am copilărit şi am stat pînă acum. Musai să plecăm, întrun loc mai ferit de ape. Satul nostru nu mai există. Totu-i ruină. Nici clini nu mai are.“ în Bodrogul Vechi, 130 de familii au rămas fără case. Ajutorul statului aici, ca şi in toate celelalte locuri, este piatra de temelie a refacerii. „MULŢUMIM DIN TOATĂ INIMA PARTIDULUI NOSTRU, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU — spunea bătrînul EMANOIL SICLOVAN — PENTRU AJUTORUL CE NE-A FOST DAT NOUA, CARE NE-AM PIERDUT CASELE. CU SPRIJINUL PRIMIT DE LA STAT, NE VOM REFACE VIAŢA“. E un sentiment de recunoştinţă pe care l-au exprimat toţi oamenii cu care au stat de vorbă în aceste zile, in zonele sinistrate, reporterii noştri. 1. SOLCAN La fabrica „Tîrnava" din Mediaş sunt uscate instalaţiile cu radianţi cu infraroşii Foto : NICU VASILE La Satu Mare a început numărătoarea normalizării (Urmare din pag. I) noaşteţi odihna ! Cît de mare cît de imensă este forţa voastră ! LÁSZLÓ BENEDEK care conduce grupul ne dă detalii. Sunt de toţi zece. Zece tineri între 10 şi 25 de ani. Cel mai mic — ANTAL COCA. Au cerut să li se dea cite o săptămină din concediu şi au venit să muncească aici voluntar. Solidaritate... Cit de amplă este rezonanţa cuvîntului sub cupola acestei fabrici, care, printr-o coincidenţă, se cheamă tocmai „SOLIDARITATEA“. De pretutindeni vin ajutoare. Două fabrici din ORADEA — ,,Drum nou" şi „Textila“ — şi o alta din Timişoara — „Garofiţa“ — s-au oferit să le recondiţioneze firele salvate din apă. Mecanici din BUCUREŞTI, de la CLUJ şi de la SUCEAVA au venit să le verifice maşinile. Să le pună în funcţiune. Pătrundem împreună cu directorul Radu Romaniuc într-una din secţiile în care s-a reluat lucrul. Deasupra fiecărei maşini, muncitoare. Tăcute, concentrate, purtînd pe chip, încă proaspete, urmele încercărilor prin care au trecut. Calme, ştiind că nimeni n-a fost uitat, că partidul, statul nostru poartă fiecăruia de grijă. Aproape la fiecare loc de muncă o foaie volantă pe care este tipărit textul Hotărârii Consiliului de Miniştri privitoare la ajutorul ce se va acorda zonelor şi oamenilor ce au suferit de pe urma inundaţiilor. Trebuie să trăieşti aici, să fi trecut prin ce au trecut oamenii aceştia pentru a înţelege cită încredere le-au dat, cit de mult le-au ridicat moralul măsurile prevăzute prin recenta Hotărîre. Dar cel mai bine o spun ei înşişi. MARIA PAUL, muncitoare : „Am 21 de ani. Soţul meu Paul Grigore lucrează la „Unio“, vopsitor mecanic. Aveam casă pe strada Alexandru Vlahuţă. Nu mai avem. Ne-am trimis fetiţa la curţi, la părinţi. Lucrăm. Vom primi 20 000 de lei pentru casă şi 5 000 de lei pentru mobilă. Am şi primit din donaţii obiecte de strictă necesitate. Pentru noi asta înseamnă totul". ŞTEFAN BEREŢKI, maistru : „Nu ne-a rămas nimic. Numai copiii. O casă de copii. Acum ne-am recăpătat nădejdea că o să ne refacem avutul, viaţa“. MEZEI TEREZA, 36 de ani: „Nu ştiu cine m-a salvat. Nu-i cunosc numele. Locuiesc în cort. Pînă la toamnă. Atunci vom avea o casă. Casa noastră“... Părăsim fabrica şi ne îndreptăm spre Comitetul judeţean de partid. Aceeaşi înaltă tensiune de muncă. De peste tot sosesc veşti. Fabrica „1 Septembrie“ anunţă intrarea în funcţiune a secţiei sculare. Linia Botiz — Negreşti — Bixad s-a refăcut şi a fost redată traficului. Pe cîmpurile scoase de sub apă s-au semănat aproape 10 000 ha. cu porumb, cu cartofi, cu legume. Necontenit vin caravane. Vin de pretutindeni. De la Reşiţa, de la Bucureşti. Azi noapte a sosit un transport de la Galaţi, în cite feluri se poate exprima omenia... De pe meleagurile Gorjului au fost trimise peste 100 de pachete conţinînd 12 000 de obiecte. Din judeţul Timiş 80 000 de obiecte. De la Bucureşti 3 caravane succesiv. Ascultaţi ce scrie eleva Anca Şerban din Ploieşti celei căreia ii trimite micul ei dar : „DRAGĂ FETIŢO ! ÎŢI DAU O ROCHIŢA. O TRĂISTUŢĂ, UN MAIEU ŞI NIŞTE GHISME. ÎŢI DORESC MULTA SĂNĂTATE“. Mai este ceva de comentat la acest mesaj ?... Toate arterele oraşului au fost împînzite de constructori. Alături de lopata cu care se îndepărtează nămolul, intră în acţiune mistria. LA SATU MARE A ÎNCEPUT NUMĂRĂTOAREA NORMALIZĂRII.