România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)
1971-04-08 / nr. 8228
Anul XXIX Nr. 8228 Există oare o contradicţie între specializare şi autoutilare? Cităm dintr-o scrisoare recent venită la redacţie şi iscălită de un tehnician din industria uşoară : „Se vorbeşte şi se scrie, in ultima vreme, foarte mult despre autoutilare. M-am gândit la această chestiune şi, in mintea mea, au apărut semne de întrebare. Oare în zilele noastre cînd se pune un accent atit de mare pe specializarea şi profilarea producţiei este indicat ca toată lumea să se apuce să fabrice maşini şi utilaje ? E oare rentabil ? E oare, din punct de vedere tehnic, just ?“ Fiindcă rezerva exprimată în formă interogativă de cititorul nostru pare logică şi fiindcă asemenea întrebări îşi mai pun probabil şi alţii, socotim necesar să ne oprim puţin asupra acestei chestiuni. Există deci, intr-adevăr, o contradicţie între necesitatea profilării şi specializării industriei construcţiilor de maşini şi acţiunea, cu caracter de generalizare in multe întreprinderi, a autoutilării ? Bazîndu-ne pe experienţa multor întreprinderi de la noi, cit şi pe practica existentă pe plan mondial, putem afirma răspicat nu numai că această contradicţie este inexistentă, dar că autoutilarea sprijină de fapt specializarea producţiei. Fireşte, sarcina înzestrării întregii economii cu mijloace tehnice moderne, de la industrie la construcţii, de la agricultură la transporturi, revine sectorului construcţiei de maşini, sector care în ţara noastră răspunde astăzi tot mai bine acestei cerinţe esenţiale a progresului tehnic. Dar industria construcţiilor de maşini nici nu poate şi nici nu trebuie să fabrice toată gama de maşini şi instalaţii necesare tuturor unităţilor economice, nu deosebi cele cu caracter de unicat, necesare unor anumite tehnologii speciale. Dacă socotim că asemenea maşini, instalaţii şi dispozitive se numără cu miile, ne imaginăm că oricît de puternică ar fi ramura industriei construcţiilor de maşini, oricît de multe şi de bine dotate întreprinderile, tot n-ar putea acoperi toate cerinţele. Ca să nu mai vorbim de faptul că fabricarea unor asemenea unicate ridică grele probleme de ordin tehnic şi tehnologic, grevînd eficienţa economică a întreprinderii. Menirea esenţială a construcţiei de maşini este nu aceea de a crea unicate, ei de a fabrica mijloace tehnice de mare serie, cerute un număr mare de diverse sectoare ale economiei. Pe drept cuvînt afirma tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvântarea rostită la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală că „pentru a realiza importantul program pe care acest sector (al construcţiilor de maşini n.n.) îl are de îndeplinit în cadrul ,planului cincinal actual, şi pentru a face ca ramura construcţiior de maşini să realizeze produse de înaltă tehnicitate, atît pentru înzestrarea economiei naţionale cu maşini şi utilaje cu para-metri de nivel mondial, cit şi PAUL MARIAN (Continuare in pag. a 3-a) Proprietatea cuvintelor Eugen Barbu rticolul nostru „Contasi bilitatea barocă“ a pro-*• dus, cum era de așteptat, destulă neliniște in mediul birocratic. Scrisori de protest sau de aprobare, destul de numeroase se află pe masa noastră de lucru. Există o categorie de oameni lezată de acele cuvinte cam nărăvaşe şi uneori întimpinările iau foc in gură. Ce aş urmări eu, cu alte cuvinte ? Trimiterea acasă a unui lot numeros de funcţionari care nu fac altceva decit să fie folositori? De ce nu-mi văd eu de-ale mele ? — îmi scrie cineva. Dacă dînsul, interlocutorul meu, ar propune împuţinarea rindurilor scriitorilor? Pentru că şi în rîndul scriitorilor există unele improvizaţii, ca şi în rîndul contabililor, dar asta, ca să spun aşa, e un fapt natural... Să ne întoarcem la probleme însă... Ceream, dacă cititorii îşi mai aduc bine aminte, rărirea actelor formale existente, mai ales în domeniul artei şi dădeam cîteva exemple. Sigur că cei cu musca pe căciulă s-au simţit lezaţi şi au pus mina pe condeie , nu-i adevărat! Contabilitatea este necesară ca apa şi ca aerul ! De acord. Pare de neînchipuit ca în comerţ sau in industrie să ne lipsim de cifrele care stau la baza producţiei. Dar noi nu despre aşa ceva discutam. Discutam despre aspectele înspăimîntătoare pe care le-au luat unele operaţii contabile, cu şi fără necesitate. Era vorba mai curînd de operaţiile succesive de acoperire pe care le încearcă unii funcţionari lipsiţi de răspundere, unii şefi de birouri ce trec altora răspunderea pe care ar trebui să şi-o asume. (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 6 pagini 30 de bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Colectivul Grupului de şantiere „Porţile de Fier“ a lansat ultimul tronson, din partea din amonte, al căii de rulare a macaralelor ce vor deservi barajul deversor al hidrocentralei. PLOIEŞTI (coresp. 1. — Al. Mihai). Au început lucrările de modernizare pe ultimul tronson al drumului naţional Vălenii de Munte-Cheia. Constructorii au luat măsuri ca circulaţia spre staţiune să nu fie întreruptă. GALAŢI (coresp. R.I. — V. Chiurtu). Pe Bulevardul Republicii, la intersecţia cu strada Brăilei, în plin centrul municipiului Galaţi, unde există o zonă de circulaţie foarte intensă au început lucrările de construcţie a unui pasaj subteran pentru pietoni lung de 51 metri şi cu o lăţime de 4,5 metri. Un brevet românesc a rezolvat problema procedeului universal, îndelung căutat, pentru lipirea corpului de răcire al radiatoarelor auto din aluminiu. Invenţia aparţine unui grup de specialişti de la Fabrica de radiatoare şi cabluri din Braşov Soluţiile Şi aliajul de lipire a aluminiului constituie o noutate tehnică valoroasă pe plan mondial. SPIRIT CREATOR CONDUCEREA OPEREI DE FĂURIRE A SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE Ion Mitran Una din trăsăturile caracteristice modului de a acţiona al Partidului Comunist Român in calitate de forţă conducătoare a revoluţiei şi construcţiei socialiste în România, constă în atitudinea sa creatoare manifestată în aplicarea principiilor generale ale învăţăturii marxist-leniniste, fapt ce şi-a pus pregnant pecetea de originalitate asupra unui şir întreg de soluţii practice şi concluzii teoretice privitoare la făurirea noii orînduiri. O asemenea poziţie izvorăşte din considerarea marxism - leninismului ca învăţătură care prin însăşi esenţa sa revoluţionară, prin spiritul său viu îndeamnă la creaţie, se îmbogăţeşte continuu, pe baza progreselor ştiinţei, ale cunoaşterii umane, pe baza însuşirii critice a noilor valori generate de practica socială, de gindirea umană Adversar hotărit al concepţiilor fetişiste, închistate, partidul nostru priveşte marxism-leninismul ca pe o teorie creatoare, ca pe un mijloc ştiinţific de analiză şi cunoaştere, care permite studierea profundă a realităţii, aeprecierea realistă a condiţiilor sociale, stabilirea corectă a obiectivelor de înfăptuit în funcţie de posibilităţi, unirea eforturilor poporului pentru atingerea acestora. întreaga activitate constructivă a partidului se întemeiază pe realizarea sintezei ştiinţifice dintre adevărurile generale şi cerinţele particulare specifice fiecărei etape de dezvoltare. Retrospectiva celor cinci decenii de activitate pune in lumină adevărul că reuşita strategiei şi tacticii revoluţionare se află în strînsă legătură cu capacitatea partidului de a stabili, în concordanţă cu imperativele vieţii, cu starea reală de lucruri şi la timpul oportun căile, formele, metodele corespunzătoare de acţiune. Totodată, studiind experienţa celorlalte partide comuniste şi muncitoreşti, a celorlalte ţări socialiste, partidul valorifică tot ceea ce corespunde necesităţilor şi condiţiilor societăţii româneşti. Este un adevăr axiomatic că partidul clasei muncitoare îşi înfăptuieşte rolul său numai organic integrat realităţilor istorice, sociale, naţionale proprii, a căror expresie programatică se reflectă în linia politică generală, ca factor menit să orienteze practica socială. O asemenea adaptare la realităţi reprezintă una din condiţiile primordiale ale acţiunii şi gîndirii revoluţionare vii, premisa afirmării autenticei personalităţi de partid marxist-leninist al clasei muncitoare, de purtător al tendinţelor istorice fundamentale ale epocii. „In întreaga noastră activitate — arăta recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ne călăuzim după cunoscuta teză marxist-leninistă potrivit căreia principala îndatorire a partidului comunist de guvernămint este făurirea noii orînduiri sociale. Noi considerăm că, cu cit fiecare ţară socialistă obţine rezultate mai bune în opera de construcţie a acestei orînduiri, cu atît îşi îndeplineşte mai bine îndatoririle naţionale cit şi îndatoririle internaţionale, cu atit este mai mare contribuţia sa la cauza creşterii influenţei socialismului in lume". Marxism-leninismului îi este străină maniera vehiculării de 1921 1971 (Continuare in pag. a 3-a) Vrem să facem un test or an ajuns ci campania AGRICOLA LA... BUCUREŞTI Dacă tot a venit primăvara, ce-ar fi să mă duc şi eu cu testul de braţ, in campania agricolă. — Fă-ţi formele de deplasare — îmi spune secretarul de redacţie de serviciu. în ce judeţ vrei să te duci ? — Deocamdată în... Bucureşti, spun de colo. — Păi ce crezi, stimabile, că lucerna creşte pe asfalt iar sfecla se însâmînţează cu autobuzul 31 ? Fă-mă să înţeleg. Ii explic că daca am treabă în Ilfov trebuie să trec musai prin... centrul Bucureştiului unde se află întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii din judeţ, (bulevardul Bălcescu nr. 16 la etajul ll lingă Camera de Comerţ. Cum or urca oare tractoarele cu ascensorul pînă acolo ?). Sau la Direcţia generală agricolă judeţeană de pe strada Mihail Eminescu. Poate că-i găsim în vreo şedinţă, acum în plină campanie agricolă de primavară. — Dacă veneaţi luni, ne găseaţi — îmi spune tovarăşul NICOLAE STOICA, directorul general al direcţiei generale agricole judeţene. In fiecare luni dimineaţa ţinem şedinţă cu delegaţii noştri. — Şi este necesar acum in toiul muncilor agricole asemenea şedinţă ? — Da. Este vorba de şedinţe operative. Trebuie să stăm de vorbă cu oamenii, să aflăm ce-au văzut pe teren şi mai ales ce probleme au rezolvat pe teren. Ii întrebăm despre toate acestea şi le dăm indicaţii ce au de făcut. Să lăsăm la latitudinea forurilor un drept să aprecieze dacă sunt sau nu necesare asemenea şedinţe, deşi, fie vorba intre noi, poate că n-ar strica în această perioadă ca tovarăşii din conducerea direcţiei generale să se informeze direct la faţa locului în comune. în spiritul adevărului trebuie spus însă că în momentul sosirii noastre aproape toate birourile direcţiei generale erau goale fiind cu toţii plecaţi în unităţile agricole unde se efectuează în aceste zile lucrările de sezon. Atunci zic, hai să-i căutăm prin localităţile ilfovene. Am pornit deci spre Urziceni, cu colegul meu, fotoreporterul Mihai Popescu, şi am ales cîteva comune mai mari, cu importante suprafeţe agricole de însămînţat. De-a lungul şoselei, brazde negre răscolite de tractoare şi lanuri verzi de grîu. La intrarea în Coşereni stau de vorbă cu un om intre două vîrste, mecanizatorul Ion Andrei. E necăjit. A oprit tractorul şi împreună cu cîţiva cooperatori opinteşte vîrtos la nişte... parazăpezi. — Pentru unii — îmi spune el — parcă vine iarna. — De ce ? — Păi, uitaţi-vă şi dumneavoastră. Au venit astă-toamnă nişte cetăţeni de la o întreprindere de drumuri şi poduri şi au pus parazăpezire pe marginea cîmpului. Dar acum au uitat de ele şi ni le-au lăsat ca amintire, iar noi nu putem să arăm pe kilometri întregi. Acum facem noi lucrul acesta, în locul lor. Frumoasă treabă, îmi spun, J nutrind speranţa că cei vizaţi vor citi poate aceste rînduri şi i se vor achita de o obligaţie ui-DUMITRU TABACU (continuare in pag. a 5-a) VIZITA DELEGAŢIEI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ÎN R.S.S. AZERBAIDJAN. Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite : în cursul dimineţii de miercuri 7 aprilie, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat oraşul Baku, capitala R.S.S. Azerbaidjană, puternic centru economic şi cultural. Ca şi in ajun, mii de locuitori ai oraşului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului român. Delegaţia Partidului Comunist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluţionari comunişti ucişi la Baku in 1918 de intervenţioniştii străini şi reacţiunea internă. La solemnitate au fost de faţă G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Leseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. M. Buşuiev, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în România, precum şi secretari ai C.C. al P. C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului republicii. In continuare, s-a vizitat Muzeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegaţia Partidului Comunist Român s-a îndreptat apoi spre oraşul Sumgait, centru industrial construit în anul 1948, la cca 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La intrarea in oraş, grupuri de pionieri oferă buchete de flori oaspeţilor români. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun venit în limbile azerbaidjană, rusă şi română, steaguri roşii şi tricolore. Se face un scurt popas în Piaţa Lenin. Aici, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre etapele construirii acestui tînăr oraş, care în prezent numără peste 100 000 de locuitori în care au fost înscrise la foc de cinste o uzină siderurgică, o uzină de aluminiu, una de ţevi laminate, un combinat chimic. Coloana maşinilor se îndreaptă apoi spre Combinatul chimic din oraş, a cărui construire a început în anul 1967. Un mare număr de muncitori, operatori chimişti, ingineri, purtînd pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi puternice aplauze sosirea delegaţiei Partidului Comunist Român. Directorul combinatului, Rafil Sverdlov, după ce a exprimat, în numele întregului colectiv, satisfacţia de a-i primi în mijlocul lor ca oaspeţi pe membrii delegaţiei P.C.R., a arătat că, în prezent, aici lucrează 4 500 de oameni. Combinatul produce etilfluorhidrină, etilenă, izobutilen, răşini epoxidice. El a arătat că acum se lucrează la construirea marii instalaţii de fracţionare a gazului, care va intra în funcţiune în anul 1972. Oaspeţii sunt invitaţi să urmărească procesul de producţie, care se desfăşoară cu ajutorul unor instalaţii moderne. În piaţa din faţa combinatului a avut loc apoi un miting consacrat întîlnirii cu delegaţia Partidului Comunist Român. Deschizînd mitingul, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, după ce a adresat delegaţiei urări de bun venit, a spus: „Prin dumneavoastră , comuniştii din Sumgait, toţi oamenii muncii salută poporul frate român, care, sub conducerea partidului său comunist, construieşte cu succes societatea nouă, socialistă". Vorbitorul a arătat că, împreună cu întregul popor, sovietic, oamenii muncii din Sumgait sînt hotărîţi să îndeplinească programul ce va fi adoptat de Congresul al XXIV-lea al P.C.U.S. Şefa de brigadă Zamina Gasanova, de la Uzina de ţevi laminate din localitate, Erou al muncii socialiste, dînd glas sentimentelor de prietenie pe care poporul sovietic, oamenii muncii din Azerbaidjan le nutresc față de poporul român, a subliniat în cuvîntul său realizările oamenilor muncii din această uzi- nă, care vor contribui la făurirea bazei tehnico-materiale a comunismului. Directorul Școlii nr. 2 din Sumgait, Mihail Aivazov, a relatat oaspeţilor români despre dezvoltarea învăţămintului din Azerbaidjan, despre roadele legăturii dintre învăţămint şi producţie. „Cunoaştem din cuvîntările tovarăşului Ceauşescu, a spus vorbitorul, realizările în acest domeniu obţinute de România, unde s-a generalizat învăţămintul obligatoriu de zece ani şi ne bucurăm din inimă de aceste realizări". Comsomolista Sarzade Abdulaeva, operator la Combinatul chimic, a relatat despre munca şi succesele tineretului, despre hotărîrea lui de a-şi ridica necontenit calificarea, spre a-şi spori contribuţia la îndeplinirea sarcinilor importante ale planului cincinal. Primit cu vii şi îndelungate aplauze, a luat cuvântul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a transmis muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la Combinatul chimic un salut frăţesc din partea chimiştilor români. De asemenea, a adresat un salut locuitorilor oraşelor Baku şi Sumgait, din partea oamenilor muncii din România. Arătind că vizita in oraşele Baku şi Sumgait a dat delegaţiei noastre prilejul de a cunoaşte marile progrese obţinute in dezvoltarea economică şi socială a acestor localităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii combinatului chimic şi pe toţi oamenii muncii din cele două oraşe pentru succesele dobindite în activitatea lor. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că între România şi Uniunea Sovietică există relaţii de colaborare în toate domeniile de activitate. Aceste relaţii — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale — contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele român şi sovietic, la dezvoltarea economico-socială a fiecăreia dintre ţările noastre; totodată, ele contribuie la întărirea forţei şi influenţei socialismului în lume. „In cadrul relaţiilor dintre România şi Uniunea Sovietică, un loc important îl ocupă R.S.S. Azerbaidjană, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mulţi petrolişti din Azerbaidjan au lucrat în România şi, de asemenea, mulţi petrolişti români au venit şi au lucrat în Azerbaidjan. în general, in cadrul colaborării largi şi multilaterale dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică se dezvoltă tot mai larg relaţii şi schimburi economice şi de colaborare între oameni ai muncii din Azerbaidjan, şi din România“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit apoi pe scurt la dezvoltarea industriei chimice din România, arătând că producţia în acest sector a cunoscut creşteri însemnate în cincinalul trecut şi că se prevede menţinerea unui ritm înalt şi în actualul plan de cinci ani. Am dori — a spus tovarăşul Ceauşescu — ca intre, chimiştii din Sumgait şi cei din România să se stabilească relaţii cit mai strînse de colaborare, schimburi reciproce, spre a putea să contribuim şi pe această cale la dezvoltarea prieteniei şi colaborării între popoarele noastre, între România şi Uniunea Sovietică. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a invitat o delegaţie a chimiştilor din Sumgait să viziteze unele centre chimice din România. în încheiere, secretarul general al Partidului Comunist Român a urat oamenilor muncii din Sumgait şi Baku mari succese în realizarea sarcinilor ce le vor reveni din programul elaborat de Congresul al XXIV-lea al P.C.U.S. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost subliniată in repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. După încheierea mitingului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde prieteneşte aclamaţiilor mulţimii, strînge manile a numeroşi cetăţeni. ★ Comitetul Central al P.C. din Azerbaidjan, Prezidiul Sovietului Suprem şi Consiliul de Miniştri ale R.S.S. Azerbaidjană au oferit o masă în cinstea delegaţiei Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. La masă, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşul G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu au toastat pentru dezvoltarea continuă a prieteniei şi colaborării dintre P.C.U.S. şi P.C.R., dintre cele două ţări, pentru triumful ideilor socialismului şi păcii in întreaga lume. Miercuri seara, delegaţia Partidului Comunist Român s-a înapoiat la Moscova. Vizita la Combinatul chimic Sumgait Telefoto : AGERPRES La 1500 grade Celsius într-una din zilele trecute, înainte de preluarea schimbului 11, maiştrii Petru Sfercoci, Petru Bahr şi Petru Daescu s-au oprit atenţi la Jurnalul nr. 2 de la Combinatul siderurgic din Reşiţa Era ceva care deranja urechea celor care de ani şi ani veghează procesul de plămădire a metalului. Pulsul fontei incandescente era agitat. S-a dat imediat semnalul de alarmă Specialiştii au pus imediat „diagnosticul“ : apariţia unui fenomen de lipitură pe pereţii furnalului la nivelul gurilor de insuflare a aerului cald. Ci alte cuvinte era vorba de ceea ce in limbajul jurnaliştilor se cunoaşte sub denumirea de ,,urs“. în această situaţie fiecare moment era preţios pentru că orice întirziere putea duce la blocarea întregului jurnal, la paralizarea lui, ori lucrul acesta ar fi însemnat o pierdere zilnică de aproximativ 1 000 tone fontă Echipele conduse de Grigore Berceni, Petru Hudet, Sebastian Feher au hotărit să intre urgent la lucru , zi şi noapte. Furnalul trebuia „vindecat“ in timpul activităţii sale obişnuite, fără să fie întreruptă producţia. Drept pentru care au început o „terapie“ intensivă cu oxigen. Dar defecţiunea parcă se incăpăţina şi nu voia să cedeze. Dogoarea metalului topit (in furnal temperatura atingea 1 500 grade Celsius) era insuportabilă. Au intrat in acţiune şi alte echipe proaspete. Unii jurnalişti mai virstnici au venit de acasă pentru a da şi ei o mină de ajutor. A doua zi in zori, pe feţele jurnaliştilor au apărut primele raze de bucurie. „Ursul“ a început să dea vădite semne de oboseală. Răpunerea lui definitivă nu s-a înfăptuit însă decit in ziua a treia După redresare, jurnalul, parcă dorind să răsplătească eforturile oamenilor, produce zilnic 100—150 tone fontă peste sarcina de plan■ în felul acesta bilanţul realizat de secţia jurnale după primul trimestru al anului este de 2 000 tone fontă peste prevederi, rezultat care reprezintă de fapt înfăptuirea angajamentului jurnaliştilor reşiţeni pină la 1 mai. I. MEDOIA corespondentul „României libere“ în pagina a 6-a: "actualitatea internaţională 1; • Greva generală a oamenilor muncii din Italia • „Puncte critice“ pe agenda micii Europe — Corespondență din Bonn de la Mircea Moarcăs