România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)
1971-07-24 / nr. 8320
Anul XXIX Nr. 8 320 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In portul şi pe şantierul Arhimim de în cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Bănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sînt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai valoroase pentru soluţionarea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Constanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni. Mulţimea ovaţionează îndelung, flutură steguleţe roşii şi tricolore, aruncă în calea oaspeţilor flori. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară priveliştea dominată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. în faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate onorul. Se intonează imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. (C continuare în pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60 080 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice) In aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît in industrie cit şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă din anii imediat următori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările adinei care au avut loc aici, atît în industrie şi agricultură, cit şi în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile de partid de la şantierul naval cît şi organizaţiile municipiului şi comitetul judeţean vor acţiona în aşa fel incit programul de dezvoltare a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice) Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii (îii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare şi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute in domeniul agriculturii , atît în ce priveşte recoltele la producţia vegetală, rezultatele in zootehnie, cît şi în mecanizarea lucrărilor agricole , pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără printre judeţele fruntaşe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obţinute în judeţul Constanţa în dezvoltarea industriei, agriculturii şi în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măreţele victorii obţinute de poporul român în făurirea societăţii socialiste, în transformarea României într-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintată. (Vni aplauze). Înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organizaţiile de partid, de comitetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselorsătale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveţi, fără îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului de viaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din judeţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte în municipiul şi în judeţul dumneavoastră, putem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare şi succesele pe care le obţinem în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii constructive , în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieţii sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului şi statului pentru creşterea bunăstării poporului. Viaţa demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice) Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Constanţa pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obţinute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoaşteţi programul de dezvoltare a României în anii 1971—1915. Judeţului Constanţa îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în judeţul dumneavoastră se prevede un program de investiţii de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului şi a şantierului naval. Dezvoltarea in domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone şi, în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini măreţe, de inaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor şi eforturi susţinute din partea organizaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şantierul naval, a conducerii admilinistrative, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini ; el are obligaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective cuprinse în noul cincinal. Suntem convinşi că judeţul Constanţa va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndeplini şi depăşi programul ce le stă în faţă. Le doresc tuturor succes deplin în activitatea lor ! (Aplauze puternice) In agricultură, judeţul Constanţa are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafeţele irigate vor fi aici cele mai mari din ţară . Constanţa va continua, deci, şi acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Suntem convinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiştii, organizaţia de partid a judeţului, vor munci in aşa fel incit să ocupe locul I şi la producţia pe hectar şi la producţia animalieră. După cîte ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12 000 kg. porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, peste 10 000 kg. la hectar şi cu acest prilej tovarăşii m-au asigurat că, anul acesta, vor obţine 12 000 kg. Desigur, e vorba (Continuare în pag. a 3-a) CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la intilnirea cu activul judeţean de partid Adunarea generală a salariaţilor de la întreprinderea „Tricotajul roşu" din Capitală înaltă responsabilitate faţă de muncă, 17 faţă de avutul obştesc „întărirea simţului de răspundere personală, exigenţa şi control permanent în toate acţiunile noastre trebuie să constituie o obligativitatea strictă din partea noastră, a tuturor celor care conducem şi organizăm întreaga activitate a întreprinderii. Să eliminăm din munca noastră orice urmă de comoditate, de lipsă de combativitate. Tovarăşa inginer Stela Stoenescu, membră în comitetul de direcţie, trebuie să-şi organizeze munca în aşa fel, incit să intensifice controlul preventiv pe fază de fabricaţie iar serviciul C.T.C. din fabrica noastră să fie mai intîi organ activ integrat in procesul de producţie şi după aceea organ de constatare... Tov. ing. şef A. Hilsenrad va trebui să acţioneze mai energic in coordonarea serviciilor în subordine, să fie mai operativ în impunerea disciplinei în sectoare... Tovarăşa inginer Maria Berariu, preşedintele comitetului de direcţie, va trebui să se preocupe mai mult pentru ca acţiunile iniţiate, dezbătute şi hotărite de colectivul de salariaţi să fie realizate în termenele stabilite...“. Frazele de mai sus sunt spicuite din darea de seamă prezentată de comitetul de direcţie al întreprinderii „TRICOTAJUL ROŞU“ din Capitală, la adunarea generală a salariaţilor, care a avut loc ieri. Şi poate că citinndu-le, cineva ar fi tentat să creadă că este vorba de o unitate cu rezultate slabe. Nimic mai eronat. La oricare dintre cifrele bilanţului primului semestru ne-am opri, întîlnim importante realizări peste sarcinile planificate : 4,8 la sută depăşire la producţia globală, 7,2 la sută la producţia marfă, 5 la sută la productivitatea muncii, 10,8 la sută la beneficii... Darea de seamă a acordat, desigur, locul cuvenit succeselor obţinute. Ceea ce ni s-a părut însă semnificativ este faptul că simultan au fost scoase în evidenţă, cu un pronunţat spirit critic şi autocritic, neajunsurile ce mai există precum şi răspunderile cadrelor de conducere cărora le reveneau o serie de sarcini. A fost astfel evident pentru toţi cei de faţă ca cei puşi să conducă activitatea întreprinderii nu au uitat că, înainte de toate, ei sunt direct răspunzători în faţa întregului colectiv şi că pentru a putea fi exigenţi cu alţii, trebuie, în primul rind, să manifeşti exigenţă sporită faţă de tine însuţi. Ni s-a părut de aceea perfect normal, că, atunci când au fost invitaţi să-şi spună părerea, aproape un sfert din cei prezenţi s-au înscris la cuvint. Şi nu a fost de loc o participare formală. Perfect conştienţi de dubla lor calitate, — proprietari colectivi ai mijloacelor de producţie şi în acelaşi timp producători —, vorbitorii au dovedit că nimic din ceea ce se întîmplă în fabrică nu le este, nu le poate fi indiferent. „Fiecare dintre noi — spunea MARIA TATARANU, muncitoare la secţia confecţii — trebuie să caute să-şi însuşească încă cel puţin două operaţii, în afara celei de bază, pentru ca nici un moment procesul de producţie să nu aibă de suferit“. „La fel de mult — completa ideea FLORICA MARINESCU secretara organizaţiei U.T.C. din aceeaşi secţie — trebuie să ne preocupe modul în care tinerele cadre venite să înveţe meseria aici îşi însuşesc toate tainele ei. Dar nu numai atît. Noi, cei mai vechi în fabrică, purtăm în acelaşi timp o mare răspundere pentru încadrarea lor în colectivul nostru. Trebuie să cultivăm in rîndul lor răspunderea faţă de muncă, să luăm atitudine fermă împotriva oricărei tendinţe de indolenţă sau superficialitate“. Răsfoiesc carnetul de însemnări. Am notat atîtea alte nume : STELIANA GEORGESCU, ZAMFIRA PRISECARU, VIOLETA ZIDARU — muncitoare la secţia de confecţii — VICTORIA PRIBOIANU, inginer şef la unitatea „Luceafărul“, ADAM CIANU, şeful secţiei confecţii, DAN DOBRESCU, energetic şef... Majoritatea nume de femei. Lucru perfect explicabil. Suntem într-o întreprindere in care peste 80 la sută din cei care lucrează sint femei. (Şi aşa cum remarca cineva de lingă mine, proporţia era păstrată şi în prezidiu : din cele 6 persoane, doar unul singur era bărbat). Alături de numele amintite găsesc notate cuvintele lor. Pline de responsabilitate. Cu obiectivitate şi exigenţă, sunt arătate lipsurile, ale altora dar şi cele proprii. S-au făcut propuneri de remediere a neajunsurilor. S-a vorbit concret, clar, judicios. Au fost atacate problemele legate de procesul strict de producţie. Dar n-au fost neglijate nici aspectele muncii ideologice, politice şi de educaţie. Adunarea generală inaugura noul local al clubului întreprinderii. „Avem datoria, spunea ZAMFIRA PRISECARU ca această clădire să devină un adevărat lăcaş de educaţie comunistă. Tinerii, şi nu numai ei, trebuie să se simtă aici ca în a doua lor casă". Sau alt exemplu: au fost calificaţi recent 60 de tineri. Acum, cîteva luni, invăţau cum se face o cusătură. Astăzi, mulţi dintre ei, obţin rezultate comparabile cu ale celor care i-au instruit. In luna care urmează alţi 60 vor păşi pentru prima oară pe porţile fabricii. „Cînd ii privesc cum cresc sub ochii noştri — spunea şeful secţiei ADAM CIANU — mă bucur ca de proprii noştri copii. De educaţia pe care ne-o imprimăm acuma depinde ca ei să devină nişte oameni folositori patriei noastre socialiste, ca ei să înţeleagă că orice muncă utilă societăţii este o onoare, o obligaţie faţă de întregul popor“. S-au subliniat, de către cei care au luat cuvintul, deficienţele care şi-au pus amprenta asupra activităţii in lunile care au trecut. Nu este în intenţia noastră să le înşirăm aici, ele constituie în fond probleme legate strict de colectivul de muncă al fabricii respective. Ceea ce vrem să accentuăm insă, este un alt fapt : indiferent de postul ocupat, nimeni din cei răspunzători de existenţa deficienţelor nu a fost ocolit. Discuţiile s-au purtat aşa cum trebuie să fie între oamenii care sunt împreună şi la bine şi la rău , s-au spus lucrurilor pe nume, s-au sugerat măsuri concrete, s-a recunoscut partea de vină a fiecăruia. Şi în egală măsură s-a apreciat contribuţia membrilor Ing. MARIAN DUMITRESCU (Continuare în pag. a 5-a) Fac parte din rindurile scriitorilor de limbă germană din România, dar indiferent de limba in care scriem, împreună cu confraţii noştri români, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi, vedem in politica partidului nostru propriile noastre idealuri, preţuirea supremă a muncii noastre, a tuturor, fără deosebire de naţionalitate. Ne simţim cu toţii angajaţi cu braţele şi cu mintea in grandioasa operă de ridicare a ţării pe noi culmi ale civilizaţiei socialiste. Convieţuind de veacuri pe meleagurile acestea străbune, suntem animaţi de puternica dorinţă de a contribui neabătut la continua prosperitate a ţării noastre, la progresul ei. Această dorinţă a noastră izvorăşte din însăşi esenţa orinduirii socialiste, din coeziunea deplină a familiei noastre de peste 20 milioane, unită, mai mult ca oricind, de aceleaşi gînduri şi aspiraţii. Ca om de literatură, apreciez, odată mai mult, nobilele principii estetice care trebuie să stea la temelia literaturii şi artei şi care au fost expuse recent cu strălucire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pentru cine scriem noi, dacă nu pentru masele largi de făuritori ai bunurilor materiale, pentru cei care, cu sudoarea frunţii lor, plămădesc oţeluri şi piune ? Avem la dispoziţie toate mijloacele de a ne adresa maselor prin cărţi, ziare şi reviste, prin radio şi televiziune, vorbind in limba română sau in limba maternă şi nimic nu ne împiedică să dăm firu liber imaginaţiei. Dar ce valoare educativă are arta dacă ea nu se pune nemijlocit in slujba poporului, dacă nu are un mesaj rupt din substanţa cea mai activă a vieţii, din frămintările şi din vibraţiile pămintului nostru străbun ! Nimeni nu ne opreşte să ne alegem modalităţile de exprimare. Dar mă întreb ce valoare poate avea cea mai frumoasă formă cu care îmbrăcăm o lucrare literară, dacă pe dinăuntru este goală, lipsită de idei şi de mesaj ? ! Ce valoare poate avea vorbăria, oricât de meşteşugită ar fi ea, dacă conţinutul este searbăd, străin de nobilele aspiraţii ale vremurilor noastre contemporane ? ! Intr-o anumită parte a lumii, in lumea capitalistă. (Continuare în pag. a 5-a) Uniţi în şi aspira Franz Liebhard Congresului Naţional al Uniunii Socialiste Arabe din Republica Arabă Unită CAIRO Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează participanţilor la Congresul Naţional al Uniunii Socialiste Arabe, tuturo membrilor U.S.A. un cald salut prietenesc şi urări de succese in desfăşurarea lucrărilor Congresului. Folosim acest prilej pentru a ne exprima convingerea că relaţii de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Socialistă Arabă, dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Unită se vor dezvolta, în interesul celor două popoarele noastre, al luptei împotriva imperialismului, colonialismului , neocolonialismului, pentru progres social şi democraţie, pentru cauz independenţei naţionale şi a păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN