România Liberă, august 1971 (Anul 29, nr. 8327-8352)
1971-08-01 / nr. 8327
Pagina a 2-a — august 797? SENSUL MILITANT AL CREAŢIEI I n memorabilul document, care îl reprezintă expunerea secretarului general al partidului la Consfătuirea pentru problemele din domeniul ideologiei şi activităţii politice şi cultural-educative, există un pasaj care indică cu claritate finalitatea creaţiei literare şi vasta ei arie de realizare artistică, educativă. „Noi vrem — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ca arta şi literatura să fie puse în slujba poporului, să se scrie şi să se creeze pentru clasa muncitoare, pentru ţărănime, pentru intelectualitate, pentru toţi oamenii muncii. Suntem pentru diversitate de stiluri şi forme în creaţia literar-artistică. Dar, aşa cum am spus şi mai înainte, concepţia, ideologia trebuie să fie una singură — ideologia şi concepţia revoluţionară a clasei muncitoare. Arta trebuie să servească un singur scop : educaţiei socialiste, comuniste. In acest sens suntem pentru cea mai largă libertate de creaţie, pentru cea mai largă exprimare a imaginaţiei, dar iu spiritul concepţiei noastre despre lume şi viaţă“. Rar s-ar putea găsi într-un program de activitate o mai completă formulare, o mai convingătoare mărturie asupra caracterului social-politic al artei şi literaturii ca în această exprimare esenţială în forma ei concisă. Ea constituie o referinţă directă la sensul militant al creaţiei şi un preambul la actul de conştiinţă, pe care fiecare artist sau scriitor trebuie să-l aibă în permanenţă în atenţia lui, în concepţia şi realizarea operei de artă. Căci ar fi greu să trecem cu vederea unele experienţe ratate, ulnele încercări sterile, unele fals-inedite formale, în care s-au încurcat din fericire o minoritate de poeţi şiprozatori. Poezia e poate cea mai tri-rbutară acestor deviaţii non-estetice. Ea include prin definiţie un domeniu mai subiectiv, în care exprimarea nu presupune intermediarul, ci mai curîttf transpunerea directă în expresia verbală. Dar ea nu poateface abstracţie de condiţia generală a oricărei creaţii. Arta e o comunicare. O operă de artă nu e un soliloc, un monolog — chiar dacă uneori primeşte această formă —ci dimpotrivă e un colocviu, un dialog cu prezumptivul public. Un scriitor ce ar pretinde că nu îl interesează soarta propriei sale producţii, e un orgolios incert de valoarea operei sale — sau un artist a cărui sinceritate trebuie pusă sub semnul îndoielii. Prof. univ. dr. Mircea Manca? Nimeni nu poate contesta efortul, pe care creatorul îl depune în modelarea operei sale sub o formă cît mai realizată, în care fondul superior să se îmbine cu marea-i forţă de penetraţie. Goethe a purtat peste un sfert de veac subiectul tragediei sale Faust, încheindu-l — cu un spor de umanitate în concepţia operei— către sfîrşitul vieţii. Da Vinci mărturisea nevoia permanentei căutări a expresiei. Tolstoi şi Flaubert au rămas în istoria literaturii ca artişti niciodată satisfăcuţi de armonia artistică a propriei forme literare. Căci între clipa iniţială a „fixării“ unui subiect şi conturarea lui în mod concret se desfăşoară un lung proces, ce corespunde descărcării psihice a artistului şi închegării „imponderabilului“, „inefabilului“ poetic în limbajul formelor şi al cuvintelor — limbaj expresiv şi revelator pentru publicul receptiv. Nu este oare convingător pentru tinerii noştri poeţi efortul marcat de nenumăratele variante ale poeziei eminesciene, în care cititorul profan cu greu ar putea distinge nuanţarea variată şi nivelul artistic diferenţiat în expresie, dar care a constituit pentru poet prilejul unui rar exemplu de probitate şi conştiinţă creatoare ? Scriitorii noştri nu trebuie să uite că — spre cinstea epocii noastre — arta şi literatura au condiţii de afirmare şi un rol incomparabil superior în comparaţie cu trecutul. A fi scriitor în cadrul amplei desfăşurări a culturii socialiste înseamnă a fi purtătorul unui nobil mesaj umanist, artist angajat în lupta pentru fericirea omenirii, pentru asigurarea libertăţii şi demnităţii omului. Militant pentru răspîndirea ideologiei socialiste şi pentru recunoaşterea valorilor etico-estetice ale umanităţii reînnoite, el se adresează maselor care aşteaptă cu încredere cuvîntul său. Această înaltă responsabilitate îl obligă însă la o exemplară muncă creatoare. De aceea, claritatea rămîne prima calitate a operei literare înzestrată cu o puternică încărcătură emoţională, în măsură a reţine atenţia lectorului, a-imobiliza voinţa de cunoaştere şi a-i promova intersul pentru literatură. Cultul pentru expresia clară, precisă, sugestivă, a preocupat întotdeauna pe marii creatori literari. Macedonski definea poezia pe linia calităţii limbajului poetic, elevat, spre deosebire de vorbirea prozaică sau uzuală. Iar Eminescu, frămîntat de grija pentru descoperirea perfectei corespondenţe între idee şi expresie, îşi manifesta îndoiala specifică conştiinţei artistice superioare : „Unde voi găsi cuvîntul ce exprimă adevărul ?" Căci poezia nu este şi nu poate, fi urn simplu exerciţiu încheiat într-o formulă incifrată, un joc enigmatic şi prolix, ci dimpotrivă este o rezolvare artistică în imagini şi cuvinte a modalităţii de comunicare a unui fond psihic inedit. Prestigiul fals al „incomprehensibilului“, ajutat altădată de teoria supra-realismului şi a introducerii factorului oniric în explicaţia literară, nu mai impune azi nimănui. Chiar un poet de mare rafinament, dublat de un teoretician al poeziei ca Paul Valéri, a putut compara expresia poetică cu formula matematică, considered că ambele creaţii respectă raţiunea şi claritatea, fiind subordonate unor principii ordonate, în opera oricărui poet autentic intră desigur elementele ecuaţiei poetice, a căror coordonare implică un lung proces de formaţie, o întinsă experienţă creatoare. Căci datele exterioare, obiective, nu constituie decît materialul brut pentru producţia operei literare. Transpunerea poetică presupune însă o „mutaţie" pe scara valorilor estetice, în care realitatea concretă capătă sensuri superioare prin marea putere de sugestie a artei. Trebuie oare să mai adăugăm, că dispreţul pentru exprimarea artistică e totodată un dispreţ pentru valorile virtuale ale limbii poporului, care a dat în decursul veacurilor comorile folclorului naţional în epoca de efervescenţă culturală ce caracterizează procesul revoluţionar al societăţi noastre contemporane, în care ideologia socialismului şi-a pus definitiv şi salutar pecetea pe toate manifestările creatoare, transformînd fundamental existenţa materială şi sensul activităţii spirituale din ţara noastră, arta şi literatura trebuie să fie în primele rînduri ale valorilor nou create, ce exprimă originalitatea spiritului naţional şi specificul noii orînduiri sociale. O artă ce reflectă conştiinţa socialistă a scriitorului, o „ars militans“ în sensul concepţiei umanismului socialist este imperativul firesc al epocii noastre revoluţionare. FAJA ORAŞULUI (Urmare din pag. 1) se răţoiau la ei poftindu-i : „dacă nu vă place, luaţi maşină mică" Adică taxi-uri. Erau puţine şi scumpe, dar oricum mai confortabile. Unde mai pui că fiind proprietate particulară şi cele mai multe fără aparat de taxat, jecmăneala se completa şi cu bacşişul obligatoriu. Acum, din acest ultim punct de vedere, stăm foarte bine. Iar in privinţa autobuzelor, cu toate neajunsurile orelor „de virf“, nu mai e ca-n trecut. Dar pe măsură ce s-au înmulţit taximetrele, condiţiile lor tehnice şi de confort se înrăutăţesc, parcă invers proporţional. Uneori, o asemenea scurtă călătorie este un calvar: arcurile stricate, mirosul greu, pătura slinoasă care „maschează" tapiseria uzată, lipsa de aer. La asta se adaugă şi aspectul exterior necorespunzător. Şi toate se datorează nu ruit vehiculului, ci celui căruia i-a fost dat in grijă. Este adevărat că instituţiile şi chiar unele persoane au posibilitatea să închirieze de la centrul respectiv şi maşini in bună stare, chiar şi vreuna abia rodată. Dar omul de pe stradă nu trebuie expediat intr-acolo , n-are nici timp şi nici bani pentru asta. Faţa oraşului nostru de reşedinţă, faţa oricărei Capitale care se respectă, apare ?! din asemenea „detalii". Mi se va răspunde că s-au mai gindit la „problemă" şi unii mai competenţi. Nu intru in amănunte, mă gîndesc la satisfacerea cerinţelor legitime ale cetăţenilor. Căci obrazul, faţa oraşului, nu se opreşte la faţadă. UNA PE ZI de MATTY . — Te ascultăm ! Dar sâ nu spui că ai iar o idee grozavă și fără riscuri... POŞTA REDACŢIE) In numele unui grup de locuitori din cartierul Titan, cititorul GHEORGHE NEGOESCU din Bucureşti ne vorbeşte, in scrisoarea sa adresată redacţiei, despre frumuseţea acestui cartier în plină dezvoltare, arătindu-ne totodată unele doleanţe ale locuitorilor de aici privind necesitatea creării in această zonă a unor unităţi comerciale, înfiinţarea unei creşe, amenajarea de locuri de joacă pentru copii, precum şi instalarea unor telefoane publice. Venind în întîmpinarea cerinţelor cetăţenilor, Consiliul popular al sectorului 4 Bucureşti ne informează că, în trimestrul III al acestui an, în cartierul Titan va lua fiinţă complexul comercial A 18, care va cuprinde magazine alimentare, industriale şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Acest complex va servi locatarii de pe străzile Dumitru Pene, Ozana, Intrarea Ion Şulea etc. Nu au fost uitate nici locurile de recreare pentru copii. La circa 200 de metri de livada cooperativei agricole de producţie, s-au amenajat pentru cei mici un parc şi un teren de joacă în suprafaţă de 5 ha. Pînă la finele anului 1971 — după cum precizează Direcţia telefoanelor municipiului Bucureşti , se va instala un număr de zece posturi telefonice publice. Unele dintre acestea vor fi fixate în cabine special amenajate în staţiile I.T.B. de pe traseul tramvaielor 18, 19, 27. Tot în acest cartier, conform planului de sistematizare a zonei respective, în anul 1972 va începe construirea unei creşe moderne Pentru cititorii BARBU CIPRIAN din Călimăneşti şi IANCU DUMITRESCU din Craiova care se interesează de condiţiile ce sunt necesare pentru a obţine credite în vederea construirii unei locuinţe proprietate personală în regie proprie, Casa de Economii şi Consemnaţiuni comunică : cetăţenii domiciliaţi in oraşe, care îşi construiesc locuinţe proprietate personală în regie proprie, pot obţine credite in acest scop în suma de 20 000 lei, sumă rambursabilă într-o perioadă de 15—25 ani, în funcţie de salariul tarifar sau de venitul mediu brut lunar al solicitantului. Creditele se acordă cu condiţia că beneficiarul să facă dovadă că are posibilităţi materiale pentru realizarea construcţiei şi anume : să posede titlu de proprietate asupra terenului pe care urmează: a construi locuinţa, autentificat şi transcris la notariatul de stat ; să aibă autorizaţie de construcţie nu mai veche de uni an de zile ; să prezinte adeverinţa tip de salariu de la întreprinderea unde este salariat ; să aducă o contribuţie iniţială în materiale de construcţie sau în sume economisite la CEC de cel puţin 20 la sută din valoarea construcţiei rezultată din autorizaţie ; să termine locuinţa în maximum doi ani de la acordarea creditului ; să nu fi vîndut locuinţe proprietate personală după data de 1 noiembrie 1987 (dacă a avut locuinţă proprie). Să nu deţină în proprietate personală o locuinţă sau o cotă parte din locuinţă. VIRGINIA POPLACENEL din Braşov ar dori să ştie dacă renunţind la pensia de urmaş C.F.R., mai poate beneficia în continuare de permise gratuite pe calea ferată. Potrivit instrucţiunilor de aplicare a prevederilor în vigoare, încetarea plăţii pensiei ca pensionar direct sau de urmaş C.F.R., indiferent de cauză, atrage după sine pierderea dreptului la permise gratuite C.F.R. ŞTEFAN OPRIŢ, Bucureşti, doreşte să afle în sarcina cui cade întreţinerea părţilor comune din clădiri cu mai mulţi locatari şi cum se calculează costul lucrărilor, întreţinerea părţilor şi instalaţiilor comune ale clădirilor cade în sarcina locatarilor. Conform instrucţiunilor Comitetului de stat pentru economia şi administraţia locală, costul acestor lucrări de întreţinere se va repartiza proporţional cu numărul persoanelor care folosesc aceste părţi şi instalaţii comune. Sibiuii, centru Dorim, tovarăşe rector să vă solicităm intr-o temă de larg interes : dezvoltarea Sibiului ca centru universitar. Aceasta, deoarece la ora actuală, facultatea existentă aparţine de universitatea din Cluj. — In adevăr, Sibiul, oraş cu vechi tradiţii de cultură, oraş care a dat cărturari iluştri ca Gh. Lazăr, Bariţiu, Ludwig Roth, Octavian Goga şi alţii, unde au activat. Slavici, Coşbuc, Blaga, trăieşte împlinirea unui vechi deziderat, acela de a fi centru universitar. începutul a fost făcut cu trei ani in urmă, cind s-a înfiinţat facultatea de filologie şi istorie cu secţie în limba română şi germană. — ...Facultate, care, cu începere din anul universitar viitor, va avea noi secţii. — Da. Este vorba de o secţie de limbă şi literatură engleză ca specialitate principală pe lingă care se poate alege o specialitate secundară, fie limba şi literatura română, fie limba şi literatura germană, după preferinţa candidaţilor. Aceste secţii vor asigura cadre pentru învăţămîntul liceal, la Sibiu existînd toate condiţiile pentru buna lor pregătire. — Ce ne puteţi spune despre noua facultate economico-administrativă preconizată la Sibiu ? — Cu începere din anul universitar 1971—72, va funcţiona o facultate cu profil economicoadministrativ — prima de acest fel din ţară — care va pregăti cadre de înaltă calificare în domeniul administraţiei de stat. Ea are o deosebită importanţă, deoarece îmbină cele două domenii de activitate — economic şi administrativ — şi va înarma studenţii cu cunoştinţe de Convorbire cu prof. univ. dr. docent Ştefan Pascu rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj meinice in domeniul legislaţiei socialiste, ale actelor normative economice şi administrative, nu numai teoretic ci şi din punct de vedere practic. Aceasta, deoarece dezvoltarea rapidă şi multilaterală a comunelor şi oraşelor patriei, gospodărirea şi administrarea lor, ridică probleme complexe care reclamă cunoştinţe temeinice. — In acest caz am dori să ne daţi citeva detalii despre planul de invăţămint al noii facultăţi. — Profilul facultăţii, complexitatea factorilor de care vorbeam, impun o structură amplă şi multilaterală. Cursurile facultăţii se vor desfăşura pe o durată de patru ani, perioadă în care viitorii absolvenţi vor dobândi, în primul rind, o bună pregătire ideologică şi practică. Se va preda economia politică, statistica, contabilitatea,economia principalelor ramuri de producţie, finanţe ca şi o serie de discipline juridico-administrative : dreptul civil şi penal, dreptul administrativ, administraţia locală şi altele. Toate acestea vor fi completate cu cursuri menite să îmbogăţească cunoştinţele filozofice marxistleniniste ale studenţilor. Disciplinele care determină pregătirea politică şi ideologică a studenţilor vor avea o mare pondere în întregul program de învăţămînt, astfel incît ei să poată răspunde cerinţelor pe care viaţa socială le ridică în faţa tuturor celor ce îndeplinesc anumite sarcini în aparatul de stat şi chiar de partid. Cursurile vor fi predate de cadre de bază cu vastă experienţă, urmînd ca unele posturi să fie ocupate prin concurs de practicieni cu îndelungată activitate în domeniile specifice şi paralel, ne vom preocupa să creştem o serie de cadre tinere. Admiterea pentru noua facultate va avea loc în septembrie şi va consta din probe scrise la economie politică şi matematică (algebră şi trigonometrie), precum şi o probă scrisă şi orală la materialismul dialectic şi socialismul ştiinţific. — De ce a fost ales Sibiul ca sediu al noii facultăţi? — In favoarea Sibiului au pledat mai multe considerente : poziţia centrală a oraşului în geografia ţării, ceea ce uşurează accesul candidaţilor din toate judeţele , apoi tradiţiile amintite, la care ţin să adaug că în Sibiu, în prima jumătate a secolului trecut a funcţionat o academie de drept. In ceea ce priveşte baza materială, ea este asigurată chiar in stadiul actual. Aici se mai prevede construirea unui cămin studenţesc, iar materialul didactic va fi completat din fondurile Universităţii din Cluj. De asemenea, sunt la îndemină multe documente şi material de studiu, din bibliotecile „Astra“ şi „Bruckenthal“ din localitate. La toate acestea se mai adaugă grija şi preocuparea organelor locale de partid şi de stat ca noul centru universitar, mlădiţă a viitorului, să se dezvolte pe măsura posibilităţilor existente. VIRGIL LAZĂR corespondentul „României libere“ De pînă duminică .Urmare din pag. 1 stîlnirea tovarăşului Ceauşescu, şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat cu cei ce făuresc bunurile materiale şi spirituale, colocviile vii şi pline de miez care s-au înfiripat cu acest prilej exprimă cu forţa adevărului o trăsătură atît de specifică societăţii româneşti, modului nostru de viaţă — toate hotărîrile care vizează prezentul şi viitorul, politica internă şi externă a statului se definesc în acest mare şi perpetuu dialog dintre partid şi popor. Este şi explicaţia pentru care aceste hotărîri, politica noastră poartă atît de pregnant semnele autenticităţii, cheia care îngăduie să se înţeleagă exact unanima şi entuziasta adeziune pe care o întrunesc în rândul poporului. In tot cursul acestei săptămîni, în industrie au continuat să se desfăşoare adunările generale ale salariaţilor în cadrul cărora, în ambianţa tonică, de profund democratism statornicită în întreaga noastră economie, s-au dezbătut cu fermitate, cu simţ de răspundere, stadiul în care se află îndeplinirea sarcinilor cuprinse în planul anual, aspectele pe care le prezintă munca dusă în direcţia sporirii continue a eficacităţii activităţii întreprinderilor, problemele legate de pregătirea planului pe anul 1972. La lucrările adunărilor au participat, într-o serie de mari unităţi, primii secretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R., pretutindeni activişti de partid, cadre de conducere din ministere şi din centralele industriale, ceea ce subliniază, o dată în plus, legătura directă instituită între aparatul de conducere şi verigile economice productive şi creează garanţia că măsurile stabilite în acest forum muncitoresc vor fi realizate întocmai. O adevărată perioadă de virf au construit-o aceste zile pentru agricultură aflată în febra recoltării cerealelor păioase ce deţin o perdere atît de însemnată nu numai în configuraţia generală a planurilor de cultură ale unităţilor ci şi în dispozitivul resurselor luate în calcul privind aprovizionarea populaţiei şi a industriei prelucrătoare. E prematur să facem referiri la nivelul producţiilor obţinute ; totuşi estimările care s-au efectuat înainte de seceriş precum şi unele date mai recente, îndreptăţesc un optimism robust. Dacă la acest capitol calculele nu s-au definitivat, avem indicii certe că în anul în curs campania de recoltare, alături de însămînţarea culturilor duble, a cunoscut un nivel de organizare superior şi o desfăşurare extrem de intensă. Specialişti autorizaţi au relevat că, faţă de anul trecut, de exemplu, s-au cîştigat multe zile în plus , zile extrem de preţioase pentru executarea altor lucrări profitabile pentru unităţi, pentru agricultură in ansamblu. Toate aceste elemente ni se par a îndreptăţi o concluzie de ordin politic mai general. Agricultura, ramură căreia, de-a lungul anilor, partidul, statul nostru i-au consacrat constant mari eforturi materiale, ale cărei structuri organizatorice, forme de planificare şi de conducere s-au perfecţionat necontenit, în pas cu evoluţia întregii economii, cunoaşte în prezent un proces de maturizare. Efectele — sîntem convinşi — vor fi din ce în ce mai vizibile pe măsura lărgirii patrimoniului tehnico-material al dotării sale, pe măsură ce vor prinde viaţă programele naţionale stabilite în domeniul utilizării raţionale a resurselor de apă, în domeniul creşterii animalelor. Acest sfirşit de iulie a marcat o vie pulsaţie pe şantierele naţionale ale tineretului. Ziarele au publicat aproape în fiecare zi ştiri care atestă realizările deosebite ale brigăzilor, grija lor pentru ca lucrările pe care le execută să fie de un înalt nivel calitativ. Este interesant de consultat harta pe care se desfăşoară aceste puncte ale activităţii tinerei generaţii. Pornind de la Porţile de Fier, un asemenea contur — imaginar desigur — ar traversa Rogojelu, ar urca apoi spre Lotru, s-ar prelungi pînă la Tîrgovişte, pentru a continua în întinderile Bărăganului, împînzite acum de reţeaua deasă a canalelor de irigaţii. Această imagine sugerează îndeajuns de convingător amploarea participării tineretului nostru — minunatul nostru tineret, cum l-a numit secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — la înălţarea edificiului socialist al patriei. Dar dincolo de însemnătatea economică pe care o prezintă, şantierele se relevă a fi nu mai puţin o înaltă şcoală spirituală, un vast atelier de călire a conştiinţelor, de formare a unui tineret cu un frumos profil moral, pe măsura viitorului patriei noastre socialiste. Ne aflăm la confluenţa lunilor iulie şi august. Poporul nostru, întreaga naţiune română se pregătesc să întîmpine cu cinstirea pe care o merită ziua de 23 August, măreaţa sărbătoare a eliberării. De pe acum se prefigurează bogat bilanţul realizărilor dobîndite în industrie, pe şantiere, în agricultură, în laboratoarele şi institutele de cercetări. Animaţi de o înaltă conştiinţă partinică — conştiinţă pe care o alimentează şi o susţin cu incandescenţă stenică ideile exprimate de secretarul general al partidului la Consfătuirea consacrată problemelor activităţii ideologice şi politico-educative — toţi cei ce muncesc în această ţară dedică lui August 23. Partidului, patriei iubite prinosul lor de hărnicie, întreaga lor capacitate creatoare. C OT 1 Pl ÉH E ■ 'mT....—SK—.......Jn..........~ ..........................................i in ,.i I. ■ „ ■ ..I. .......... .... 0 expoziţie inedită O inedită expoziție de artă plastică a fost deschisă de curind, la Spitalul din Slobozia. Ea aparţine doctorului Valeriu Popa. Pe culoare şi in saloanele bolnavilor sunt expuse peste 150 de tablouri în ulei şi acuarelă. In curtea spitalului, in mijlocul unui frumos parc natural, a fost construită şi o originală fintînă arteziană. Ea poartă semnătura aceluiaşi artist , medicul Valeriu Popa. Ţevi buclucaşe Prin Sibiu trece un buleţ format din surplusul de ape ale lacurilor din Dumbrava. Un pod de lemn şi mai ales două ţevi instalate sub el, de gaz metan şi înaltă tensiune — formau pe strada Dr. Stanică un adevărat stăvilar unde se adunau tot felul de lemne aduse de apă care, apoi, inundau an de an grădinile, subsolurilor şi chiar locuinţele a peste zece imobile. La sesizarea cetăţenilor — ne informează corespondentul nostru judeţean Virgil Lazăr, — consiliul popular municipal a trecut la construirea unui pod din beton. Conducta de gaz metan a fost ridicată la nivelul plafonului acestuia dar cea de înaltă tensiune a rămas ca mai înainte. Nimeni de la întreprinderea de reţele electrice nu vrea sa mişte un deget in sprijinul doleanţelor îndreptăţite ale cetăţenilor. Aceasta chiar şi după ce primarul municipiului, tovarăşul Aurel Cristea a dat dispoziţii clare ca linia de înaltă tensiune să fie ridicată la nivelul podului şi instalată după configuraţia lui. Dar conducerea Întreprinderii de reţele electrice Sibiu a dat din umeri. Poate măcar acum, susnumita întreprindere se va hotărî să facă modificările de rigoare. Cu echipele serviciului circulaţiei corespondentul nostru judeteţean I. Deleanu a însoţit citeva echipe ale serviciului circulaţiei miliţiei muncipiului Tg. Mureş, aflate in control. Inserări in rubrica de faţă o parte din constatările făcute cu acest prilej. Intr-un camion de 4 tone, proprietatea I.T.A. Tg. Mureş, alături de şoferul Dănilă se afla şi Ştefan Ioan, şef de coloană la respectiva întreprindere. Se îndreptau cu coşcogeamitea camion de 4 tone spre Luduş, cale de 100 km dus şi întors. In ce scop ! Conform propriilor declaraţii, pentru nişte treburi personale — fără nici o formă legală. Dar cu maşina cui ? Cu benzina cui ? Pe timpul cui ? Farkas Gheorghe, şofer pe un IMS, a afirmat in faţa organelor de control, că maşina este in perfectă stare din punct de vedere tehnic. Cind agentul de circulaţie a apucat frina, a rămas cu ea In mină. In maşina proprietatea întreprinderii de gospodărie comunală din Tirnăveni, se aflau doi pasageri neinscrişi in foaia de parcurs. Dar, culmea. In aceeaşi maşină se afla şi juristconsultul întreprinderii, om al legii, pus să vegheze asupra respectării legalităţii nu numai in incinta întreprinderii, ci şi pe drumurile publice... Tot in legătură cu poziţia conducerii unor instituţii faţă de astfel de cazuri este semnificativ şi următorul fapt. La serviciul de circulaţie a sosit o hirtie oficială cu antetul întreprinderii pentru colectarea metalelor — secţia Tg. Mureş purtind semnătura şefului de secţie, Vasile Gliga. In această adresă se solicită permisul şoferului Petru Somsudean reţinut deoarece starea tehnică a vehicolului era necorespunzătoare. „Maşina e programată pentru revizie — se spune în scrisoare. Vă rugăm să înapoiaţi permisul. Avem nevoie de maşini". Adică clemenţă, pentru cine ? Pentru şofer sau pentru neglijenţa conducerii întreprinderii care trimite vehicole cu defecţiuni, pe drumurile publice, plinind in pericol vieţi omeneşti, bunuri materiale, încetul cu încetul se face... oţetul N 1 istor Gh. Toader, gestio /yna vinurile realizate in La cooperativa agricolă de producţie din comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi El ştia că vinul cu cit este mai vechi, cu atit este mai bun. Aşadar, din anul 1967 cind a fost „uns" ca pivnicer al cooperativei, Nistor a început... experienţele. Voia cu orice preţ să obţină vinuri vechi. Dar, în loc să se ocupe de conservarea şi păstrarea vinurilor in bune condiţiuni — ne informează corespondentul nostru judeţean V. Chiurtu, — el le-a lăsat in părăsire. Supuse unor asemenea „tratamente", vinurile cooperativei s-au depreciat. Așa s-a intimplat că o cantitate de 4 486 litri vin hibrid, primit in gestiune in toamna lui 1968 s-a transformat in... oţet. La un control făcut recent s-a constatat că „experiențele" lui Nistor Gh. Toader au adus cooperativei prejudicii de peste 91 000 lei. Se pune întrebarea : oare în aceşti ani nimeni din conducerea cooperativei n-a fost curios să afle ce se intimplă cu aceste vinuri , la plimbare, pe calea ferată într-una din nopţile trecute, vacile din padocul nr 2 al fermei LA S. de la Mociar, lipsite de supraveghere, au plecat la plimbare. Din kilometru in kilometru, au ajuns pe terasamentul liniei ferate, Intilnirea cu acceleratul Mangalia Tg. Mures le-a fost fatală. Sub rotile trenului, 12 vaci si-au dat obstescul sfirsit. Ce au de spus cei ce răspunde bunurile fermei 7 Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţii l» judeţeni !— ■■ „România liberă" MEMENTO VOX... BOEMA , Teatrul „C. Tanase* (15 56 78) ora 20 ; LA IZVOARE DE FRUMUSETE : Ansamblul ,,Rapsodia Română" (13 13 00), ora 17,30; BRIGADA DIVERSE IN ALERTA : Patria (11 86 25), orele 9 - 11,30 - 14 16,30 — 19 - 21,15 ; București (15 61 54), orele 8,30 - 10,30 - 12,30 14,30 - 16,45 - 19 - 21 ; Gradina Doina, ora 20,15 ; UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIȚI : Capitol (16 29 17), orele 9-11-13 15 - 17 - 19 - 21 ; Grădina Capitol, ora 20 - 21,45; FLOAREA SOARELUI : Scala (11 03 72), orele 10,30 - 13,15 - 16 - 18,45 - 21 15 ; Grădina Select (14 27 14), ora 20 ; ÎNDRĂGOSTIȚII: Central (14 12 24), orele 9,30 - 12 - 15 - 17,30 - 20,15 . DISPARIŢIA LUI TIMO : Lumina (16 23 35), orele 9 - 16 în continuare 18,15 - 20,30. LANŢIŞOARE VERZI : Doina (16 35 38), orele 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20,30 . La ora 10 Desene animate pentru codii. SECRETUL PLANETEI MAIMUŢELOR : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 -16 — 18,30 — 21 ; Grădina Festival, ora 20,15 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20,30. SAPTAMINA NEBUNILOR : Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădina Modern, ora 20 ; Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11.15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11.15 -13.30 - 16 - 18,30 - 20.45. CUM AM DECLANŞAT AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL : Arta (21 31 86), ora 15.30 ; Grădina Arta, ora 20. CORTUL ROŞU: Bucegi (17 05 47), ora 16.30 ; Grădina Bucegi, ora 20 : Giuleşti (17 55 46) orele 15.30 - 19. NOTRE DAME DE PARIS : Griviţa (17 08 58), orele 6 - 11,15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. MIHAI VITEAZUL : Popular (35 15 17) orele 15.30 - 19.30. BATALIA DE PE NERETVA : Iaromet (Bd. Bucureştii Noi 166), orele 15.30 19. SERBĂRILE GALANTE Munca (21 50 97) orele 16 - 18 - 20 . ESOP : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 17,45 - 20.15 TURNUL DE ARAMA : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20.15. ELEFANTUL SLOWLY : timpuri No! (15 61 10), orele 9,15 - 20 în continuare. AL 41-LEA : Viitorul (11 48 03), orele 16 - 18 - 20. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI şi ZESTREA DOMNIŢEI RALU : Lira (31 71 71) orele 15.30 : Grădino Lira, oro 20 ROMEO ŞI JULIETA : Mioriţa (14 27 14), orele 9.30 - 12.45 - 16.15 -19.30. DIN NOU DESPRE DRAGOSTE : Pocea (31 32 52), orele 15.45 - 18 -20. TUDOR: Ferentari (23 17 50) orei® 15.30 - 19. TRECI PRAGUL : Progresul (23 94 10) orele 16 - 18 - 20. SUNETUL MUZICII : Floreasca (33 29 71), orele 15.30 - 19. Buzeşti (15 62 79) ora 16 . Gradina Buzeşti, ora 20. FARAONUL : Drumul Sării (31 28 13) orele 15,30 - 19. SECRETUL DIN SANTA VITTORIA : Crîngaşi (17 38 81), orele 15 - 17,30 - 20 . CAPCANA: Flacăra (21 35 40), orele 15.30 - 18 - 20.15. GRESEALA FATALA : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 — 18 ; Grădina Aurora, ora 20.15; Gloria (22 44 01), orele 9 -11.15 - 13.30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 -13.30 - 16 - 18.15 ; Grădina Tomis, ora 20.30. ÎNTÎLNIRE CU O NECUNOSCUTA « Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 — 13.30 - 16 - 18,15 - 20.30 ; Volga (11 91 26), orele 9.30 - 11.30 - 13.45 16 - 18,15 - 20.30 ; Flamura (23 07 40), orele 13.30 - 16 - 18.15 -20.30. DE-AŞ FI HARAP ALB : Flamura, orele 9 - 11 în continuare. S-A INTIMPLAT IN RECUNOASTEREA Moşilor (12 52 93), orele 15,45 — 17,45 ; Grădina Moşilor, ora 20.15. PRINŢUL NEGRU : înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15,15 -17.30 - 20. O FLOARE ŞI DOI GRĂDINARI : Victoria (16 28 79), orele 9 - 12,30 — 16 - 19,30; Unirea (17 10 21). orei® 9 — 11 — 12,30 — 16,30 ; Gradina Unirea, ora 20.30 ; Vitan (21 39 82^ orele 10 — 16 . Grădina Vitan ora 20. NEAMUL SOIMARESTILOR ! Docta (16 26 10), orele 8—20 în continuare. CINTECELE MARII : Parcul Herdstreu (11 91 26), ora 20.30. Cinemateca - sala Union 113 49 04). FEMEIA NISIPURILOR, orele 9.30 -11.45 - 14 - 16,15 - 18,30 - 20,45. DUMINICĂ 1 AUGUST PROGRAMUL I 8,30 : Sport şi sănătate ; 9 : Vineți duminical pentru copii. Ivitaţie pe stadion ! Film serii Fiul mării; 10: Viaţa sături 11,15 : Pagini de mare popularie din muzica simfonică ; 12 : strajă patriei; 12,30: Selecţii din spectacolul muzical distrativ, înregistrat la staţiunea Nitun; 13,00: Emisiune în liga maghiară ; 14,30 : Plism indian. Sport. Un record alb care rezistă de un deceniu : 1,91 la săritura în înălţime femei. Tineu internaţional de ciclobal ; ] Serbările Mării ; 16 : Magaz Pe urmele lui Emil Racoviţă. Isen animat. Reîntîlnire cu Rmila Karaklaiei. Pagini umoriste TV. Fişă cinematografică CI, de Letouch. Păstrători ai tradiţii: la Sîncraiul Almaşului ; 16,55 ; polio 15. Transmisiune directă, doua plimbare pe Lună ; 17, Pasiuni, reportaj de Pompiliu Goeanu; 18,10; Planeta giganţii 19 ; Vetre folclorice : Flori de Mureş ; 19,20 : 1001 de seri ; 19: Telejurnalul ; 20 : Reportajul sîtămînii. Platforma industrială Tîrgoviştei; 20,15 : Film artist Patrula. Cu Andre Murphy, Icen Mac Gavin, Rutasse. Regia Springsteen ; 21,30 : Spectacol fizical T.V. Din distribuţie: Mag Ianculescu, Vali Niculescu, Ar Agemolu, Ion Stoian, Maris Bădoiu, Puica Igiroşeanu, Kies Popovici, Rodica Simion şi Costantin Pace; 22,05: Recital Do- 22.35: Film documentar: Şcoala alpinism; 22,50: Telejurnalul. 20 : Reîntîlnire cu personaje drăgite de copii : Cipollino ; 20 Reportaj T.V. : Vecinii ; 20,4 Teatrul liric T.V. Opera „Nevesle vesele din Windsor" de 6 Nicolai Adaptarea și regia A. Arbore. Emisiune realizată în elaborare cu corul orchestrei Observatorului „C. Porumbesc din București. Conducerea mucală Anatol Chisadji ; 21,55 : Eletin de știri ; 22 . Săptămîna curală bucureşteană ; 22.10 : Fi serial Planeta giganţilor (III). PROGRAMUL II