România Liberă, august 1971 (Anul 29, nr. 8327-8352)

1971-08-01 / nr. 8327

Pagina a 2-a —­­ august 797? SENSUL MILITANT AL CREAŢIEI I­ n memorabilul document,­ care îl reprezintă ex­punerea secretarului ge­neral al partidului la Consfă­tuirea pentru problemele din domeniul ideologiei şi activi­tăţii politice şi cultural-edu­cative, există un pasaj care indică cu claritate finalitatea creaţiei literare şi vasta ei arie de realizare artistică, e­­ducativă. „Noi vrem — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ca arta şi literatura să fie puse în slujba poporului, să se scrie şi să se creeze pentru clasa muncitoare, pentru ţă­rănime, pentru intelectualita­te, pentru toţi oamenii muncii. Suntem­ pentru diversitate de stiluri şi forme în creaţia li­­terar-artistică. Dar, aşa cum am spus şi mai înainte, con­cepţia, ideologia trebuie să fie una singură — ideologia şi concepţia revoluţionară a cla­sei muncitoare. Arta trebuie să servească un singur scop : e­­ducaţiei socialiste, comuniste. In acest sens suntem­ pentru cea mai largă libertate de creaţie, pentru cea mai largă exprimare a imaginaţiei, dar iu spiritul concepţiei noastre despre lume şi viaţă“. Rar s-ar putea găsi într-un program de activitate o mai completă formulare, o mai convingătoare mărturie asu­pra caracterului social-politic al artei şi literaturii ca în a­­ceastă exprimare esenţială în forma ei concisă. Ea consti­tuie o referinţă directă la sen­sul militant al creaţiei şi un preambul la actul de conşti­inţă, pe care fiecare artist sau scriitor trebuie să-l aibă în permanenţă în atenţia lui, în concepţia şi realizarea operei de artă. Căci ar fi greu să tre­cem cu vederea unele expe­rienţe ratate, ulnele încercări sterile, unele fals-inedite for­male, în care s-au încurcat­­ din fericire o minoritate de poeţi şi­­prozatori. Poezia e poate cea mai tri-r­butară acestor deviaţii non-es­­tetice. Ea include prin defini­ţie u­n domeniu mai subiectiv, în care exprimarea nu presu­­pune intermediarul, ci mai curîttf transpunerea directă în expresia verbală. Dar ea nu poate­­face abstracţie de con­diţia generală a oricărei crea­ţii. Arta e o comunicare. O operă de artă nu e un soliloc, un monolog — chiar dacă u­­neori primeşte această formă —ci dimpotrivă e un coloc­viu, un dialog cu prezumpti­­vul public. Un scriitor ce ar pretinde că nu îl interesează soarta propriei sale producţii, e un orgolios incert de valoa­rea operei sale — sau un artist a cărui sinceritate trebuie pusă sub semnul îndoielii. Prof. univ. dr. Mircea Manca? Nimeni nu poate contesta efortul, pe care creatorul îl depune în modelarea operei sale sub o formă cît mai rea­lizată, în care fondul superior să se îmbine cu marea-i forţă de penetraţie. Goethe a purtat peste un sfert de veac subiec­tul tragediei sale Faust, în­­cheindu-l — cu un spor de u­­manitate în concepţia operei— către sfîrşitul vieţii. Da Vinci mărturisea nevoia permanen­tei căutări a expresiei. Tolstoi şi Flaubert au rămas în isto­ria literaturii ca artişti nici­odată satisfăcuţi de armonia artistică a propriei forme lite­rare. Căci între clipa iniţială a „fixării“ unui subiect şi conturarea lui în mod concret se desfăşoară un lung proces, ce corespunde descărcării psi­hice a artistului şi închegării „imponderabilului“, „inefabi­lului“ poetic în limbajul for­melor şi al cuvintelor — lim­baj expresiv şi revelator pen­tru publicul receptiv. Nu este oare convingător pentru tine­rii noştri poeţi efortul marcat de­ nenumăratele variante ale poeziei eminesciene, în care ci­titorul profan cu greu ar pu­tea distinge nuanţarea va­riată şi nivelul artistic dife­renţiat în expresie, dar care a constituit pentru poet prile­jul unui rar exemplu de pro­bitate şi conştiinţă creatoare ? Scriitorii noştri nu trebuie să uite că — spre cinstea epo­cii noastre — arta şi literatura au condiţii de afirmare şi un rol incomparabil superior în comparaţie cu trecutul. A fi scriitor în cadrul amplei des­făşurări a culturii socialiste înseamnă a fi purtătorul unui nobil mesaj umanist, artist angajat în lupta pentru ferici­rea omenirii, pentru asigura­rea libertăţii şi demnităţii o­­mului. Militant pentru răspîn­­direa ideologiei socialiste şi­ pentru recunoaşterea valorilor etico-estetice ale umanităţii reînnoite, el se adresează ma­selor care aşteaptă cu încre­dere cuvîntul său. Această înaltă responsabilitate îl obli­gă însă la o exemplară muncă creatoare. De aceea, claritatea rămîne prima calitate a ope­rei literare înzestrată cu o puternică încărcătură emo­ţională, în măsură a reţine atenţia lectorului, a-i­­mobili­za voinţa de cunoaştere şi a-i promova intersul pentru lite­ratură. Cultul pentru expresia cla­ră, precisă, sugestivă, a preo­cupat întotdeauna pe marii creatori literari. Macedonski definea poezia pe linia calită­ţii limbajului poetic, elevat, spre deosebire de vorbirea prozaică sau uzuală. Iar Emi­­nescu, frămîntat de grija pen­tru descoperirea perfectei co­respondenţe între idee şi ex­presie, îşi manifesta îndoiala specifică conştiinţei artistice superioare : „Unde voi găsi cu­vîntul ce exprimă adevărul ?" Căci poezia nu este şi nu poate, fi urn simplu­ exerciţiu încheiat într-o formulă inci­­frată, un joc enigmatic şi pro­lix, ci dimpotri­vă este o rezol­vare artistică în imagini şi cuvinte a modalităţii de comu­nicare a unui fond psihic ine­dit. Prestigiul fals al „incom­prehensibilului“, ajutat altă­dată de teoria supra-realismu­­lui şi a introducerii factorului oniric în explicaţia literară, nu mai impune azi nimănui. Chiar un poet de mare rafinament, dublat de un teoretician al poeziei ca Paul Valéri, a putut compara expresia poetică cu formula matematică, conside­red că ambele creaţii respectă raţiunea şi claritatea, fiind subordonate unor principii or­donate, în opera oricărui poet au­tentic intră desigur elemen­tele ecuaţiei poetice, a căror coordonare implică un lung proces de formaţie, o întinsă experienţă creatoare. Căci da­tele exterioare, obiective, nu constituie decît materialul brut pentru producţia operei literare. Transpunerea poetică presupune însă o „mutaţie" pe scara valorilor estetice, în care realitatea concretă capătă sen­suri superioare prin marea putere de sugestie a­ artei. Tre­buie oare să mai adăugăm, că dispreţul pentru exprima­rea artistică e totodată un dis­preţ pentru valorile virtuale ale limbii poporului, care a dat în decursul veacurilor comorile folclorului naţional­­ în epoca de efervescenţă cul­turală ce caracterizează proce­sul revoluţionar al societăţi noastre contemporane, în care ideologia socialismului şi-a pus definitiv şi salutar pecetea pe toate manifestările creatoare, transformînd fundamental existenţa materială şi sensul activităţii spirituale din ţara noastră, arta şi literatura tre­buie să fie în primele rînduri ale valorilor nou create, ce exprimă originalitatea spiri­tului naţional şi specificul noii orînduiri sociale. O artă ce reflectă conştiinţa socialistă a scriitorului, o „ars militans“ în sensul concepţiei umanis­mului socialist este imperati­­­­vul firesc al epocii noastre revoluţionare. FAJA ORAŞULUI (Urmare din pag. 1) se răţoiau la ei poftindu-i : „dacă nu vă place, luaţi ma­şină mică­­" Adică taxi-uri. Erau puţine şi scumpe, dar oricum mai confortabile. Unde mai pui că fiind pro­prietate particulară şi cele mai multe fără aparat de ta­xat, jecmăneala se completa şi cu bacşişul obligatoriu. Acum, din acest ultim punct de vedere, stăm foarte bine. Iar in privinţa autobu­zelor, cu toate neajunsurile orelor „de virf“, nu mai e ca-n trecut. Dar pe măsură ce s-au în­mulţit taximetrele, condiţiile lor tehnice şi de confort se înrăutăţesc, parcă invers pro­porţional. Uneori, o aseme­nea scurtă călătorie este un calvar: arcurile stricate, mirosul greu, pătura slinoa­să care „maschează" tapise­ria uzată, lipsa de aer. La asta se adaugă şi aspectul exterior necorespunzător. Şi toate se datorează nu ruit vehiculului, ci­ celui căruia i-a fost dat in grijă. Este adevărat că instituţii­le şi chiar unele persoane au posibilitatea să închirieze de la centrul respectiv şi ma­şini in bună stare, chiar şi vreuna abia rodată. Dar o­­mul de pe stradă nu trebuie expediat intr-acolo , n-are nici timp şi nici bani pentru asta. Faţa oraşului nostru de re­şedinţă, faţa oricărei Capita­le care se respectă, apare ?! din asemenea „detalii". Mi se va răspunde că s-au mai gindit la „problemă" şi unii mai competenţi. Nu intru in amănunte, mă gîndesc la sa­tisfacerea cerinţelor legitime ale cetăţenilor. Căci obrazul, faţa oraşului, nu se opreşte la faţadă. UNA PE ZI de MATTY . — Te ascultăm ! Dar sâ nu spui că ai iar o idee grozavă și fără riscuri... POŞTA REDACŢIE) In numele unui grup de locui­tori din cartierul Titan, citi­torul GHEORGHE NEGOESCU din Bucureşti ne vorbeşte, in scrisoarea sa adresată redacţiei, despre frumuseţea acestui car­tier în plină dezvoltare, ară­­tindu-ne totodată unele dolean­ţe ale­ locuitorilor de aici pri­vind necesitatea creării in a­­ceastă­ zonă a unor unităţi co­merciale, înfiinţarea unei cre­­şe, amenajarea de locuri de joacă pentru copii, precum şi instalarea unor telefoane publi­ce. Venind în întîmpinarea cerin­ţelor cetăţenilor, Consiliul popu­lar al sectorului 4 Bucureşti ne informează că, în trimes­trul III al acestui an, în car­tierul Titan va lua fiinţă com­plexul comercial A 18, care va cuprinde magazine alimentare, industriale şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Acest complex va servi locatarii de pe stră­zile Dumitru Pene, Ozana, In­trarea Ion Şulea etc. Nu au fost uitate nici locurile de recreare pentru copii. La circa 200 de metri de livada cooperativei a­­gricole de producţie, s-au ame­najat pentru cei mici un parc şi un teren de joacă în supra­faţă de 5 ha. Pînă la finele anu­lui 1971 — după cum precizează Direcţia telefoanelor municipiu­lui Bucureşti , se va instala un număr de zece posturi telefo­nice publice. Unele dintre a­­cestea vor fi fixate în cabine special amenajate în staţiile I.T.B. de pe traseul tramvaielor 18, 19, 27. Tot în acest cartier, conform planului de­ sistemati­zare a zonei respective, în a­­nul 1972 va începe construirea unei creşe moderne Pentru cititorii BARBU CI­­PRIAN din Călimăneşti şi IAN­­CU DUMITRESCU din Craiova care­ se interesează de condiţi­­i­­le ce sunt necesare pentru a­­ obţine credite în vederea con­struirii unei locuinţe proprietate personală în regie proprie, Casa de Economii şi Consemnaţiuni comunică : cetăţenii domiciliaţi in oraşe, care îşi construiesc lo­cuinţe proprietate personală în regie proprie, pot obţine cre­dite in acest scop în suma de 20 000 lei, sumă rambursabilă în­tr-o perioadă de 15—25 ani, în funcţie de salariul tarifar sau de venitul mediu brut lunar al solicitantului. Creditele se a­­cordă cu condiţia că beneficia­rul să facă dovadă că are po­sibilităţi materiale pentru rea­lizarea construcţiei şi anume : să posede titlu de proprietate asupra terenului pe care ur­mează: a construi locuinţa, au­tentificat şi transcris la nota­riatul de stat ; să aibă auto­rizaţie de construcţie nu mai veche de uni an de zile ; să prezinte adeverinţa tip de sa­lariu de la întreprinderea unde este salariat ; să aducă o contri­buţie iniţială în materiale de construcţie sau în sume eco­nomisite la CEC de cel puţin 20 la sută din valoarea construc­ţiei rezultată din autorizaţie ; să termine locuinţa în maxi­mum doi ani de la acordarea creditului ; să nu fi vîndut lo­cuinţe proprietate personală după data de 1 noiembrie 1987 (dacă a avut locuinţă proprie). Să nu deţină în proprietate per­sonală o locuinţă sau o cotă parte din locuinţă. VIRGINIA POPLACENEL din Braşov ar dori să ştie dacă renunţind la pensia de urmaş C.F.R., mai poate beneficia în continuare de permise gratuite pe calea ferată. Potrivit instruc­ţiunilor de aplicare a prevede­rilor în vigoare, încetarea plăţii pensiei ca pensionar direct sau de urmaş C.F.R., indiferent de cauză, atrage după sine pier­derea dreptului la permise gra­tuite C.F.R. ŞTEFAN OPRIŢ, Bucureşti, doreşte să afle în sarcina cui cade întreţinerea părţilor co­mune din clădiri cu mai mulţi locatari şi cum se calculează costul lucrărilor, întreţinerea­­ părţilor şi instalaţiilor comune ale clădirilor cade în sarcina lo­catarilor. Conform instrucţiunilor Comitetului de stat pentru eco­nomia şi administraţia locală, costul acestor lucrări de întreţi­nere se va repartiza proporţi­onal cu numărul persoanelor care folosesc aceste părţi şi instalaţii comune. Sibiuii, centru Dorim, tovarăşe rector să vă solicităm intr-o temă de larg interes : dezvoltarea Sibiului ca centru universi­tar. Aceasta, deoarece la ora actuală, facultatea existentă aparţine de universitatea din Cluj. — In adevăr, Sibiul, oraş cu vechi tradiţii de cultură, oraş care a dat cărturari iluştri ca Gh. Lazăr, Bariţiu, Ludwig Roth, Octavian Goga şi alţii, unde au activat. Slavici, Coşbuc, Blaga, trăieşte împlinirea unui vechi deziderat, acela de a fi centru universitar. începutul a fost făcut cu trei ani in urmă, cind s-a înfiinţat facultatea de filologie şi istorie cu secţie în limba română şi germană. — ...Facultate, care, cu începere din anul universi­tar viitor, va avea noi secţii. — Da. Este vorba de o secţie de limbă şi literatură engleză ca specialitate principală pe lin­gă care se poate alege o spe­cialitate secundară, fie limba şi literatura română, fie limba şi literatura germană, după prefe­rinţa candidaţilor. Aceste secţii vor asigura cadre pentru învăţă­­mîntul liceal, la Sibiu existînd toate condiţiile pentru buna lor pregătire. — Ce ne puteţi spune des­pre noua facultate econo­­mico-administrativă preco­nizată la Sibiu ? — Cu începere din anul uni­versitar 1971—72, va funcţiona o facultate cu profil economico­­administrativ — prima de acest fel din ţară — care va pregăti cadre de înaltă calificare în domeniul administraţiei de stat. Ea are o deosebită importanţă, deoarece îmbină cele două do­menii de activitate — economic şi administrativ — şi va înar­ma studenţii cu cunoştinţe de­ Convorbire cu prof. univ. dr. docent Ştefan Pascu rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj meinice in domeniul legislaţiei socialiste, ale actelor normative economice şi administrative, nu numai teoretic ci şi din punct de vedere practic. Aceasta, de­oarece dezvoltarea rapidă şi multilaterală a comunelor şi o­­raşelor patriei, gospodărirea şi administrarea lor, ridică pro­bleme complexe care reclamă cunoştinţe temeinice. — In acest caz am dori să ne daţi citeva detalii des­pre planul de invăţămint al noii facultăţi. — Profilul facultăţii, com­plexitatea factorilor de care vorbeam, impun o structură amplă şi multilaterală. Cursurile facultăţii se vor desfăşura pe o durată de patru ani, perioadă în care viitorii absolvenţi vor do­­bândi, în primul rind, o bună pregătire ideologică şi prac­tică. Se va preda economia po­litică, statistica, contabilitatea,­­economia principalelor ramuri de producţie, finanţe ca şi o se­rie de discipline juridico-admi­­nistrative : dreptul civil şi pe­nal, dreptul administrativ, ad­ministraţia locală şi altele. Toa­te acestea vor fi completate cu cursuri menite să îmbogăţească cunoştinţele filozofice marxist­­leniniste ale studenţilor. Disci­plinele care determină pregăti­rea politică şi ideologică a stu­denţilor vor avea o mare pon­dere în întregul program de în­­văţămînt, astfel incît ei să poată răspunde cerinţelor pe care viaţa socială le ridică în faţa tuturor celor ce îndeplinesc a­­numite sarcini în aparatul de stat şi chiar de partid. Cursu­rile vor fi predate de cadre de bază cu vastă experienţă, ur­­mînd ca unele posturi să fie o­­cupate prin concurs de practi­cieni cu îndelungată activitate în domeniile specifice şi para­lel, ne vom preocupa să creş­tem o serie de cadre tinere. Ad­miterea pentru noua facultate va avea loc în septembrie şi va consta din probe scrise la eco­nomie politică şi matematică (algebră şi trigonometrie), pre­cum şi o probă scrisă şi orală la materialismul dialectic şi socia­lismul ştiinţific. — De ce a fost ales Sibiul ca sediu al noii facultăţi? — In favoarea Sibiului au ple­dat mai multe considerente : poziţia centrală a oraşului în geografia ţării, ceea ce uşurea­ză accesul candidaţilor din toa­te judeţele , apoi tradiţiile a­­mintite, la care ţin să adaug că în Sibiu, în prima jumătate a secolului trecut a funcţionat o academie de drept. In ceea ce priveşte baza materială, ea este asigurată chiar in stadiul ac­tual. Aici se mai prevede con­struirea unui cămin studenţesc, iar materialul didactic va fi completat din fondurile Uni­versităţii din Cluj. De aseme­nea, sunt la îndemină multe do­cumente şi material de studiu, din bibliotecile „Astra“ şi „Bruckenthal“ din localitate. La toate acestea se mai adaugă grija şi preocuparea organelor locale de partid şi de stat ca noul centru universitar, mlădiţă a viitorului, să se dezvolte pe măsura posibilităţilor existente. VIRGIL LAZĂR corespondentul „României libere“ De pînă duminică .Urmare din pag. 1 s­tîlnirea tovarăşului Ceauşescu, şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat cu cei ce făuresc bunurile materiale şi spirituale, colocviile vii şi pli­ne de miez care s-au înfiri­pat cu acest prilej exprimă cu forţa adevărului o trăsă­tură atît de specifică socie­tăţii româneşti, modului nos­tru de viaţă — toate hotărî­­rile care vizează prezentul şi viitorul, politica internă şi ex­ternă a statului se definesc în acest mare şi perpetuu dialog dintre partid şi popor. Este şi explicaţia pentru ca­re aceste hotărîri, politica noastră poartă atît de pre­gnant semnele autenticităţii, cheia care îngăduie să se în­ţeleagă exact unanima şi en­tuziasta adeziune pe care o întrunesc în rândul poporu­lui. In tot cursul acestei săptă­­mîni, în industrie au conti­nuat să se desfăşoare adună­rile generale ale salariaţilor în cadrul cărora, în ambian­ţa tonică, de profund demo­cratism statornicită în întrea­ga noastră economie, s-au dezbătut cu fermitate, cu simţ de răspundere, stadiul în ca­re se află îndeplinirea sarci­nilor cuprinse în planul a­­nual, aspectele pe care le prezintă munca dusă în di­recţia sporirii continue a efi­cacităţii activităţii întreprin­derilor, problemele legate de pregătirea planului pe anul 1972. La lucrările adunărilor au participat, într-o serie de mari unităţi, primii secretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R., pretutindeni activişti de partid, cadre de conduce­re din ministere şi din cen­tralele industriale, ceea ce subliniază, o dată în plus, le­gătura directă instituită între aparatul de conducere şi ve­rigile economice productive şi creează garanţia că măsu­rile stabilite în acest forum muncitoresc vor fi realizate întocmai. O adevărată perioadă de virf au construit-o aceste zi­le pentru agricultură aflată în febra recoltării cerealelor păioase ce deţin o perdere atît de însemnată nu numai în configuraţia generală a planurilor de cultură ale uni­tăţilor ci şi în dispozitivul resurselor luate în calcul pri­vind aprovizionarea popu­laţiei şi a industriei prelu­crătoare. E prematur să fa­cem referiri la nivelul pro­ducţiilor obţinute ; totuşi esti­mările care s-au efectuat îna­inte de seceriş precum şi unele date mai recente, în­dreptăţesc un optimism ro­bust. Dacă la acest capitol calculele nu s-au definitivat, avem indicii certe că în anul în curs campania de recolta­re, alături de însămînţarea culturilor duble, a cunoscut un nivel de organizare supe­rior şi o desfăşurare extrem de intensă. Specialişti autori­zaţi au relevat că, faţă de anul trecut, de exemplu, s-au cîştigat multe zile în plus , zile extrem de preţioase pen­tru executarea altor lucrări profitabile pentru unităţi, pentru agricultură in ansam­blu. Toate aceste elemente ni se par a îndreptăţi o conclu­zie de ordin politic mai ge­neral. Agricultura, ramură căreia, de-a lungul anilor, partidul, statul nostru i-au consacrat constant mari efor­turi materiale, ale cărei struc­turi organizatorice, forme de planificare şi de conducere s-au perfecţionat necontenit, în pas cu evoluţia întregii economii, cunoaşte în prezent un proces de maturizare. Efectele — sîntem convinşi — vor fi din ce în ce mai vizi­bile pe măsura lărgirii patri­moniului tehnico-material al dotării sale, pe măsură ce vor prinde viaţă programele naţionale stabilite­­ în dome­niul utilizării raţionale a re­surselor de apă, în domeniul creşterii animalelor. Acest sfirşit de iulie a mar­cat o vie pulsaţie pe şantierele naţionale ale tineretului. Zia­rele au publicat aproape în fiecare zi ştiri care atestă rea­lizările deosebite ale brigăzi­lor, grija lor pentru ca lucră­rile pe care le execută să fie de un înalt nivel calitativ. Este interesant de consultat harta pe care se desfăşoară a­­ceste puncte ale activităţii ti­nerei generaţii. Pornind de la Porţile de Fier, un asemenea contur — imaginar desigur — ar traversa Rogojelu, ar urca apoi spre Lotru, s-ar prelungi pînă la Tîrgovişte, pentru a continua în întinderile Bărăga­nului, împînzite acum de re­ţeaua deasă a canalelor de irigaţii. Această imagine su­gerează îndeajuns de convin­gător amploarea participării tineretului nostru — minuna­tul nostru tineret, cum l-a nu­mit secretarul general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — la înălţarea edifi­ciului socialist al patriei. Dar dincolo de însemnătatea eco­nomică pe care o prezintă, şantierele se relevă a fi nu mai puţin o înaltă şcoală spi­rituală, un vast atelier de că­­lire a conştiinţelor, de forma­re a unui tineret cu un frumos profil moral, pe măsura viito­rului patriei noastre socialiste. Ne aflăm la confluenţa lu­nilor iulie şi august. Poporul nostru, întreaga naţiune ro­mână se pregătesc să întîm­­pine cu cinstirea pe care o merită ziua de 23 August, măreaţa sărbătoare a elibe­rării. De pe acum se prefi­gurează bogat bilanţul reali­zărilor dobîndite în industrie, pe şantiere, în agricultură, în laboratoarele şi institutele de cercetări. Animaţi de o înal­tă conştiinţă partinică — con­ştiinţă pe care o alimentează şi o susţin cu incandescenţă stenică ideile exprimate de secretarul general al partidu­lui la Consfătuirea consacra­tă problemelor activităţii ideo­logice şi politico-educative — toţi cei ce muncesc în aceas­tă ţară dedică lui August 23. Partidului, patriei iubite pri­nosul lor de hărnicie, întrea­ga lor capacitate creatoare. C OT 1 Pl ÉH E ■ 'mT....—SK—.......Jn..........~ ..........................................i in ,.i I. ■ „ ■ ..I. .......... .... 0 expoziţie inedită O inedită expoziție de artă plastică a fost deschisă de curind, la Spitalul din Slobozia. Ea aparţine doctorului Valeriu Popa. Pe culoare şi in saloanele bolnavilor sunt expuse peste 150 de tablouri în ulei şi acuarelă. In curtea spitalului, in mijlocul unui frumos parc natural, a fost construită şi o originală fintînă arteziană. Ea poartă semnătura aceluiaşi ar­tist , medicul Valeriu Popa. Ţevi buclucaşe P­rin Sibiu trece un b­uleţ format din surplusul de ape ale lacurilor din Dum­brava. Un pod de lemn şi mai ales două ţevi instalate sub el, de gaz metan şi înaltă ten­siune — formau pe strada Dr. Stanică un adevărat stăvilar unde se adunau tot felul de lem­ne aduse de apă care, apoi, inundau an de an grădinile, sub­solurilor şi chiar locuinţele a peste zece imobile. La sesizarea cetăţenilor — ne informează co­respondentul nostru judeţean Virgil Lazăr, — consiliul popu­lar municipal a trecut la cons­truirea unui pod din beton. Con­ducta de gaz metan a fost ri­dicată la nivelul plafonului aces­tuia dar cea de înaltă tensiune a rămas ca mai înainte. Nime­ni de la întreprinderea de reţele electrice nu vrea sa mişte un deget in sprijinul doleanţelor în­dreptăţite ale cetăţenilor. Aceas­ta chiar şi după ce primarul municipiului, tovarăşul Aurel Cristea a dat dispoziţii clare ca linia de înaltă tensiune să fie ridicată la nivelul podului şi instalată după configuraţia lui. Dar conducerea Întreprinderii de reţele electrice Sibiu a dat din umeri. Poate măcar acum, susnumita întreprindere se va hotărî să facă modificările de rigoare. Cu echipele serviciului circulaţiei c­orespondentul nostru jude­­t­e­ţean I. Deleanu a însoţit citeva echipe ale serviciu­lui circulaţiei miliţiei muncipiu­­lui Tg. Mureş, aflate in control. Inserări in rubrica de faţă o parte din constatările făcute cu acest prilej. Intr-un camion de 4 tone, pro­prietatea I.T.A. Tg. Mureş, ală­turi de şoferul Dănilă se afla şi Ştefan Ioan, şef de coloană la respectiva întreprindere. Se în­dreptau cu coşcogeamitea ca­mion de 4 tone spre Luduş, cale de 100 km dus şi întors. In ce scop ! Conform propriilor decla­raţii, pentru nişte treburi per­sonale — fără nici o formă le­gală. Dar cu maşina cui ? Cu benzina cui ? Pe timpul cui ? Farkas Gheorghe, şofer pe un IMS, a afirmat in faţa organe­lor de control, că maşina este in perfectă stare din punct de vedere tehnic. Cind agentul de circulaţie a apucat frina, a ră­mas cu ea In mină. In maşina proprietatea întreprinderii de gospodărie comunală din Tirnă­­veni, se aflau doi pasageri ne­­inscrişi in foaia de parcurs. Dar, culmea. In aceeaşi maşină se afla şi juristconsultul între­prinderii, om al legii, pus să vegheze asupra respectării le­galităţii nu numai in incinta în­treprinderii, ci şi pe drumurile publice... Tot in legătură cu poziţia con­ducerii unor instituţii faţă de astfel de cazuri este semnifica­tiv şi următorul fapt. La ser­viciul de circulaţie a sosit o hirtie oficială cu antetul în­treprinderii pentru colectarea metalelor — secţia Tg. Mureş purtind semnătura şefului de secţie, Vasile Gliga. In această adresă se solicită permisul şo­ferului Petru Somsudean re­ţinut deoarece starea tehnică a vehicolului era necorespunză­toare. „Maşina e programată pentru revizie — se spune în scrisoare. Vă rugăm să înapoiaţi permisul. Avem nevoie de ma­şini". Adică clemenţă, pentru cine ? Pentru şofer sau pentru negli­jenţa conducerii întreprinderii care trimite vehicole cu defecţiu­ni, pe drumurile publice, pli­nind in pericol vieţi omeneşti, bunuri materiale, încetul cu încetul se face... oţetul N 1 istor Gh. Toader, gestio­ /y­na vinurile realizate in L­a cooperativa agricolă de producţie din comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi El ştia că vinul cu cit este mai vechi, cu atit este mai bun. Aşadar, din anul 1967 cind a fost „uns" ca pivnicer al coo­perativei, Nistor a început... ex­perienţele. Voia cu orice preţ să obţină vinuri vechi. Dar, în loc să se ocupe de conservarea şi păstrarea vinurilor in bune condiţiuni — ne informează co­respondentul nostru judeţean V. Chiurtu, — el le-a lăsat in părăsire. Supuse unor aseme­nea „tratamente", vinurile coo­perativei s-au depreciat. Așa s-a intimplat că o cantitate de 4 486 litri vin hibrid, primit in gestiune in toamna lui 1968 s-a transformat in... oţet. La un control făcut recent s-a constatat că „experiențele" lui Nistor Gh. Toader au adus cooperativei prejudicii de peste 91 000 lei. Se pune întrebarea : oare în aceşti ani nimeni din conducerea coo­­perativei n-a fost curios să afle ce se intimplă cu aceste vinuri , la plimbare, pe calea ferată î­ntr-una din nopţile trecu­te, vacile din padocul nr 2 al fermei LA S. de la Mociar, lipsite de supraveghere, au plecat la plimbare. Din kilo­metru in kilometru, au ajuns pe terasamentul liniei ferate, Intil­nirea cu acceleratul Mangalia Tg. Mures le-a fost fatală. Sub rotile trenului, 12 vaci si-au dat obstescul sfirsit. Ce au de spus cei ce răspun­de bunurile fermei 7 Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţii l» judeţeni !— ■■ „România liberă" MEMENTO VOX... BOEMA , Teatrul „C. Ta­nase* (15 56 78) ora 20 ; LA IZVOARE DE FRUMUSETE : Ansamblul ,,Rap­sodia Română" (13 1­3 00), ora 17,30; BRIGADA DIVERSE IN ALERTA : Patria (11 86 25), orele 9 - 11,30 - 14 16,30 — 19 - 21,15 ; București (15 61 54), orele 8,30 - 10,30 - 12,30 14,30 - 16,45 - 19 - 21 ; Gradina Doina, ora 20,15 ; UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIȚI : Capitol (16 29 17), orele 9-11-13 15 - 17 - 19 - 21 ; Grădina Capitol, ora 20 - 21,45; FLOAREA SOARELUI : Scala (11 03 72), orele 10,30 - 13,15 - 16 - 18,45 - 21 15 ; Grădina Select (14 27 14), ora 20 ; ÎNDRĂGOSTIȚII: Central (14 12 24), orele 9,30 - 12 - 15 - 17,30 - 20,15 . DISPARIŢIA LUI TIMO : Lumina (16 23 35), orele 9 - 16 în continuare 18,15 - 20,30. LANŢIŞOARE VERZI : Doina (16 35 38), orele 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20,30 . La ora 10 Desene ani­mate pentru codii. SECRETUL PLANETEI MAIMUŢELOR : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 -16 — 18,30 — 21 ; Grădina Festival, ora 20,15 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20,30. SAPTAMINA NEBUNILOR : Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grădina Modern, ora 20 ; Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11.15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11.15 -13.30 - 16 - 18,30 - 20.45. CUM AM DECLANŞAT AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL : Arta (21 31 86), ora 15.30 ; Grădina Arta, ora 20. CORTUL ROŞU: Bucegi (17 05 47), ora 16.30 ; Grădina Bucegi, ora 20 : Giuleşti (17 55 46) orele 15.30 - 19. NOTRE DAME DE PARIS : Griviţa (17 08 58), orele 6 - 11,15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. MIHAI VITEAZUL : Popular (35 15 17) orele 15.30 - 19.30. BAT­ALIA DE PE NERETVA : Iaromet (Bd. Bucureştii Noi 166), orele 15.30 19. SERBĂRILE GALANTE Munca (21 50 97) orele 16 - 18 - 20 . ESOP : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 17,45 - 20.15 TURNUL DE ARAMA : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20.15. ELEFANTUL SLOWLY : timpuri No! (15 61 10), orele 9,15 - 20 în conti­nuare. AL 41-LEA : Viitorul (11 48 03), orele 16 - 18 - 20. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI şi ZES­TREA DOMNIŢEI RALU : Lira (31 71 71) orele 15.30 : Grădino Lira, oro 20 ROMEO ŞI JULIETA : Mioriţa (14 27 14), orele 9.30 - 12.45 - 16.15 -19.30. DIN NOU DESPRE DRAGOSTE : Pocea (31 32 52), orele 15.45 - 18 -20. TUDOR: Ferentari (23 1­7 50) orei® 15.30 - 19. TRECI PRAGUL : Progresul (23 94 10) orele 16 - 18 - 20. SUNETUL MUZICII : Floreasca (33 29 71), orele 15.30 - 19. Buzeşti (15 62 79) ora 16 . Gradina Buzeşti, ora 20. FARAONUL : Drumul Sării (31 28 13) orele 15,30 - 19. SECRETUL DIN SANTA VITTORIA : Crîngaşi (17 38 81), orele 15 - 17,30 - 20 . CAPCANA: Flacăra (21 35 40), o­­rele 15.30 - 18 - 20.15. GRESEALA FATALA : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 — 18 ; Grădina Aurora, ora 20.15; Gloria (22 44 01), orele 9 -11.15 - 13.30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 -13.30 - 16 - 18.15 ; Grădina Tomis, ora 20.30. ÎNTÎLNIRE CU O NECUNOSCUTA « Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 —­ 13.30 - 16 - 18,15 - 20.30 ; Volga (11 91 26), orele 9.30 - 11.30 - 13.45 16 - 18,15 - 20.30 ; Flamura (23 07 40), orele 13.30 - 16 - 18.15 -20.30. DE-AŞ FI HARAP ALB : Flamura, orele 9 - 11 în continuare. S-A INTIMPLAT IN RECUNOAS­TERE­A Moşilor (12 52 93), orele 15,45 — 17,45 ; Grădina Moşilor, ora 20.15. PRINŢUL NEGRU : înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15,15 -17.30 - 20. O FLOARE ŞI DOI GRĂDINARI : Victoria (16 28 79), orele 9 - 12,30 — 16 - 19,30; Unirea (17 10 21). orei® 9 — 11 — 12,30 — 16,30 ; Gradina Uni­rea, ora 20.30 ; Vitan (21 39 82^ orele 10 — 16 . Grădina Vitan ora 20. NEAMUL SOIM­AREST­ILOR ! Docta (16 26 10), orele 8—20 în continuare. CINTECELE MARII : Parcul Herds­­treu (11 91 26), ora 20.30. Cinemateca - sala Union 113 49 04). FEMEIA NISIPURILOR, orele 9.30 -11.45 - 14 - 16,15 - 18,30 - 20,45. DUMINICĂ 1 AUGUST PROGRAMUL I 8,30 : Sport şi sănătate ; 9 : V­­ineți duminical pentru copii. I­vitaţie pe stadion ! Film serii Fiul mării; 10: Viaţa sături 11,15 : Pagini de mare populari­­e din muzica simfonică ; 12 : strajă patriei; 12,30: Selecţii din spectacolul muzical distra­tiv, înregistrat la staţiunea Ni­tun; 13,00: Emisiune în li­ga maghiară ; 14,30 : Plism­ indian. Sport. Un record alb­ care rezistă de un deceniu : 1,91 la săritura în înălţime femei. Ti­neu internaţional de ciclobal ; ] Serbările Mării ; 16 : Magaz Pe urmele lui Emil Racoviţă. I­sen animat. Reîntîlnire cu R­­mila Karaklaiei. Pagini umoris­te TV. Fişă cinematografică CI, de Letouch. Păstrători ai tradiţii: la Sîncraiul Almaşului ; 16,55 ; polio 15. Transmisiune directă, doua plimbare pe Lună ; 17,­ Pasiuni, reportaj de Pompiliu G­oeanu; 18,10; Planeta giganţii 19 ; Vetre folclorice : Flori de Mureş ; 19,20 : 1001 de seri ; 19:­ Telejurnalul ; 20 : Reportajul sî­tămînii. Platforma industrială Tîrgoviştei; 20,15 : Film artist Patrula. Cu Andre Murphy, I­cen Mac Gavin, Rutasse. Regia Springsteen ; 21,30 : Spectacol fi­zical T.V. Din distribuţie: Mag Ianculescu, Vali Niculescu, Ar Agemolu, Ion Stoian, Maris Bădoiu, Puica Igiroşeanu, Kies Popovici, Rodica Simion şi Co­stantin­ Pace; 22,05: Recital Do- 22.35: Film documentar: Şcoala alpinism; 22,50: Telejurnalul. 20 : Reîntîlnire cu personaje­­ drăgite de copii : Cipollino ; 20 Reportaj T.V. : Vecinii ; 20,4 Teatrul liric T.V. Opera „Neves­le vesele din Windsor" de 6 Nicolai Adaptarea și regia A. Arbore. Emisiune realizată în e­laborare cu corul orchestrei Ob­servatorului „C. Porumbesc din București. Conducerea mu­cală Anatol Chisadji ; 21,55 : E­letin de știri ; 22 . Săptămîna c­­urală bucureşteană ; 22.10 : Fi serial Planeta giganţilor (III). PROGRAMUL II

Next