România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)
1971-10-01 / nr. 8379
Pagina a 2-a ~ 7 octombrie 7977 Zaharia Stancu: SCRIERI Intr-atîta s-a impus „Desculţ“ in conştiinţa criticii şi a cititorilor incit, dimpreună cu celelalte romane, a determinat o anume Receptare a poeziei lui Zaharia Stancu. Poetul care se identifica, pentru mulţi, cu verbul amar „de cucută“, violent şi rupt, cu repetiţia obstinată a unui peisaj rural dar s-a descoperit, la lectura selecţiei din versurile sale, mult mai complex, acoperind registre atît de sensibil diferenţiate între ele — incit imaginea anterioară s-a stins devenind, din unică, parţială. Ceea ce a facilitat, credem, ideea unei singure poezii a lui Zaharia Stancu, a fost modul ei de realizare surprinzător de unitar şi constant , atît pentru caligrafia subţire a idilelor, pastoralelor şi elegiilor cit şi pentru pictura viguroasă a peisajului rural, pentru senzualismul violent al evocărilor, pentru precizia mesajului social sau pentru intenţia sfătoasă a ultimelor versuri tonul este acelaşi. Metoda poetică, aceeaşi. Repetiţia impune un aer de ritual care captează în cărţi ritmul dual al vieţii : „Mărul copt / Ca o pîine / Fiecare-a muşcat / înnopta ondulat. / Amîndoi. Pînă mîine“. Vocabularul menţine aceleaşi linii de forţă. In fine, spaţiul poemelor păstrează întotdeauna şi indiferent la geografie — coordonate rurale. „Cintec şoptit”, de pildă, care la prima vedere pare cel mai departe de acest spaţiu-matcă, realizează de fapt apropierea maximă sugerînd dorinţa de întoarcere a celui plecat. Drumurile nu mai coincid insă, şi deosebirea paşilor, care a existat întotdeauna — pentru că vom vedea ce puţin poet „rail“ e Zaharia Stancu — creează acel fior dramatic care transfigurează multe din poeziile sale. „Cintec şoptit“ recuperează această deosebire de pas prin identitate de gîndire. Volumul devine un cod moral cu rezonanţe folclorice care trădează dorinţa transmiterii de reguli şi învăţăminte caracteristică vorbirii oamenilor vîrstnici de la sat . „Chiar dacă ar pieri toţi cedrii deodată, / Măceşii nu ar creşte mai înalţi“, „Şarpele are dinţi de şarpe / Chiar dacă se-mbracă-n solzi de aur”, „Multe izvoare ţîşnesc din stînci / Destule în mlaştini se-neacă“, „Soarele e bătrin, dar e tot soare / Ţestoasa e tînără, dar tot broască“. Dincolo, deci de accentuarea liniei elegiace, această normare a experienţei poetice şi de viaţă ni se pare nota caracteristică a ultimelor volume de poezii (Cintec şoptit, 1970, şi Cîntecul lebedei, 1970— 1971) semnate de Zaharia Stancu. (Vol. I şi II) Revenind la „Poemele simple“ (1927), trebuie să specificăm că ele nu sunt simple poezii de sat cum am bănui după titlu. „Poemele simple“ trădează, dimpotrivă, percepţia ruralului printr-o sensibilitate cultivată. Atmosfera este creată printr-un efort de memorie declanşat de regretul îndepărtării incit aparentul idilism are accente morale ca-n clasicii latini, iar pastelul devine rafinat ca-n Alecsandri sau Duiliu Zamfirescu. Poemele par „creioane“ destinse care hașurează nu atît satul cît jocul afectiv al autorului : „Aseară-am stat sub mărul nostru bun / Cu mere, ca obrazul tău, domneşti...“ Reflectorul poetic nu este îndreptat asupra satului ci asupra autorului şi satul se transformă chiar, din peisaj al poeziei în metaforă atentă la stările de suflet proprii : „Şi-mi pare că mi-e sufletul un sat / Pe care-un rîu milos l-a inundat“. Nota expresionistă se accentuează în ciclul „Scrisori din cîmp“ ; cîmpul este aici un pretext pentru crearea unui spaţiu-seismograf, în care se pot integra fără efort elemente eterogene , „Cetatea moartă” şi „Cioban“ după Francis Jammes, sau „Nocturnă“ care evocă un tîrg. Explicaţia ar fi aceea că elementele de decor s-au relativizat prin distanţă în timp (timpul poeziilor nu este prezentul percepţiei cum s-ar putea crede, ci prezentul rememorării impure : „Mereu mă porţi în rădvanul tău, Amintire“) şi printr-un adaos de intenţie. Prelungirea şi îngroşarea pitorescului rural trădează finalitatea pastelului care devine o invitaţie la contemplarea unui sat de basm : „Sub belşug de roade coapte-şi pleacă umerii grădina / Doarme-n fiecare frunză aurul furat din soare“, în care poetul desfăşoară ritualuri galante. ■ Volumul „Albe”, apărut în 1937, aduce în plus o percepţie senzuală a peisajului : „viscolul arde ca singele“, „peisajul alb tremură ca o mină atinsă în somn“, iar cîteva poeme (Lauda, Icoana luminată, Năluca, Degetul, Gol) lărgesc brusc perspectiva volumului care surprinde un efort gnoseologic de psalm arghezian : „Văzduhul proaspăt e sonor şi ud / Colinda ta prin ceruri o aud. / Ca-n urma unui vast potop / Mă salt şi vreau sub palme să te-ngrop“. Incepînd cu acest volum, temele se multiplică. Apar poeme care, grupate, pot compune un ciclu de istorie mitică asemeni „Pajerelor“ lui Mateiu Caragiale : „Măscărici”, „Scamatorul“, „Voievod ucis“, Legendă, sau Faun bătrîn şi, Cu paşi desculţi domniţe, din volumul „Iarba fiarelor“ apărut, mai tîrziu, în 1941. Apar poeme (în „Clopotul de aur” 1939), în care peisajul devine livresc, scenă pentru desfăşurarea unor gesturi arhaice, a unor acţiuni de legendă , „naturismul“ lui Zaharia Stancu se complică şi întilnim poeme (Poemul roşu, 1940), în care acesta e regizat subtil : „In ploaia toamnei, pasc şi nechează / Roşii şi murgi, caii sălbatici / Coamele lor îmi biciuesc umerii /. Copitele lor îmi sfarmă inima“. O poezie din acelaşi volum surprinde un decor vindicativ ca intr-o scenă de Macbeth : „Pădurile, pădurile se apropie / Cu paşi gigantici de oraşe. / Sălbăticia lor o aud, / Miresmele lor le simt în nări“. Nu întîmplător, poezia următoare menţine aceeaşi notă de fantastic , începe o nouă domnie.Ca un uragan se ridică / o nouă, o diavolească putere. / Apele se trag în adincuri, Mormintele se tem de înviere“. Acestei note de fantastic care colorează peisajul poemelor lui Zaharia Stancu trebuie să-i adăugăm accentele profetic-sociale din „Anii de fum” (1944) : „Seminţe purtate de vînt au cotropit pămîntul, / Au odrăslit, s-au înălţat / Sumedenie de meri roşii aşteaptă / Flămînde, lacome, istovite mîini omeneşti“. Unele versuri din „Iarba fiarelor“ aduc o viziune filtrat-folclorică ; mesajul altor poezii din ultima vreme se caracterizează printr-o ardentă participare la tot ce înfăptuim şi vom înfăptui astăzi şi mîine : „Iubesc mult patria de azi / Iubesc şi mai mult patria de mîine / E rumen timpul, ca rumena pîine, Culmile sînt pline de brazi“. In fine, „Cintec şoptit“ şi „Cîntecul lebedei” conţin pagini care fac loc meditaţiilor şi elegiilor din care, însă, notele polemice nu lipsesc. Trebuie citate „La marginea lumii“, „Sonată“, „Soldatul“, „Căruţa“, „Ady Endre”, „Griul s-a copt“, „Lup“, „Cîntec de oameni oacheşi“, „întîlniri cu Atila” sau „Fără şea, fără căpăstru“ . „Nu mă certați atît că sunt trist“. TIA ŞERBANESCU •egt '............ ....—ty-Bifţ.)1: —* ONSILIILE POPULARE1 ___LA LUCRU AZI, transmite corespondentul nostru din Brăila Apă de izvor cu o lună mai devreme Îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a oraşului este problema numărul unu înscrisă pe agenda de lucru a consiliului popular municipal, la care şi-au adus contribuţia din plin cetăţenii. Pentru realizarea ei se construieşte o conductă magistrală de aducţiune a apei din sursă de izvor. Conducta are o lungime de peste 18 kilometri şi un diametru de 600 mm. Ea va asigura municipiului Brăila un debit de 300 litri pe secundă şi va fi racordată la magistrala de alimentare cu apă potabilă a municipiului Galaţi. Datorită muncii patriotice desfăşurată de cetăţeni pe şantierul acestui important obiectiv edilitar, lucrarea este pe terminate. Se preconizează că Brăila să aibă apă de izvor cu o lună mai devreme decit termenul planificat, care era stabilit la 30 decembrie a.c. Centură de ocolire a oraşului In scopul descongestionării traficului rutier din municipiu, s-a proiectat şi a început construcţia unei importante artere de circulaţie. Este vorba centura de ocolire a municipiului, lungă de 12 kilometri. Ea va face legătura intre cinci mari artere de circulaţie şi vor prelua in întregime traficul autovehiculelor de tonaj mare. Totodată, prin construirea acestei şosele se va îmbunătăţi aprovizionarea cu materii prime a unor importante unităţi industriale situate în această zonă a municipiului. Pină acum, cetăţenii au realizat prin muncă patriotică 7 kilometri de terasamente la noua lucrare. Lucrările continuă. Obiective destinate servirii şi aprovizionării populaţiei în zona de Nord a municipiului, se află in curs de realizare două noi obiective destinate servirii şi aprovizionării populaţiei. Este vorba, în primul rind, de noul depozit de combustibil al oraşului, unde s-au amenajat platforme speciale pentru depozitarea lemnelor şi a cărbunilor, s-a construit o linie de cale ferată, s-a instalat o basculă modernă de mare capacitate şi s-a amenajat un drum de acces de doi kilometri. O altă lucrare importantă, aflată in curs de realizare şi la care cetăţenii şi-au adus din plin contribuţia, este noul obor. Aici vor fi construite bazare şi chioşcuri pentru desfacerea produselor industriale, textile, alimentare etc. Întregul teren in care va funcţiona oborul a fost împrejmuit cu garduri din prefabricate şi au fost pavate intrările principale. V. CHIURTU FESTIVAL LITERAR ARTISTIC GEORGE BACOVIA BACAU (coresp. R.I. — Const. Azoiţii). In sala Casei de cultură „Vasile Alecsandri" din Bacău a avut loc ieri după amiază deschiderea primului Festival literar artistic „George Bacovia“ organizat cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la naşterea poetului. Au luat parte reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, scriitori, oameni de cultură şi artă, cetăţeni ai oraşului in care a trăit şi creat George Bacovia. Participanţii la festival au fost salutaţi de tovarăşul Gh. Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele consiliului popular judeţean. Au luat apoi cuvîntul prozatorul Laurenţiu Fulga, vicepreşedinte al Uniunii scriitorilor din Republica Socialistă România, poeta Agatha Grigorescu-Bacovia, poetul Radu Cârneci, redactor şef al revistei „Ateneu", preşedintele comitetului de organizare a festivalului. Ei au evocat figura marelui fiu al urbei de pe malurile Bistriţei, subliniind semnificaţia organizării primului Festival literar artistic „George Bacovia“ care se va desfăşura la Bacău timp de patru zile. Cu acest prilej participanţii au adresat C.C. al P.C.R., personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU o telegramă în care se arată : „Scriitorii, artiştii, criticii, oameni de cultură reuniţi din aproape toate colţurile ţării, la Bacău, cu prilejul primei ediţii a Festivalului literar artistic George Bacovia, împreună cu publicul participant la sărbătorire, îşi reafirmă profundul lor ataşament faţă de partid, faţă de înţeleaptă sa conducere, faţă de poporul nostru aflat pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi se angajează să participe cu însufleţire la realizarea vastului program elaborat de cel de al X-lea Congres al partidului.“ In încheiere a avut loc un spectacol omagial la care şi-au dat concursul actori ai teatrului dramatic George Bacovia, corul de cameră al Casei de cultură din localitate, actori și balerini din capitală. CĂRŢI NOI In editura medicală I. COTAESCU : Fiziologia celulară normală şi patologică. SC. LONGHIN, ŞT. ANTONESCU, A. POPESCU : Dermatologia I. CINCA, A. MAREŞ : Diagnostic neurologic. R. PRIŞCU, M. MAIORESCU, N. SERAFIM : Elemente de electrocardiografie pediatrică. Vademecum terapeutic BURLIBAŞA : Extracţia V. FICA : Anemiile feriprive. ADRIANA DECULESCU : Dragostea-DAN ABULIUS, AL. GHEORGHIU : Cartea tinerilor căsătoriţi Amnezie ? Gh. Leagu din Bruiu, judeţul Sibiu, susţine că suferă de amnezie. Cronică. Arborind acest defect al memoriei spera că poate beneficia şi de trecerea cu vederea a păcatelor. Păcate care nu erau tocmai mici: cinci saci cu ciment, 11 tuburi de beton, cantităţi însemnate de balast şi piatră — luate din materialele şcolii pe care le gestiona şi duse la el acasă. Acasă însă sista amnezia pentru că era ocupat cu amenajările: un canal de scurgere, bazinul necesar pentru introducerea apei in casă, instalarea unei băi etc. Amnezia i-a durat atît cit să lase şcoala fără materialele necesare reparaţiilor — şi să le mute la el acasă. Amnezie, amnezie — dar numai atît ? (V. LAZAR — coresp. R.l.) Cînd „cochetezi“ cu mandatele De la o vreme, Maria Pop Beudean, oficiantă in cadrul P.T.T.R. Bistriţa, işi ciştigase printre prietenele şi colegele sale, faima de cea mai cochetă. Faima era explicabilă ■ — dar nu şi mijloacele prin care o realiza devreme ce luxul ei era mult mai mare decit posibilităţile de ciştig. La o cercetare mai atentă s-a constatat că faima provenea din... cochetatul cu mandatele : aici o semnătură falsă, dincolo cite un act fictiv şi uite aşa, din te miri ce, poşeta cochetei domnişoare se rotunjea în fiecare zi in favoarea luxului. Acum insă nu se mai umple decit cu regrete ! (AL. KISS — coresp. R.I.) Producţii ale cineamatorilor brăileni Membrii cineclubului de pe lingă Casa de cultură a municipiului Brăila sunt in curs de a realiza o serie de filme de scurt metraj inspirate din realităţile vieţii sociale şi culturale a oraşului, filme cu un puternic accent educativ. Printre acestea se numără filmele intitulate „Regrete tîrzii“ , a cărui temă abordează probleme de educaţie a tineretului şi de comportare a lui in societate, „Biletul de autobuz“ — de asemenea consacrat eticii cetăţeneşti şi „Din ce trăieşti, omule?“ — reprezentind o anchetă satirică la adresa parazitismului social. De reţinut faptul că aceste producţii cinematografice sunt rod al preocupării unor tineri cineaşti — salariaţi în diverse unităţi industriale ale municipiului (V. CHIURTU — coresp. R.I.)" Meşterii... strică tot ...şi-au făcut apariţia in judeţul Constanţa, in calitate de depanatori de televizoare — ei neavînd însă nici o calificare in profesiunea respectivă. Să vi-i prezentăm : Ilie Stanomir din comuna Chirnogeni, Panait Aron din Medgidia, Ion Gheorghe din Constanta, Gavrilă Mălăescu din Techirghiol, Dumitru Petcaru din comuna „23 August“, Valeriu Burciu din localitatea Straja etc. In cele mai multe cazuri, aceşti „meşteri" mai mult strică decit repară, înşelînd astfel numeroşi cetăţeni care fac imprudenţa să le încredinţeze televizoarele. Alteori, se intîmplă şi mai ră... o reclamaţie care ne-a parvenit din comuna Corbu povesteşte despre aşazisul depanator Valeriu Burciu, care a încasat de la cetăţeanul Al. I. Enache un avans de 250 de lei, luind cu el şi televizorul. Şi dus a fost ! Dar organele de miliţie au rămas şi poate ne vor povesti ce au de gind ele cu „meşterii" de soiul ăsta. (I. POPOVICI - coresp. R.I.) Rubrică redactată de PIA RADULESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni COTIDIENE La ALBOTA îşi are sediul o staţiune agricolă experimentală care şi-a făcut, din răspîndirea concluziilor ştiinţifice în unităţile din jur, un titlu de onoare. Prima beneficiară a rezultatelor cercetării este, fireşte, chiar cooperativa agricolă din localitate. Aici, lucrările agricole se execută în condiţii agrotehnice ireproşabile. Semănatul — am ajuns în unitate în momentul in care s-a dat startul acestei lucrări — este controlat îndeaproape de VIRGINIA IONESCU, inginerul şef al cooperativei. S-ar putea spune că aceasta face parte din obligaţiile de serviciu. Dar este mai mult. Este dorinţa de a realiza la locul de muncă producţii pe măsura posibilităţilor. RECOLTATUL ŞI SEMĂNATUL IA COTILIE! RAID FOTOGRAFIC DE CAMPANIE Al şaselea raid fotografic pe care îl publicăm azi prezintă aspecte întîlnite în JUDEŢUL ARGEŞ Sediul cooperativei agricole de producţie CIREŞU. Numeroşi saci cu azotat de amoniu (imaginea de mai sus) sunt adăpostiţi sub... cerul liber. Ingrăşămîntul a devenit o masă compactă. La 30 metri se află un acoperiş sub care nu e nimic. Nu mai amintim faptul că terenurile destinate griului aşteaptă să fie fertilizate... — Cît costă o tonă de ingrăşămint ? întrebăm pe contabila şefă RADA GEORGESCU. Cunoaşteţi cu cît scade producţia de grîu la hectar dacă se „uită“ fertilizarea ? — Nu ştiu. Mă daţi la ziar ? Text : EUGEN SASU Fotografii : NICU VASILE In pagina noastră de mică publicitate, la rubrica „pierderi“ nu a apărut nici un anunţ referitor la... dispariţia unei semănători SU-29. Am găsit-o noi pe drumul naţional 65, PITEŞTI— SLATINA, în dreptul kilometrului 103. De cînd stă ? Probabil de multă vreme din moment ce-i ruginită. A cui este ? Poate ne răspunde Direcţia generală a agriculturii judeţului, şi asta cît mai repede, cît nu se depăşeşte epoca optimă de semănat... Zor. Cooperatorii din CIUPA şi-au concentrat forţele pentru ca recolta de porumb să ia grabnic drumul hambarelor. Imaginea de mai sus ne-o dovedeşte. „Nici un bob să nu rămină pe cîmp — ne-a declarat şeful fermei, ing. ŞTEFAN DÎNESCU. întreaga recoltă trebuie adăpostită. Mai ales că vremea se poate schimba. Şi-apoi pe parcelele respective mai avem de semănat... m . Ogoarele cooperativei agricole de producţie MAREŞ. Ingrăşămintele chimice, pe care le administrează cu mijloace moderne mecanizatorul ION DAMIAN de la Secţia nr. 4 a Staţiunii pentru mecanizarea agriculturii BRADU, vor face pămîntul mai roditor. Zilnic, 15—20 ha., cît realizează acest tractorist, se înscriu pe lista acelor suprafeţe de pe care, anul viitor, se vor recolta producţii la nivelul unităţilor fruntaşe in cultura griului. CIRCULAM BUCLUCAŞĂ Se ştie cit de necesar este ca in toiul campaniilor agricole toate forţele umane şi mecanice să fie mobilizate în cîmp. In judeţul ARGEŞ, s-au luat o seamă de măsuri organizatorice, pentru buna desfăşurare a campaniei agricole din această toamnă. Iată însă că practic ceea ce s-a preconizat este, în parte, anulat de aceeaşi Direcţie generală judeţeană a agriculturii care a stabilit ca în această perioadă să se vaccineze urgent toţi clinii din satele judeţului. O măsură anapoda care trezeşte nedumerirea în rîndul sătenilor, care pe bună dreptate se întreabă : „Acum cind vremea e bună de recoltat şi semănat, noi stăm de vaccinat cîinii ?“ Mai mult, unii dintre tehnicienii veterinari nici măcar nu merg din casă in casă pentru a-şi face datoria, ci invită la sediul cooperativei agricole pe fiecare gospodar, cu clinele in braţe, provocînd asftel, bineînţeles, o considerabilă pierdere de timp. Nimeni nu spune că măsura de vaccinare a ciinilor nu este necesară, dar această acţiune trebuie programată în aşa fel ca să nu stinjenească muncile agricole de toamnă. D. BUJDOiU Coresp. R.l Gaudeamus (Urmare din pas.. I) dii, după un plan minuţios şi sistematic, la îndeplinirea căruia sunt angajaţi într-o măsură sporită corpul didactic şi specialiştii din întreprinderi. Drumul specializării va trece deci, fără nici o excepţie, prin unităţile productive, prin laboratoare uzinale, staţiuni experimentale, staţii pilot, şantiere, clinici, studiouri artistice. Proiectele şi lucrările de diplomă vor trebui să abordeze probleme concrete ale unităţilor productive, ale vieţii noastre economice, sociale, politice. Învăţămintul va trebui şi mai strîns legat, de asemenea, de cercetarea ştiinţifică, exercitată şi în institute dar şi în laboratoarele proprii. In ceea ce-i priveşte pe tinerii care îmbrăţişează cariera didactică, acestora li se cere să depună toate strădaniile pentru a-şi insuşi principiile practicii pedagogice, organizată şi îndrumată de către noile seminarii pedagogice universitare, alături de principiile politicii marxist-leniniste a partidului nostru, astfel incit viitorii profesori să poată fi, la rîndul lor, buni educatori ai generaţiilor viitoare de constructori ai socialismului şi comunismului. Urmărind îndrumările secretarului general al partidului, predarea ştiinţelor sociale va cunoaşte îmbunătăţiri substanţiale. Cadrele didactice de ştiinţe sociale trebuie să fie în fond activişti ai partidului , alături de ele, la catedră vor fi chemaţi să predea activişti de partid şi de stat, cu munci de răspundere. Cadrelor didactice de la catedrele de ştiinţe sociale li se cere să-şi îmbunătăţească metodologia predării, să dea o pondere mai mare dezbaterilor în seminarii, muncii directe cu studenţii. Lecţiile în care se abordează probleme actuale ale politicii economice a partidului şi statului nostru, pentru a fi vii şi edificatoare, pot fi organizate cu ajutorul specialiştilor, al întreprinderilor. Fireşte, schimbări se impun şi în activitatea educativă, în mijloacele adoptate în acest scop. Munca de educaţie este şi trebuie să fie o sarcină de prim ordin, permanentă, plină de răspunderi în faţa societăţii, a naţiunii noastre socialiste. Tineretul nostru studios trebuie temeinic înarmat cu concepţia materialist-dialectică despre lume şi viaţă, crescut în spiritul muncii, al dragostei faţă de patrie şi partid, al hotărîrii de a apăra cuceririle noastre revoluţionare. Desigur, aceasta presupune, totodată, o luptă împotriva unor mentalităţi retrograde, a unor influenţe ale modului de viaţă burghez. Reglementările în legislaţia universitară au menirea să ducă tot mai mult la aşezarea vieţii instituţiilor invăţămintului superior pe baze sănătoase, să creeze şi să consolideze relaţii tovărăşeşti de muncă şi de viaţă, in amfiteatre, cămine şi în afara lor, să combată cu instransigenţă abaterile, tendinţele antisociale. Pentru că anii de studiu sunt şi ani de formare etico-cetăţenească. In sistemul educaţional, un loc de seamă ocupă senatele şi consiliile profesorale a căror componenţă va fi lărgită şi îmbunătăţită prin cuprinderea în cadrul lor a factorilor din producţie care au strînsă legătură cu activitatea institutelor de invăţămînt superior. Noul an de invăţămînt universitar se deschide deci în condiţii superioare de exigenţă politico-socială, studenţilor şi cadrelor didactice li se cer eforturi mai mari în activitatea lor conjugată, invăţămintului universitar i se pretind cote mai înalte ale formării tineretului în spiritul responsabilităţii faţă de prezentul şi viitorul ţării, de angajare cu trup şi suflet pentru înfăptuirea politicii partidului. Transmitem studenţilor şi cadrelor didactice din centrele universitare de pe harta ţării, cele mai calde urări de succes pe drumul ce a fost ridicat de partid şcolii noastre superioare. TURNEE ARTISTICE ÎN LUNA OCTOMBRIE Deschiderea stagiunii teatrale coincide în această lună cu un bogat program de turnee artistice. Colectivul Teatrului „Ţăndărică“ se va deplasa în Olanda, pentru a prezenta o serie de spectacole, în cadrul Festivalului Teatrului de păpuși din Amsterdam. O seamă de artişti lirici au fost invitaţi să apară pe scenele unor opere din Europa şi din America. Printre aceştia se află tenorul Ludovic Spiess, care urmează să susţină două spectacole la New York şi Houston, mezzosoprana Iulia Buciuceanu care va cînta la Sarajevo, şi sopranele Lucia Stănescu şi Maria Crişan care au fost invitate să evite în mai multe spectacole în U.R.S.S. şi respectiv, R. P. Bulgaria. Tot în această lună, violonista Silvia Marcovici va prezenta un concert în cadrul Festivalului de la Belgrad, iar violoncelistul Cătălin Ilea va susţine o serie de concerte cu orchestra din piesa, R.D.G. Cu prilejul desfăşurării „Toamnei muzicale din Roma“, o prezenţă românească : dirijorul Iosif Conta. La rîndul său, dirijorul Emil Simon se va afla la pupitrul unor orchestre din Leningrad şi Harkov. Studiourile de televiziune din diferite ţări au solicitat apariţia unor cintăreţi de muzică uşoară români . În acest sens, Margareta Pîrnaru va apare într-un spectacol televizat la Bratislava. Anda Că Hlureanu va cînta într-o emisiune de muzică uşoară la Budapesta Doina Spătaru la Varşovia şi Aurelian Andreescu la Leipzig. Pentru luna octombrie şi-au anunţat sosirea şi o seamă de artişti de peste hotare. Teatrul Academic „Vladimir Maiakovski“ din Moscova va prezenta la Bucureşti in zilele de 12, 13, 14 şi 15 octombrie spectacole cu piesele „Infrîngerea“ — dramaturgie de M. Zaharov şi I. Pruk, „Copiii lui Vaniuşin“ de S. Naidionov şi „Talente şi admiratori“ de A. N. Ostrovski. Teatrul va prezenta de asemenea spectacole la Iaşi (19,20 şi 21 octombrie) şi Piteşti (10 octombrie). Incepînd din 10 octombrie, Ansamblul de balet din China întreprinde un turneu in tara noastră. Cu acest prilej vor fi prezentate operele colective contemporane : „Detaşamentul roşu de femei“ şi „Fata cu părul cărunt“ şi concertul simfonic „Fluviul galben“. Şi-a anunţat sosirea Orchestra de cameră a Filarmonicii din Moscova, dirijată de Rudolf Barsai care va concerta în diferite oraşe din ţară. In zilele de 10 şi 11 octombrie în Studioul de concerte al Radioteleviziunii au loc concertele Orchestrei baroce a Radioteleviziunii din Köln, „Cappella Coloniensis“. Şi-au mai anunţat sosirea pentru diverse recitaluri, concerte şi spectacole pianiştii : Monique Haas — Franţa, Csilla Szabó — R.P. Ungară, Serrrhei Dorevskhi şi Ludmila Sosina — U.R.S.S., Fauste Zadra — Italia, precum şi dirijorii Lawrence Foster — S.U.A., Carlo Zecchi — Italia, Janos Ferencsik — R. P. Ungară. România liberă“ MEMENTO PRINȚESA CIRCULUI : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19.30 ; ROATA MORII : Teatrul „Ion Creangă* (12 85 56) ora 16 ; SONATUL LUNII : Teatrul „C. Tanase", sala Savoy (15 56 78), ora 19.30; ALIGRU ȘI NINIGRA : Teatrul „Țăndărică", sala Victoria (15 23 77), ora 17; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 20. MARELE PREMIU: Patria (11 86 25), orele 9.30 - 13 - 16.30 - 20. AEROPORTUL: Scala (11 03 72) orele 10 - 13.30 - 17 - 20.30 ; Capitol (16 29 17), orele 9 - 11.30 - 14.15 - 17 - 20 ; Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12.30 - 16 - 20. DUPĂ VULPE: București (15 61 54), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16.30 -18.45 - 21 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30; Modern (23 71 01), orele 9 -11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. CROMWELL: Central (14 12 24), orele 10 - 13.30 - 16.45 - 20 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30; Gloria (22 44 01), orele 9 -12.30 - 16 - 19.30. VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMANE, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ : Lumina (1623 35), orele 9—19.30 în continuare , şi filmul AŞTEPTAREA . TERMEN : Victoria (1628 79), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45. PARADA CIRCULUI : Timpuri Noi (15 6110), orele 9.30 - 11.15 - 13 - 14.45 - 16.30; Mioriţa (14 27.14), orele 10 - 12.30 - 15 - 17 30 - 20 . ARICII SE NASC FARA TEPI : Doina (16 35 38), orele 11.30 - 13.45 . La ora 10 Program pentru copil. TABLA VISELOR : Doina, orele 16 - 18.15 - 20.30. FRATII : Buzeşti (15 62 79), orele 15.30 - 18 - 20.15 ; Moşilor (12 52 93), orele 15.30 - 17.45 - 20. AŞTEPTAREA : Giuleşti (17 55 46), orele 15.30 - 17.45 - 20 ; Munca (21 50 97) orele 16-18-20 CELE ŞAPTE LOGODNICE ALE CAPOFTALULUI ZBRUEV : Dacia (16 26 10), orele 8.30-20.30 în continuare. START LA MOŞTENIRE : Favorit (3106 15), orele 9.15 - 11.30 - 13.45 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Festival (15 63 84), orele 9-11-13-15 - 17 - 19 - 21 ; Feroviar (16 22 73), orele 8.45 - 11.15 - 13 30 - 16 -18.30 - 20.45. FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi, orele 18.30 - 20.15. ASEDIUL : Arta (21 31 86), orele 15.30 - 18 - 20.30. TICK, TICK, TICK : Grivița (17 08 58), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Floreasca (33 29 71), orele 15.30 - 18 - 20.30. BOXERUL : Drumul Sârii (31 28 13), orele 15.30 - 17.45 - 20. ARTICOLUL 420 : Bucegi (17 05 47), orele 9.30 - 16 - 19.15 ; Volga (11 91 26), orele 9 - 12.15 - 15.45 - 19.15; Aurora (35 04 66) orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30 ; Flamura (23 07 40) orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30. BRIGADA DIVERSE IN ALERTA : Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 18 -20.15 ; Popular (35 15 17), orele 15.30 - 18 - 20 15. HELLO DOLLY: Tomi* (21 49 46), orele 9.30 - 12.30 - 16 - 19.30. EU SINT JEROM: Unireo (17 10 21) orele 15.30 - 18 - 20.15. OMUL ORCHESTRA : înfrăţirea intre popoare (17 31 64), orele 15.30 -17.45 - 20. FLOAREA SOARELUI : Lira (31 71 71), orele 15.30 - 18 - 20.15 ; Cosmos (35 19 15) orele 15.30 - 18 - 20.15. ÎNCREDEREA : Vitán (21 39 82) orele 15.30 - 18 - 20.15. SIMON BOLIVAR : Crîngoşi (17 38 81), orele 15.30 - 18 - 20 15. DIRECŢIA BERLIN : Fiecara (21 35 40), orele 15.30 - 18 - 20.15. UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIŢI : Pocea (31 32 52), orele 15.45 - 18 - 20. CINTARETUL BUCLUCAŞ : Rahova (23 91 00) orele 15.30 - 18 - 20.15. GRESEALA FATALA : Progresul (23 94 10), orele 15.30 - 18 - 20.15. RISCUL : Laromet (bd. Bucureștii Noi nr. 166), orele 15.30 - 17.30 — 19.30. O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : Ferentari (23 17 50), orele 10 - 15.30 - 19. Cinemateca solo Union (13 49 04) BALTAGUL, orele 9 - 11.15 — 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. VINERI 1 OCTOMBRIE 11.30 : Transmisiune directă de la mitingul din Capitală organizat cu prilejul deschiderii noului an universitar 1971-1972 : 18 : Căminul ; 18.50 : Lumea copiilor. „Meteor 2" ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul ; 20 : Cronica politică internă de Eugen Mondric ; 20.15 : Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu ; 20.30 : Film artistic : „Muntele tigrului e luat cu asalt". O producţie a studiourilor chineze ; 22.35 : Imagini din R. P. Chineză ; 22.45 : Telejurnalul. SÎMBATA 2 OCTOMBRIE 16.15 : Emisiune în limba germană ; 18 : Bună seara, fete ! Bună sera, băieţi I ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul 20.15 : Tele-enciclopedie ; 21 : Săptămîna internaţională ; 21.10 : Film seriei : „Atomistic*. Episodul II „Accidentul" ; 22.10 : Teledivertisment Dicţionar muzical litera B, în distribuţie : Beligan Radu, Baranga Aurel, Brâescu Gheorghe, Băleşu Ion Birlic Gr. Vasiliu, Badea Doina, Bănică Ştefan, Baker Josephine, Bâdoiu Maria Barrier© Alain, Butociu Marlo Becoud Gilbert, Budişteanu Ionel, Bourvil. Besoiu ,on. Brigitte Bardot, Buciuceanu Tamara Belafonte Harry Rogerdo Florin ; 22.50 : Telejurnalul Sport ; 23.10 : Seară de romanțe.