România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)

1971-10-01 / nr. 8379

Pagina a 2-a ~ 7 octombrie 7977 Zaharia Stancu: SCRIERI Intr-atîta s-a impus „Desculţ“ in conştiinţa criticii şi a cititori­lor incit, dimpreună cu celelalte romane, a determinat o anume Receptare a poeziei lui Zaharia Stancu. Poetul care se identifica, pentru mulţi, cu verbul amar „de cucută“, violent şi rupt, cu repetiţia obstinată a unui peisaj rural dar s-a descoperit, la lec­tura selecţiei din versurile sale, mult mai complex, acoperind re­gistre atît de sensibil diferen­ţiate între ele — incit imaginea anterioară s-a stins devenind, din unică, parţială. Ceea ce a facilitat, credem, ideea unei singure poezii a lui Zaharia Stancu, a fost modul ei de realizare surprinzător de uni­tar şi constant , atît pentru ca­ligrafia subţire a idilelor, pasto­ralelor şi elegiilor cit şi pentr­u pictura viguroasă a peisajului rural, pentru senzualismul vio­lent al evocărilor, pentru preci­zia mesajului social sau pentru intenţia sfătoasă a ultimelor ver­suri tonul este acelaşi. Metoda poetică, aceeaşi. Repetiţia im­pune un aer de ritual care cap­tează în cărţi ritmul dual al vie­ţii : „Mărul copt / Ca o pîine / Fiecare-a muşcat / înnopta on­dulat. / Amîndoi. Pînă mîine“. Vocabularul menţine aceleaşi li­nii de forţă. In fine, spaţiul poe­melor păstrează întotdeauna şi indiferent la geografie — coor­donate rurale. „Cintec şoptit”, de pildă, care la prima vedere pare cel mai departe de acest spaţiu-matcă, realizează de fapt apropierea maximă sugerînd do­rinţa de întoarcere a celui ple­cat. Drumurile nu mai coincid insă, şi deosebirea paşilor, care a existat întotdeauna — pentru că vom vedea ce puţin poet „ra­­il“ e Zaharia Stancu — creează acel fior dramatic care transfi­gurează multe din poeziile sale. „Cintec şoptit“ recuperează această deosebire de pas prin identitate de gîndire. Volumul devine un cod moral cu rezo­nanţe folclorice care trădează dorinţa transmiterii de reguli şi învăţăminte caracteristică vor­birii oamenilor vîrstnici de la sat . „Chiar dacă ar pieri toţi cedrii deodată, / Măceşii nu ar creşte mai înalţi“, „Şarpele are dinţi de şarpe / Chiar dacă se-mbracă-n solzi de aur”, „Mul­te izvoare ţîşnesc din stînci / Destule în mlaştini se-neacă“, „Soarele e bătrin, dar e tot soare / Ţestoasa e tînără, dar tot broască“. Dincolo, deci de accentuarea liniei elegiace, a­­ceastă normare a experienţei poetice şi de viaţă ni se pare nota caracteristică a ultimelor volume de poezii (Cintec şoptit, 1970, şi Cîntecul lebedei, 1970— 1971) semnate de Zaharia Stancu. (Vol. I şi II) Revenind la „Poemele simple“ (1927), trebuie să specificăm că ele nu sunt simple poezii de sat cum am bănui după titlu. „Poe­mele simple“ trădează, dimpo­trivă, percepţia ruralului prin­­tr-o sensibilitate cultivată. At­mosfera este creată printr-un efort de memorie declanşat de regretul îndepărtării incit apa­rentul idilism are accente morale ca-n clasicii latini, iar pastelul devine rafinat ca-n Alecsandri sau Duiliu Zamfirescu. Poemele par „creioane“ destinse care ha­șurează nu atît satul cît jocul a­­fectiv al autorului : „Aseară-am stat sub mărul nostru bun / Cu mere, ca obrazul tău, domneşti...“ Reflectorul poetic nu este în­dreptat asupra satului ci asupra autorului şi satul se transformă chiar, din peisaj al poeziei în metaforă atentă la stările de su­flet proprii : „Şi-mi pare că mi-e sufletul un sat / Pe care-un rîu milos l-a inundat“. Nota expresionistă se accentuează în ciclul „Scrisori din cîmp“ ; cîm­­pul este aici un pretext pentru crearea unui spaţiu-seismograf, în care se pot integra fără efort elemente eterogene , „Cetatea moartă” şi „Cioban“ după Fran­cis Jammes, sau „Nocturnă“ care evocă un tîrg. Explicaţia ar fi aceea că elementele de decor s-au relativizat prin distanţă în timp (timpul poeziilor nu este prezentul percepţiei cum s-ar putea crede, ci prezentul reme­morării impure : „Mereu mă porţi în rădvanul tău, Amintire“) şi printr-un adaos de intenţie. Prelungirea şi îngroşarea pito­rescului rural trădează finalita­tea pastelului care devine o invi­taţie la contemplarea unui sat de basm : „Sub belşug de roade coapte-şi pleacă umerii gră­dina / Doarme-n fiecare frunză aurul furat din soare“, în care poetul desfăşoară ritualuri ga­lante. ■ Volumul „Albe”, apărut în 1937, aduce în plus o percepţie senzuală a peisajului : „viscolul arde ca singele“, „peisajul alb tremură­­ ca o mină atinsă în somn“, iar cîteva poeme (Lauda, Icoana luminată, Năluca, Dege­tul, Gol) lărgesc brusc perspec­tiva volumului care surprinde un efort gnoseologic de psalm arghezian : „Văzduhul proaspăt e sonor şi ud / Colinda ta prin ceruri o aud. / Ca-n urma unui vast potop / Mă salt şi vreau sub palme să te-ngrop“. Incepînd cu acest volum, temele se multipli­că. Apar poeme care, grupate, pot compune un ciclu de istorie mi­tică asemeni „Pajerelor“ lui Ma­­teiu Caragiale : „Măscărici”, „Scamatorul“, „Voievod ucis“, Legendă, sau Faun bătrîn şi, Cu paşi desculţi domniţe, din volu­mul „Iarba fiarelor“ apărut, mai tîrziu, în 1941. Apar poeme (în „Clopotul de aur” 1939), în care peisajul de­vine livresc, scenă pentru des­făşurarea unor gesturi arhaice, a unor acţiuni de legendă , „na­turismul“ lui Zaharia Stancu se complică şi întilnim poeme (Po­emul roşu, 1940), în care acesta e regizat subtil : „In ploaia toamnei, pasc şi nechează / Ro­şii şi murgi, caii sălbatici / Coa­mele lor îmi biciuesc umerii /. Copitele lor îmi sfarmă inima“. O poezie din acelaşi volum sur­prinde un decor vindicativ ca intr-o scenă de Macbeth : „Pă­durile, pădurile se apropie / Cu paşi gigantici de oraşe. / Sălbă­ticia lor o aud, / Miresmele lor le simt în nări“. Nu întîmplător, poezia următoare menţine ace­eaşi notă de fantastic , începe o nouă domnie.­­Ca un uragan se ridică / o nouă, o diavolească pu­tere. / Apele se trag în adincuri, Mormintele se tem de înviere“. Acestei note de fantastic care colorează peisajul poemelor lui Zaharia Stancu trebuie să-i a­­dăugăm accentele profetic-so­­ciale din „Anii de fum” (1944) : „Seminţe purtate de vînt au co­tropit pămîntul, / Au odrăslit, s-au înălţat / Sumedenie de meri roşii aşteaptă / Flămînde, la­come, istovite mîini omeneşti“. Unele versuri din „Iarba fiare­lor“ aduc o viziune filtrat-folclo­­rică ; mesajul altor poezii din ul­tima vreme se caracterizează printr-o ardentă participare la tot ce înfăptuim şi vom înfăptui astăzi şi mîine : „Iubesc mult patria de azi / Iubesc şi mai mult patria de mîine / E rumen timpul, ca rumena pîine, Culmile sînt pline de brazi“. In fine, „Cintec şoptit“ şi „Cîntecul le­bedei” conţin pagini care fac loc meditaţiilor şi elegiilor din care, însă, notele polemice nu lipsesc. Trebuie citate „La marginea lu­mii“, „Sonată“, „Soldatul“, „Că­ruţa“, „Ady Endre”, „Griul s-a copt“, „Lup“, „Cîntec de oameni oacheşi“, „întîlniri cu Atila” sau „Fără şea, fără căpăstru“ . „Nu mă certați atît că sunt trist“. TIA ŞERBANESCU •egt '............ ....—ty-Bifţ.)1: —* ONSILIILE POPULARE1 ___LA LUCRU AZI, transmite corespondentul nostru din Brăila Apă de izvor cu o lună mai devreme Îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a oraşului este problema numărul unu înscrisă pe agenda de lucru a consiliului popular municipal, la care şi-au adus contribuţia din plin cetăţenii. Pentru rea­lizarea ei se construieşte o conductă magistrală de aduc­­ţiune a apei din sursă de iz­vor. Conducta are o lungime de peste 18 kilometri şi un diametru de 600 mm. Ea va asigura municipiului Brăila un debit de 300 litri pe se­cundă şi va fi racordată la magistrala de alimentare cu apă potabilă a municipiului Galaţi. Datorită muncii patriotice desfăşurată­ de cetăţeni pe şantierul acestui important obiectiv edilitar, lucrarea este pe terminate. Se pre­conizează că Brăila să aibă apă de izvor cu o lună mai devreme decit termenul pla­nificat, care era stabilit la 30 decembrie a.c. Centură de ocolire a oraşului In scopul descongestionării traficului rutier din munici­piu, s-a proiectat şi a început construcţia unei importante artere de circulaţie. Este vor­ba centura de ocolire a municipiului, lungă de 12 ki­lometri. Ea va face legătura intre cinci mari artere de cir­culaţie şi vor prelua in între­­gime traficul autovehiculelor de tonaj mare. Totodată, prin construirea acestei şosele se va îmbunătăţi aprovizionarea cu materii prime a unor importante unităţi industriale situate în această zonă a mu­nicipiului. Pină acum, cetăţe­nii au realizat prin muncă patriotică 7 kilometri de te­­rasamente la noua lucrare. Lucrările continuă. Obiective destinate servirii şi aprovizionării populaţiei în zona de Nord a munici­piului, se află in curs de rea­lizare două noi obiective des­tinate servirii şi aprovizionă­rii populaţiei. Este vorba, în primul rind, de noul depozit de combustibil al oraşului, unde s-au amenajat platfor­me speciale pentru depozita­rea lemnelor şi a cărbunilor, s-a construit o linie de cale ferată, s-a instalat o basculă modernă de mare capacita­te şi s-a amenajat un drum de acces de doi kilometri. O altă lucrare importantă, afla­tă in curs de realizare şi la care cetăţenii şi-au adus din plin contribuţia, este noul obor. Aici vor fi construite bazare şi chioşcuri pentru desfacerea produselor indus­triale, textile, alimentare etc. Întregul teren in care va funcţiona oborul a fost îm­prejmuit cu garduri din pre­fabricate şi au fost pavate in­trările principale. V. CHIURTU FESTIVAL LITERAR ARTISTIC GEORGE BACOVIA BACAU (coresp. R.I. — Const. Azoiţii). In sala Casei de cul­tură „Vasile Alecsandri" din Bacău a avut loc ieri după a­­miază deschiderea primului Festival literar artistic „George Bacovia“ organizat cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la naş­terea poetului. Au luat parte reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, scriitori, oa­meni de cultură şi artă, cetă­ţeni ai oraşului in care a trăit şi creat George Bacovia. Partici­panţii la festival au fost salu­taţi de tovarăşul Gh. Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedin­tele consiliului popular jude­ţean. Au luat apoi cuvîntul pro­zatorul Laurenţiu Fulga, vice­preşedinte al Uniunii scriitori­lor din Republica Socialistă Ro­mânia, poeta Agatha Grigores­­cu-Bacovia, poetul Radu Câr­­neci, redactor şef al revistei „Ateneu", preşedintele comite­tului de organizare a festivalu­lui. Ei au evocat figura mare­lui fiu al urbei de pe malurile Bistriţei, subliniind semnifica­ţia organizării primului Festival literar artistic „George Bacovia“ care se va desfăşura la Bacău timp de patru zile. Cu acest pri­lej participanţii au adresat C.C. al P.C.R., personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU o tele­gramă în care se arată : „Scri­itorii, artiştii, criticii, oameni de cultură reuniţi din aproape toa­te colţurile ţării, la Bacău, cu prilejul primei ediţii a Festiva­lului literar artistic George Ba­­covia, împreună cu publicul participant la sărbătorire, îşi reafirmă profundul lor ataşa­ment faţă de partid, faţă de în­ţeleaptă sa conducere, faţă de poporul nostru aflat pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi se angajează să participe cu însu­fleţire la realizarea vastului program elaborat de cel de al X-lea Congres al partidului.“ In încheiere a avut loc un spec­tacol omagial la care şi-au dat concursul actori ai teatrului dra­matic George Bacovia, corul de cameră al Casei de cultură din localitate, actori și balerini din capitală. CĂRŢI NOI In editura medicală I. COTAESCU : Fiziologia celulară normală şi patolo­gică. SC. LONGHIN, ŞT. ANTO­­NESCU, A. POPESCU : Der­matologia I. CINCA, A. MAREŞ : Diagnostic neurologic. R. PRIŞCU, M. MAIORES­­CU, N. SERAFIM : Elemente de electrocardiografie pedia­trică.­­ Vademecum terape­utic BURLIBAŞA : Extracţia V. FICA : Anemiile feri­­prive. ADRIANA DECULESCU : Dragostea-DAN ABULIUS, AL. GHE­­ORGHIU : Cartea tinerilor căsătoriţi Amnezie ? Gh. Leagu din Bruiu, judeţul Sibiu, susţine că suferă de am­nezie. Cronică. Arborind acest defect al memoriei spera că poa­te beneficia şi de trecerea cu vederea a păcatelor. Păcate care nu erau tocmai mici: cinci saci cu ciment, 11 tuburi de beton, cantităţi însemnate de balast şi piatră — luate din materialele şcolii pe care le gestiona şi duse la el acasă. Acasă însă sista am­nezia pentru că era ocupat cu amenajările: un canal de scurgere, bazinul necesar pentru introducerea apei in casă, insta­larea unei băi etc. Amnezia i-a durat atît cit să lase şcoala fără materialele necesare reparaţiilor — şi să le mute la el acasă. Am­nezie, amnezie — dar numai a­­tît ? (V. LAZAR — coresp. R.l.) Cînd „cochetezi“ cu mandatele De la o vreme, Maria Pop Beudean, oficiantă in cadrul P.T.T.R. Bistriţa, işi ciştigase printre prietenele şi colegele sale, faima de cea mai cochetă. Faima era explicabilă ■ — dar nu şi mijloacele prin care­ o realiza devreme ce luxul ei era mult mai mare decit posibilităţile de ciştig. La o cercetare mai aten­tă s-a constatat că faima prove­nea din... cochetatul cu manda­tele : aici o semnătură falsă, din­colo cite un act fictiv şi uite aşa, din te miri ce, poşeta cochetei domnişoare se rotunjea în fie­care zi in favoarea luxului. A­­cum insă nu se mai umple decit cu regrete ! (AL. KISS — co­resp. R.I.) Producţii ale cineamatorilor brăileni Membrii cineclubului de pe lingă Casa de cultură a muni­cipiului Brăila sunt in curs de a realiza o serie de filme de scurt metraj inspirate din rea­lităţile vieţii sociale şi culturale a oraşului, filme cu un puternic accent educativ. Printre acestea se numără filmele intitulate „Regrete tîrzii“ , a cărui temă abordează probleme de educaţie a tineretului şi de comportare a lui in societate, „Biletul de au­tobuz“ — de asemenea consa­crat eticii cetăţeneşti şi „Din ce trăieşti, omule?“ — reprezentind o anchetă satirică la adresa pa­razitismului social. De reţinut faptul că aceste producţii cine­matografice sunt rod al preocu­pării unor tineri cineaşti — sa­lariaţi în diverse unităţi indus­triale ale municipiului (V. CHIURTU — coresp. R.I.)" Meşterii... strică tot ...şi-au făcut apariţia in jude­ţul Constanţa, in calitate de de­panatori de televizoare — ei ne­­avînd însă nici o calificare in profesiunea respectivă. Să vi-i prezentăm : Ilie Stanomir din comuna Chirnogeni, Panait Aron din Medgidia, Ion Gheorghe din Constanta, Gavrilă Mălăescu din Techirghiol, Dumitru Petcaru din comuna „23 August“, Valeriu Burciu din localitatea Straja etc. In cele mai multe cazuri, aceşti „meşteri" mai mult strică decit repară, înşelînd astfel numeroşi cetăţeni care fac imprudenţa să le încredinţeze televizoarele. Al­teori, se intîmplă şi mai ră... o reclamaţie care ne-a parvenit din comuna Corbu povesteşte despre aşazisul depanator Vale­riu Burciu, care a încasat de la cetăţeanul Al. I. Enache un a­­vans de 250 de lei, luind cu el şi televizorul. Şi dus a fost ! Dar organele de miliţie au ră­mas şi poate ne vor povesti ce au de gind ele cu „meşterii" de soiul ăsta. (I. POPOVICI - co­resp. R.I.) Rubrică redactată de PIA RADULESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni COT­ID­IE­NE La ALBOTA îşi are sediul o staţiune agricolă experimentală care şi-a făcut, din răspîndirea concluziilor ştiinţifice în unităţile din jur, un titlu de onoare. Prima beneficiară a rezultatelor cer­cetării este, fireşte, chiar cooperativa agricolă din localitate. Aici, lucrările agricole se execută în condiţii agrotehnice ireproşabile. Semănatul — am ajuns în unitate în momentul in care s-a dat startul acestei lucrări — este controlat îndeaproape de VIRGINIA IONESCU, inginerul şef al cooperativei. S-ar putea spune că aceasta face parte din obligaţiile de serviciu. Dar este mai mult. Este dorinţa de a realiza la locul de muncă producţii pe măsura posibilităţilor. RECOLTATUL ŞI SEMĂNATUL IA COTI­LIE! RAID FOTOGRAFIC DE CAMPANIE Al şaselea raid fotografic pe care îl publicăm azi pre­zintă aspecte întîlnite în JUDEŢUL ARGEŞ Sediul cooperativei agricole de producţie CIREŞU. Numeroşi saci cu azotat de amoniu (imaginea de mai sus) sunt adăpostiţi sub... cerul liber. Ingrăşămîntul a devenit o masă compactă. La 30 metri se află un acoperiş sub care nu e nimic. Nu mai amintim faptul că terenurile­ destinate griului aşteaptă să fie fertilizate... — Cît costă o tonă de ingrăşămint ? întrebăm pe contabila şefă RADA GEORGESCU. Cunoaşteţi cu cît scade producţia de grîu la hectar dacă se „uită“ fertilizarea ? — Nu ştiu. Mă daţi la ziar ? Text : EUGEN SASU Fotografii : NICU VASILE In pagina noastră de mică pu­blicitate, la rubrica „pierderi“ nu a apărut nici un anunţ refe­ritor la... dispariţia unei semă­nători SU-29. Am găsit-o noi pe drumul naţional 65, PITEŞTI— SLATINA, în dreptul kilome­trului 103. De cînd stă ? Proba­bil de multă vreme din moment ce-i ruginită. A cui este ? Poa­te ne răspunde Direcţia generală a agriculturii judeţului, şi asta cît mai repede, cît nu se depă­şeşte epoca optimă de semănat... Zor. Cooperatorii din CIUPA şi-au concentrat forţele pentru ca recolta de porumb să ia grabnic drumul hambarelor. Imaginea de mai sus ne-o dovedeşte. „Nici un bob să nu rămină pe cîmp — ne-a declarat şeful fermei, ing. ŞTEFAN DÎNESCU. întreaga recoltă trebuie adăpostită. Mai ales că vremea se poate schimba. Şi-apoi pe parcelele respective mai avem de semănat... m . Ogoarele cooperativei agricole de producţie MAREŞ. Ingrăşă­­mintele chimice, pe care le administrează cu mijloace moderne mecanizatorul ION DAMIAN de la Secţia nr. 4 a Staţiunii pen­tru mecanizarea agriculturii BRADU, vor face pămîntul mai roditor. Zilnic, 15—20 ha., cît realizează acest tractorist, se înscriu pe lista acelor suprafeţe de pe care, anul viitor, se vor recolta producţii la nivelul unităţilor fruntaşe in cultura griului. CIRCULAM BUCLUCAŞĂ Se ştie cit de necesar este ca in toiul campaniilor agricole toate forţele umane şi mecanice să fie mobilizate în cîmp. In judeţul ARGEŞ, s-au luat o sea­mă de măsuri organizatorice, pentru buna desfăşurare a cam­paniei agricole din această toamnă. Iată însă că practic ceea ce s-a preconizat este, în parte, anulat de aceeaşi Direc­ţie generală judeţeană a agri­culturii care a stabilit ca în a­­ceastă perioadă să se vaccineze urgent toţi clinii din satele ju­deţului. O măsură anapoda care tre­zeşte nedumerirea în rîndul să­tenilor, care pe bună dreptate se întreabă : „Acum cind vremea e bună de recoltat şi semănat, noi stăm de vaccinat cîinii ?“ Mai mult, unii dintre tehnicienii veterinari nici măcar nu merg din casă in casă pentru a-şi face datoria, ci invită la sediul cooperativei agricole pe fie­care gospodar, cu clinele in braţe, provocînd asftel, bine­înţeles, o considerabilă pier­dere de timp. Nimeni nu spune că măsura de­­ vac­cinare a ciinilor nu este necesară, dar această acţiune trebuie programată în aşa fel ca să nu stinjenească muncile a­­gricole de toamnă. D. BUJDOiU Coresp. R.l Gaudeamus (Urmare din pas.. I) dii, după un plan minuţios şi sistematic, la îndeplinirea căru­ia sunt angajaţi într-o măsură sporită corpul didactic şi specia­liştii din întreprinderi. Drumul specializării va trece deci, fără nici o excepţie, prin unităţile productive, prin laboratoare u­­zinale, staţiuni experimentale, staţii pilot, şantiere, clinici, stu­diouri artistice. Proiectele şi lu­crările de diplomă vor trebui să abordeze probleme concrete ale unităţilor productive, ale vieţii noastre economice, sociale, politice. Învăţămintul va trebui şi mai strîns legat, de asemenea, de cercetarea ştiinţifică, exerci­tată şi în institute dar şi în la­boratoarele proprii. In ceea ce-i priveşte pe tinerii care îmbrăţi­şează cariera didactică, acestora li se cere să depună toate stră­daniile pentru a-şi insuşi prin­cipiile practicii pedagogice, or­ganizată şi îndrumată de către noile seminarii pedagogice uni­versitare, alături de principiile politicii marxist-leniniste a par­tidului nostru, astfel incit vii­torii profesori să poată fi, la rîndul lor, buni educatori ai ge­neraţiilor viitoare de construc­tori ai socialismului şi comunis­mului. Urmărind îndrumările secre­tarului general al partidului, predarea ştiinţelor sociale va cunoaşte îmbunătăţiri substan­ţiale. Cadrele didactice de ştiin­ţe sociale trebuie să fie în fond activişti ai partidului , alături de ele, la catedră vor fi chemaţi să predea activişti de partid şi de stat, cu munci de răspunde­re. Cadrelor didactice de la ca­tedrele de ştiinţe sociale li se cere să-şi îmbunătăţească me­todologia predării, să dea o pondere mai mare dezbaterilor în seminarii, muncii directe cu studenţii. Lecţiile în care se a­­bordează probleme actuale ale politicii economice a partidului şi statului nostru, pentru a fi vii şi edificatoare, pot fi orga­nizate cu ajutorul specialiştilor, al întreprinderilor. Fireşte, schimbări se impun şi în activitatea educativă, în mij­loacele adoptate în acest scop. Munca de educaţie este şi tre­buie să fie o sarcină de prim ordin, permanentă, plină de răspunderi în faţa societăţii, a naţiunii noastre socialiste. Ti­neretul nostru studios trebuie temeinic înarmat cu concepţia materialist-dialectică despre lu­me şi viaţă, crescut în spiritul muncii, al dragostei faţă de patrie şi partid, al hotărîrii de a apăra cuceririle noastre revo­luţionare. Desigur, aceasta pre­supune, totodată, o luptă împo­triva unor mentalităţi retrogra­de, a unor influenţe ale modu­lui de viaţă burghez. Reglemen­tările în legislaţia universitară au menirea să ducă tot mai mult la aşezarea vieţii institu­ţiilor invăţămintului superior pe baze sănătoase, să creeze şi să consolideze relaţii tovărăşeşti de muncă şi de viaţă, in amfi­teatre, cămine şi în afara lor, să combată cu instransigenţă aba­terile, tendinţele antisociale. Pentru că anii de studiu sunt şi ani de formare etico-cetăţe­­nească. In sistemul educaţional, un loc de seamă ocupă senatele şi consiliile profesorale a căror componenţă va fi lărgită şi îm­bunătăţită prin cuprinderea în cadrul lor a factorilor din pro­ducţie care au strînsă legătură cu activitatea institutelor de invăţămînt superior. Noul an de invăţămînt uni­versitar se deschide deci în con­diţii superioare de exigenţă politico-socială, studenţilor şi cadrelor didactice li se cer efor­turi mai mari în activitatea lor conjugată, invăţămintului uni­versitar i se pretind cote mai înalte ale formării tineretului în spiritul responsabilităţii faţă de prezentul şi viitorul ţării, de angajare cu trup şi suflet pen­tru înfăptuirea politicii parti­dului. Transmitem studenţilor şi cadrelor didactice din centrele universitare de pe harta ţării, cele mai calde urări de succes pe drumul ce a fost ridicat de partid şcolii noastre supe­rioare. TURNEE ARTISTICE ÎN LUNA OCTOMBRIE Deschiderea stagiunii tea­trale coincide în această lună cu un bogat program de tur­nee artistice. Colectivul Tea­trului „Ţăndărică“ se va de­plasa în Olanda, pentru a prezenta o serie de spectaco­le, în cadrul Festivalului Tea­trului de păpuși din Amster­dam. O seamă de artişti li­rici au fost invitaţi să apară pe scenele unor opere din Europa şi din America. Prin­tre aceştia se află tenorul Lu­dovic Spiess, care urmează să susţină două spectacole la New York şi Houston, mez­­zosoprana Iulia Buciuceanu care va cînta la Sarajevo, şi sopranele Lucia Stănescu şi Maria Crişan care au fost in­vitate să evite în mai multe spectacole în U.R.S.S. şi res­pectiv, R. P. Bulgaria. Tot în această lună, violo­nista Silvia Marcovici va prezenta un concert în cadrul Festivalului de la Belgrad, iar violoncelistul Cătălin Ilea va susţine o serie de concerte cu orchestra din piesa, R.D.G. Cu prilejul desfăşurării „Toamnei muzicale din Ro­ma“, o prezenţă românească : dirijorul Iosif Conta. La rîn­­dul său, dirijorul Emil Simon se va afla la pupitrul unor orchestre din Leningrad şi Harkov. Studiourile de televiziune din diferite ţări au solicitat apariţia unor cintăreţi de mu­zică uşoară români . În acest sens, Margareta Pîrnaru va apare într-un spectacol tele­vizat la Bratislava. Anda Că­ Hlur­eanu va cînta într-o e­­misiune de muzică uşoară la Budapesta Doina Spătaru­ la Varşovia şi Aurelian Andre­­escu la Leipzig. Pentru luna octombrie şi-au anunţat sosirea şi o seamă de artişti de peste ho­tare. Teatrul Academic „Vla­dimir Maiakovski“ din Mos­cova va prezenta la Bucu­reşti in zilele de 12, 13, 14 şi 15 octombrie spectacole cu piesele „Infrîngerea“ — dra­maturgie de M. Zaharov şi I. Pruk, „Copiii lui Vaniu­­şin“ de S. Naidionov şi „Ta­lente şi admiratori“ de A. N. Ostrovski. Teatrul va pre­zenta de asemenea spectaco­le la Iaşi (19,20 şi 21 octom­brie) şi Piteşti (10 octombrie). Incepînd din 10 octombrie, Ansamblul de balet din Chi­na întreprinde un turneu in tara noastră. Cu acest prilej vor fi prezentate operele co­lective contemporane : „De­taşamentul roşu de femei“ şi „Fata cu părul cărunt“ şi concertul simfonic „Fluviul galben“. Şi-a anunţat sosirea Orchestra de cameră a Filar­monicii din Moscova, dirijată de Rudolf Barsai care va concerta în diferite oraşe din ţară. In zilele de 10 şi 11 octom­brie în Studioul de concerte al Radioteleviziunii au loc concertele Orchestrei baroce a Radioteleviziunii din Köln, „Cappella Coloniensis“. Şi-au mai anunţat sosirea pentru diverse recitaluri, concerte şi spectacole pianiş­tii : Monique Haas — Franţa, Csilla Szabó — R.P. Ungară, Serrrhei Dorevskhi şi Ludmi­la Sosina — U.R.S.S., Fauste Zadra — Italia, precum şi di­rijorii Lawrence Foster — S.U.A., Carlo Zecchi — Ita­lia, Janos Ferencsik — R. P. Ungară. România liberă“ MEMENTO PRINȚESA CIRCULUI : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19.30 ; ROA­TA MORII : Teatrul „Ion Creangă* (12 85 56) ora 16 ; SONATUL LUNII : Teatrul „C. Tanase", sala Savoy (15 56 78), ora 19.30; ALIGRU ȘI NINIGRA : Teatrul „Țăndărică", sala Victoria (15 23 77), ora 17; CON­CERT SIMFONIC : Ateneul Român, o­­ra 20. MARELE PREMIU: Patria (11 86 25), orele 9.30 - 13 - 16.30 - 20. AEROPORTUL: Scala (11 03 72) o­rele 10 - 13.30 - 17 - 20.30 ; Capi­­tol (16 29 17), orele 9 - 11.30 - 14.15 - 17 - 20 ; Luceafărul (15 87 67), o­­rele 9 - 12.30 - 16 - 20. DUPĂ VULPE: București (15 61 54), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16.30 -18.45 - 21 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30; Modern (23 71 01), orele 9 -11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. CROMWELL: Central (14 12 24), o­­rele 10 - 13.30 - 16.45 - 20 ; Melo­dia (12 06 88), orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30; Gloria (22 44 01), orele 9 -12.30 - 16 - 19.30. VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMANE, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN REPUBLICA POPU­LARĂ CHINEZĂ : Lumina (16­23 35), orele 9—19.30 în continuare , şi filmul AŞTEPTAREA . TERMEN : Victoria (1628 79), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45. PARADA CIRCULUI : Timpuri Noi (15 6110), orele 9.30 - 11.15 - 13 - 14.45 - 16.30; Mioriţa (14 27.14), orele 10 - 12.30 - 15 - 17 30 - 20 . ARICII SE NASC FARA TEPI : Doi­na (16 35 38), orele 11.30 - 13.45 . La ora 10 Program pentru copil. TABLA VISELOR : Doina, orele 16 - 18.15 - 20.30. FRATII : Buzeşti (15 62 79), orele 15.30 - 18 - 20.15 ; Moşilor (12 52 93), orele 15.30 - 17.45 - 20. AŞTEPTAREA : Giuleşti (17 55 46), orele 15.30 - 17.45 - 20 ; Munca (21 50 97) orele 16-18-20 CELE ŞAPTE LOGODNICE ALE CA­­POFTALULUI ZBRUEV : Dacia (16 26 10), orele 8.30-20.30 în conti­nuare. START LA MOŞTENIRE : Favorit (3106 15), orele 9.15 - 11.30 - 13.45 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Festival (15 63 84), orele 9-11-13-15 - 17 - 19 - 21 ; Feroviar (16 22 73), orele 8.45 - 11.15 - 13 30 - 16 -18.30 - 20.45. FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi, orele 18.30 - 20.15. ASEDIUL : Arta (21 31 86), orele 15.30 - 18 - 20.30. TICK, TICK, TICK : Grivița (17 08 58), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Floreasca (33 29 71), orele 15.30 - 18 - 20.30. BOXERUL : Drumul Sârii (31 28 13), orele 15.30 - 17.45 - 20. ARTICOLUL 420 : Bucegi (17 05 47), orele 9.30 - 16 - 19.15 ; Volga (11 91 26), orele 9 - 12.15 - 15.45 - 19.15; Aurora (35 04 66) orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30 ; Flamura (23 07 40) orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30. BRIGADA DIVERSE IN ALERTA : Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 18 -20.15 ; Popular (35 15 17), orele 15.30 - 18 - 20 15. HELLO DOLLY: Tomi* (21 49 46), orele 9.30 - 12.30 - 16 - 19.30. EU SINT JEROM: Unireo (17 10 21) orele 15.30 - 18 - 20.15. OMUL ORCHESTRA : înfrăţirea in­tre popoare (17 31 64), orele 15.30 -17.45 - 20. FLOAREA SOARELUI : Lira (31 71 71), orele 15.30 - 18 - 20.15 ; Cosmos (35 19 15) orele 15.30 - 18 - 20.15. ÎNCREDEREA : Vitán (21 39 82) o­rele 15.30 - 18 - 20.15. SIMON BOLIVAR : Crîngoşi (17 38 81), orele 15.30 - 18 - 20 15. DIRECŢIA BERLIN : F­i­e­c­a­r­a (21 35 40), orele 15.30 - 18 - 20.15. UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIŢI : Pocea (31 32 52), orele 15.45 - 18 - 20. CINTARETUL BUCLUCAŞ : Rahova (23 91 00) orele 15.30 - 18 - 20.15. GRESEALA FATALA : Progresul (23 94 10), orele­ 15.30 - 18 - 20.15. RISCUL : Laromet (bd. Bucureștii Noi nr. 166), orele 15.30 - 17.30 — 19.30. O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : Ferentari (23 17 50), orele 10 - 15.30 - 19. Cinemateca solo Union (13 49 04) BALTAGUL, orele 9 - 11.15 — 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. VINERI 1 OCTOMBRIE 11.30 : Transmisiune directă de la mitingul din Capitală organizat cu prilejul deschiderii noului an univer­sitar 1971-1972 : 18 : Căminul ; 18.50 : Lumea copiilor. „Meteor 2" ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Tele­jurnalul ; 20 : Cronica politică inter­nă de Eugen Mondric ; 20.15 : Mu­zică uşoară cu formaţia Cornel Po­­pescu ; 20.30 : Film artistic : „Mun­tele tigrului e luat cu asalt". O pro­ducţie a studiourilor chineze ; 22.35 : Imagini din R. P. Chineză ; 22.45 : Telejurnalul. SÎMBATA 2 OCTOMBRIE 16.15 : Emisiune în limba germa­nă ; 18 : Bună seara, fete ! Bună sera, băieţi I ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul­­ 20.15 : Tele-en­­ciclopedie ; 21 : Săptămîna interna­ţională ; 21.10 : Film seriei : „Ato­­mistic*. Episodul II „Accidentul" ; 22.10 : Teledivertisment Dicţionar mu­­zical litera B, în distribuţie : Beligan Radu, Baranga Aurel, Brâescu Gheor­ghe, Băleşu Ion Birlic Gr. Vasiliu, Badea Doina, Bănică Ştefan, Baker Josephine, Bâdoiu Maria Barrier© Alain, Butociu Marlo Becoud Gil­bert, Budişteanu Ionel, Bourvil. Beso­­iu ,on. Brigitte Bardot, Buciuceanu Tamara Belafonte Harry Rogerdo Florin ; 22.50 : Telejurnalul Sport ; 23.10 : Seară de romanțe.

Next